1,665 matches
-
este cunoscut în toată lumea ca producând boli deosebit de grave la diferite plante de cultură, plante ornamentale și specii lemnoase. Poate fi semnalat pe ochiul boului, pe nemțișor, petunii, flox, zinii, lalele, mușcate. În asociere cu alte virusuri este prezent pe lalele, crin și gladiole,producând viroze grave. Simptome. Pe frunze apar pete inelare sau striuri de culoare galbenă ce dau aspectul de mozaic în contrast cu zonele verzi ale frunzei. Zonele decolorate cu timpul se înroșesc, apoi devin brune și se usucă. Pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
zone pe care apar în scurt timp pete de arsură. La flox, se remarcă o reducere accentuată a limbului frunzelor virotice până la aspectul de “șiret”. La cârciumărese, frunzele manifestă o transparență nervurilor însoțită de mozaic și pete de decolorare. La lalele, frunzele virotice sunt deformate cu brunificări paralele cu nervurile, florile au petalele cu pete decolorate iar pe bulbi apar pete inelare brunecenușii, adâncite în țesut (fig. 201). Acest virus în asociere cu virusul pătării lalelelor produce marmorarea gravă a crinului
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și pete de decolorare. La lalele, frunzele virotice sunt deformate cu brunificări paralele cu nervurile, florile au petalele cu pete decolorate iar pe bulbi apar pete inelare brunecenușii, adâncite în țesut (fig. 201). Acest virus în asociere cu virusul pătării lalelelor produce marmorarea gravă a crinului. În asociere cu virusul latent al crinului, produce pătarea necrotică a crinului, iar în asociere cu virusul mozaicului galben al fasolei, produce dungarea albă a gladiolelor. La mușcată simptomele de mozaic se observă doar pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se va recolta numai de la plantele sănătoase, observate pe întreaga perioadă de vegetație. Plantele din cultură sau seră se vor stropi cu insecticide organo-fosforice pentru combaterea afidelor ce transmit virusul. 11.2.2. Pătarea clorotică inelară și în benzi la lalea, ochiul boului, gladiole, gerbera, narcise Tabacco “rattle” virus Simptome. Pe frunzele de ochiul boului, apar pete inelare de decolorare, dar și benzi decolorate sau “frunze de stejar” de culoare galbenverzuie. Florile nu sunt afectate, dar creșterea plantelor este oprită. La
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sau “frunze de stejar” de culoare galbenverzuie. Florile nu sunt afectate, dar creșterea plantelor este oprită. La flox, frunzele virotice au pete clorotice, apoi brune, de forme variate. Narcisele atacate de acest virus prezintă o marmorare pe frunze și tulpini. Lalelele au pe frunze pete de decolorare paralele cu nervurile, iar la florile de culoare roșie, se observă pe petale, dungi brune cu nuanțe de un roșu închis pe margine. Florile virotice de culoare albă sau galbenă prezintă dungi cu aspect
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
virozate au pe frunze pete galbene sau brune, în dreptul cărora țesuturile bonave se brunifică, apoi apar rupturi, frunzele prezentând pe margine crestături specifice. Pe flori, la toate plantele din diferite genuri, apar striuri și pete de decolorare ca și la lalele (fig. 202 ). În cazul atacului pe gerbera, pe frunze apar pete de decolorare, liniare sau inelare fără ca florile să fie afectate. Transmitere răspândire.Virusul infectează un număr însemnat de plante gazdă din flora cultivată și spontană. În natură virusul este
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fi semănate sau plantate numai în sol necontaminat sau dezinfectat cu nematocide, iar în câmp, la observarea simptomelor, plantele se vor scoate și se vor arde, iar culturile se vor stropi periodic cu insecticide. 11.2.3. Boala “Augusta” a lalelelor și încrețirea frunzelor de floxTobacco necrosis virus Simptome. Plantele de flox virozate prezintă frunze încrețite cu pete necrotice, neregulate ca formă. Țesuturile din dreptul petelor sunt rugoase și frunza are un aspect mozaicat. Dungi brune-necrotice apar și pe tulpinile îngroșate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
necrotice, neregulate ca formă. Țesuturile din dreptul petelor sunt rugoase și frunza are un aspect mozaicat. Dungi brune-necrotice apar și pe tulpinile îngroșate cu internodii scurte. Înflorirea este sistată din momentul instalării bolii și plantele se usucă foarte devreme. La lalele, virusul produce boala "Augusta" ce constă în pete de decolorare pe frunze, însoțite de o creștere încetinită a plantelor. Transmitere-răspândire. Virusul are o răspândire generală, având un cerc larg de plante gazdă. În natură, se transmite prin sporii ciupercii de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
natură, se transmite prin sporii ciupercii de sol Olpidium brassicae și de la un an la altul prin părți vii de plantă, virotice. Prevenire și combatere. Solul în care se seamănă sau se plantează florile va fi dezinfectat, iar în cazul lalelelor se vor planta numai bulbi sănătoși. 11.2.4. Pătarea lalelelor Tulip breaking virus Simptome. Plantele virotice se recunosc abia la înflorire, deoarece simptomele foliare uneori lipsesc. La unele plante, frunzele au dungi longitudinale verzi închis sau alb-argintii, iar în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de la un an la altul prin părți vii de plantă, virotice. Prevenire și combatere. Solul în care se seamănă sau se plantează florile va fi dezinfectat, iar în cazul lalelelor se vor planta numai bulbi sănătoși. 11.2.4. Pătarea lalelelor Tulip breaking virus Simptome. Plantele virotice se recunosc abia la înflorire, deoarece simptomele foliare uneori lipsesc. La unele plante, frunzele au dungi longitudinale verzi închis sau alb-argintii, iar în final frunzele sunt gălbui sau argintii. Înflorirea este întârziată cu 7
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
7 10 zile, iar la apariția lor, florile au petalele cu pete, benzi decolorate sau întreaga petală este decolorată. Întrucât benzile decolorate contrastează cu roșul, rozul sau violetul florii, apariția acestor flori virotice este dorită. În comerț ele sunt numite lalele “Rembrandt”. Deși plantele sunt virotice, ele rămân viabile câțiva ani. Transmitere-răspândire. În timpul vegetației, virusul este transmis de către afide. Prin sucul rămas pe uneltele de tăiat, virusul se poate transmite cu ușurință. Prevenire și combatere. Plantele virotice se vor elimina din
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
combatere. Plantele virotice se vor elimina din cultură și se vor arde. Uneltele de tăiat se vor dezinfecta cu fosfat trisodic 10 %. Cultura va fi stropită cu uleiuri minerale pentru a împiedica așezarea insectelor sau cu insecticide specifice distrugerii afidelor. Lalelele mai pot fi atacate de: Tulip white streak virus-dungarea albastră; Tulip halo necrosis virus-necroza aureolată. Bacterioze 11.2.5. Cancerul bacterian al lalelelor Corynebacterium oortii Cancerul lalelelor a fost descrisă în străinătate, în 1969, pe lalele cultivate în seră, iar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
va fi stropită cu uleiuri minerale pentru a împiedica așezarea insectelor sau cu insecticide specifice distrugerii afidelor. Lalelele mai pot fi atacate de: Tulip white streak virus-dungarea albastră; Tulip halo necrosis virus-necroza aureolată. Bacterioze 11.2.5. Cancerul bacterian al lalelelor Corynebacterium oortii Cancerul lalelelor a fost descrisă în străinătate, în 1969, pe lalele cultivate în seră, iar la noi Gh. Marinescu o semnalează în 1983, din județul Ilfov. Simptome. Bacteria atacă toate organele plantei formând pe bulbi pete albe, ce
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
uleiuri minerale pentru a împiedica așezarea insectelor sau cu insecticide specifice distrugerii afidelor. Lalelele mai pot fi atacate de: Tulip white streak virus-dungarea albastră; Tulip halo necrosis virus-necroza aureolată. Bacterioze 11.2.5. Cancerul bacterian al lalelelor Corynebacterium oortii Cancerul lalelelor a fost descrisă în străinătate, în 1969, pe lalele cultivate în seră, iar la noi Gh. Marinescu o semnalează în 1983, din județul Ilfov. Simptome. Bacteria atacă toate organele plantei formând pe bulbi pete albe, ce devin apoi galbene. Țesuturile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
insecticide specifice distrugerii afidelor. Lalelele mai pot fi atacate de: Tulip white streak virus-dungarea albastră; Tulip halo necrosis virus-necroza aureolată. Bacterioze 11.2.5. Cancerul bacterian al lalelelor Corynebacterium oortii Cancerul lalelelor a fost descrisă în străinătate, în 1969, pe lalele cultivate în seră, iar la noi Gh. Marinescu o semnalează în 1983, din județul Ilfov. Simptome. Bacteria atacă toate organele plantei formând pe bulbi pete albe, ce devin apoi galbene. Țesuturile atacate putrezesc, bulbii crapă și apar răni pline cu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
vor arde. Bulbii, cu 1-2 zile înainte de plantare, se vor dezinfecta cu Mirage 75 WP-0,5%. Se va asigura o rotație de 3-4 ani și o respectare a măsurilor de igienă culturală. 11.2.6. Putregaiul moale al bulbilor de lalea Pseudomonas syringae În România, C. Stăncescu și I. Zurini au descris în 1981 boala bacteriană caracterizată prin putrezirea umedă a bulbilor de lalea. Simptome. Pe bulbii bolnavi, apar pete maro-deschis în zona discului central. În timpul evoluției bolii, putrezirea bulbului are
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ani și o respectare a măsurilor de igienă culturală. 11.2.6. Putregaiul moale al bulbilor de lalea Pseudomonas syringae În România, C. Stăncescu și I. Zurini au descris în 1981 boala bacteriană caracterizată prin putrezirea umedă a bulbilor de lalea. Simptome. Pe bulbii bolnavi, apar pete maro-deschis în zona discului central. În timpul evoluției bolii, putrezirea bulbului are loc în profunzime, apărând un mucilagiu alb-cenușiu. Plantele apărute din acești bulbi au tulpini ce rămân mici și nu înfloresc. Transmitere-răspândire. Bacteria se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se transmite de la un an la altul prin bulbii infectați și prin resturile de plante rămase pe sol. Prevenire și combatere. La plantare, se vor folosi numai bulbi sănătoși bine sortați. Solul din serele sau solariile unde s-au cultivat lalele ce au prezentat simptome de atac, va fi dezinfectat termic sau chimic. În timpul vegetației, plantele bolnave vor fi eliminate și arse. Dezinfectarea bulbilor cu Mirage 75 WP-0,5%, ca și măsurile de igienă culturală previn instalarea bacteriei 11.3. Bolile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de schimbare de stare caracterizează multe dintre verbele inacuzative aparținând subclasei "configurație spațială". În exemplele de mai jos, primul enunț ilustrează citirea de tip "configurație spațială", iar cel de-al doilea, "schimbare de stare": (f) Ușa se deschide din cauza vântului Lalelele se deschid (g) Muntele se înalță lângă oraș Ion se înalță cu doi centimetri pe an (h) Ușa se închide din cauza curentului Rana se închide repede (i) Drumurile țării se încrucișează la Brașov Cele două specii de ardei cultivate în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
flori diferite ce se perpetuează an de an și cu milioane de flori ale pomilor fructiferi. Din mustul zăpezii și până la venirea iernii am numai flori cu mirosul și parfumul lor specific. Începând cu zambile albe ori albastre, continuând cu lalele, narcise galbene și albe, trandafiri.. frumos colorați, crini obișnuiți ori crini imperiali, hortensii ori Mâna Maicii Domnului... până la crizantemele ce-și etalează frumusețea în lumina gălbuie a toamnei târzii... Nu de puține ori, la răsăritul soarelui, e o plăcere supremă
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Articolul 1 Se aprobă schimbarea destinației clădirilor de locuit, situate în municipiul Tîrgoviște, str. Lalelelor nr. 5, județul Dîmbovița, în spații necesare stabilirii reședinței Arhiepiscopiei Bisericii Ortodoxe Române a Tîrgoviștei. Articolul 2 Mutarea locatarilor din clădirile prevăzute la art. 1, în alte spații de locuit, se va asigura prin Prefecturii județului Dîmbovița. PRIM-MINISTRU PETRE
HOTĂRÂRE Nr. 166 din 7 martie 1991 privind aprobarea schimbării destinaţiei unor clădiri de locuit situate în judeţul Dîmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107703_a_109032]
-
Articolul 1 Se înființează Căminul pentru Pensionari Albă Iulia, instituție publică de asistență socială cu personalitate juridică, cu capacitate de 100 de locuri, în subordinea Ministerului Muncii și Protecției Sociale, având sediul în municipiul Albă Iulia, Str. Lalelelor nr. 1, județul Albă. Articolul 2 Căminul pentru Pensionari Albă Iulia are ca obiect de activitate asistență socială pentru vârstnici. În activitatea pe care o desfășoară îndeplinește următoarele atribuții: a) asigura cazarea completă și îngrijirea corporală pentru asistați; ... b) supraveghează
HOTĂRÂRE nr. 373 din 21 iulie 1997 privind înfiinţarea Caminului pentru Pensionari Alba Iulia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118620_a_119949]
-
județul Hunedoara. 240. Toader Violeta Corina, născută la 18 octombrie 1971 în Deva, județul Hunedoara, România, fiica lui Noaghi Lucian Alexandru și Rodica, cu domiciliul actual în Austria, 4030 Linz, Zechmeisterstr. 13/14, cu ultimul domiciliu din România, Deva, Aleea Lalelelor bl. C 7, ap. 7, et. 2, județul Hunedoara. 241. Buga Ioan, născut la 16 august 1954 în București, România, fiul lui Petruță și Ilona, cu domiciliul actual în Suedia, 72467 Vasteras, Hammarbacksv. 14 B, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 338 din 8 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118544_a_119873]
-
sectorul 4. 87. Sutschek Nicolița, născută la 22 mai 1958 în localitatea Crainici, județul Mehedinți, România, fiica lui Brebu Liviu și Pătruț Maria, cu domiciliul actual în Germania, 80995 Munchen, Himmelschlisselstr. 34, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Lugoj, Str. Lalelelor nr. 4, județul Timiș. 88. Schummer Gerhard, născut la 1 august 1971 în Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Vichentie și Susanna, cu domiciliul actual în Germania, 70376 Stuttgart, Lowentorstr. 210, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, Str. Teiului nr.
HOTĂRÂRE nr. 96 din 31 martie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117642_a_118971]
-
Sibiu. 190. Zakel Daniela Carmen, născută la 16 septembrie 1969 în localitatea Cugir, județul Alba, România, fiica lui Ardeu Nicolae și Iacob Floarea, cu domiciliul actual în Germania, 90453 Nurnberg, Stadtweg. 34, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Cugir, Str. Lalelelor nr. 1, bl. 1, sc. A, et. 4, ap. 19, județul Alba. 191. Knuff Maria, născută la 2 septembrie 1955 în Sibiu, județul Sibiu, România, fiica lui Gogu Ioan și Ana, cu domiciliul actual în Germania, 71088 Holzgerlingen, Bahnhofstr. 20
HOTĂRÂRE nr. 96 din 31 martie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117642_a_118971]