5,821 matches
-
o zi care nu amintea cu nimic de furtuna din ziua precedentă. Mașina a fost dusă de fratele meu la locul ei, în Saturn și așa am scăpat dintr-unul din multele momente neplăcute, când furtuna m-a surprins în larg. De fapt, în Venus am ajuns în acest mod de două ori și o dată pe plaja din Mangalia, iar în altă zi m-au recuperat bărcile cu motor și m-au dus în portul pescăresc din Mangalia până a doua
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367403_a_368732]
-
care mă tracta. Am încercat și atunci să ajung la mal, însă trăgând de o ramă cu amândouă mâinile, să întorc barca, dar ea tot spre larg se îndrepta. Ancora nu mai ținea, iar furtuna mă trăgea cu repeziciune spre largul mării. Norocul meu a fost că m-a văzut același coleg care m-a ajutat să ridic barca în Venus. Era cu niște vecini la pescuit și ei erau ultimii care mai treceau prin zona mea. Mi-au recunoscut barca
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367403_a_368732]
-
și desculță, Femeia - Jurist, ba în uniformă , ba cu o feregea albastră, piratul Stancagri, mincinos, compilator de calomnii, Platon din Texas, politicos, dar gata să-njure, ehei, mulți. Grădina e mare, bostanii -numeroși. Mă aflam pe un velier naufragiat în largul coastelor africane, nu prea mai erau supraviețuitori, strigam în zadar. Trăim între soare și oțel. Soarele- viața, oțelul-moartea, ambele strălucesc, ambele ne hipnotizează. „Hoinari pe pământ, cutreierăm drumuri și pustiuri, uneori ne târâm, alteori mergem drept și ne călcăm în
PROZĂ AMARĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367456_a_368785]
-
române. Atentatul a fost săvârșit într-o manieră asemănătoare unui trepidant film de acțiune cu momente de suspans al căror rol era să șocheze opinia publică de la noi și de aiurea. Ziarul "Universul"din 23 septembrie 1939 a relatat pe larg împrejurările asasinatului și detaliile care au decurs din această faptă: "De la Ministerul Apărării Naționale mașină primului ministru s-a îndreptat spre str. Știrbei Vodă și traversând podul de pește Dâmbovița, din dreptul arenei Venus a ajuns pe noul bulevard din fața
ARMAND CALINESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367407_a_368736]
-
ceilalți colegi pescari și să nu am cu cine lansa barca la apă. Am sosit destul de repede, încă nu era ora patru. Majoritatea bărcilor erau echipate și trase la apă. Toți pescarii sportivi vroiau să ajungă înainte de răsăritul soarelui în larg, la circa o milă și jumătate depărtare de țărm. Fără motor era riscant să te îndepărtezi mai mult de mal. Oricând se putea stârni o furtună și cele 30 - 40 minute parcurse ușor la dus, puteau deveni ore de risc
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366750_a_368079]
-
mio” și parcă îl vedeam pe marele Pavarotti ridicând brațele spre cer, în timp ce cânta, cinstind lumina pe care soarele o oferea pământenilor. Din zona unde am ajuns eu, se mai auzeau încă motoarele pescarilor profesioniști, care-și conduceau bărcile spre larg, spre apa mai adâncă, mai rece și mai bogată în pește. Colegii mei, mai puțin norocoși, explorau noi zone, trăgând la rame. În depărtare, ca o adiere, se auzea șuieratul unei locomotive. Trenul șerpuia paralel cu șoseaua, ducând sau aducând
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366750_a_368079]
-
bancului de puiet de chefal din calea vreunui răpitor. Atunci, parcă vedeam în adânc o balerină pe poante, într-un dans languros. În altă zi poate, valurile ne vor ține la mal și nu vom putea ieși cu barca în larg. Dar, dacă totuși cineva se încumeta, valurile, grupate câte trei, nervoase și tulburi, cărând algele verzi din larg, vor arunca zeci de litri de apă în barca temerarului ce îndrăznea să se despartă de mal. Atunci. ud până la piele, el
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366750_a_368079]
-
într-un dans languros. În altă zi poate, valurile ne vor ține la mal și nu vom putea ieși cu barca în larg. Dar, dacă totuși cineva se încumeta, valurile, grupate câte trei, nervoase și tulburi, cărând algele verzi din larg, vor arunca zeci de litri de apă în barca temerarului ce îndrăznea să se despartă de mal. Atunci. ud până la piele, el va renunța și își va amâna plecarea pentru a doua zi, sperând că în ziua următoare, doamnei înfuriate
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366750_a_368079]
-
Vorbea cu vinovăție în glas, ca și cum și-ar fi recunoscut o meteahnă. Dar de când e lumea lume, navigatorii le-au potolit, celor ce n-au avut parte de călătorii, curiozitatea, povestindu-le despre încercările la care au fost supuși în largul apelor, despre oameni și locuri pe care ascultătorii nu le vor putea cunoaște niciodată. Dumneata ești cu siguranță un om citit, spune sincer, nu-i așa că astfel de întâmplări au stat la temeiul celei mai frumoase literaturi? mă întrebase retoric
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
direcția brizei. Aerul captat era apoi încălzit de soare, făcând balonul să se ridice. Cucaras, în picioare, cu mâna streașină la ochi, scruta plaja de la un capăt la celălalt. Vântul dinspre uscat, din ce în ce mai viguros, încerca să abată balonul copiilor spre larg. Aceștia se opuneau cu toată energia, scoțând țipete ascuțite. Soarele intrase într-un fel de pâclă, încât dimensiunile discului său păreau să se fi mărit. Asta e prea de tot, murmura Cucaras. E prea de tot, frate! Toate au o
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
popicăriei din spatele nostru se auzeau voci, ființa acolo un mic centru de închiriat obiecte de plajă, șezlonguri, umbrele și altele de felul acesta. Oamenii le restituiau înaintea plecării. Cineva ridicase glasul, imputând unui client deteriorarea umbrelei de soare. Ceața din largul apei parcă devenise mai densă. Atunci s-a întâmplat ceva la care niciunul dintre cei ce căscam gura la faptele petrecute sub ochii noștri nu s-ar fi așteptat, îl auzisem iarăși pe Cucaras vorbind. Una dintre bărci, tocmai aceea
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
a încetat urmărirea și cei dintr-însa au început să caute rămășițele omenești, înainte de a fi înghițite de ape. Am vrut să le ofer și eu o mână de ajutor și mi-am trimis subalternii cu barca de salvare în larg, dar ăia mi-au înjurat în sârbeasca lor oamenii și nu numai pe ei, ci și întregul neam românesc, pe care-l voiau, după câte înțelegeam din spusele și gesturile lor, nimicit de pe suprafața pământului, și i-au alungat pe
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
ani a stat după aceea închisă într-un ospiciu!... Apoi, eliberată de acolo, întâmplarea a făcut că l-a întâlnit, prin intermediul ei, pe fratele Anicăi, tocmai rămas văduv ... . Atunci când lemnăria popicăriei începuse să se dezmembreze, frânturi din ea luând calea largului mării, când asupra noastră căzuse brusc un soi de întuneric sfâșiat de fulgere, aproape tot atât de dese ca primele picături de ploaie, se auzise o voce întrecându-se cu vuietul stihiei: Istrate, unde mama dracului ești, Istrate?!... În lungul plajei pustii
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
zice: “Dacă mi-aude cineva glasul și deschide, voi intra la el”. Domnul Isus a intrat în inima ta. Acum tine-te de Domnul Isus, crede-L pe Domnul Isus, ia Biblia și citește din Evanghelii, ca să vezi mai pe larg ce a făcut Domnul Isus pentru tine. Du-te la o biserică unde se predică Evanghelia și caută să înțelegi mai de aproape lucrul acesta minunat: - că fiecare dintre noi putem să-L primim pe Domnul Isus în viața noastră
CE NUME I-AI DA COPILULUI TAU NENASCUT ? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366829_a_368158]
-
Acasa > Versuri > Visare > PLUTIRE Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1565 din 14 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Se revarsă-n nesfârșit spuma mărilor celeste aducând cu-a ei maree visele pierdute-n larg, m-aș lăsa adânc în valuri, să mă poarte-ntr-o poveste, fără teama c-aș ajunge prea departe de catarg. Călăuză fără voie, vântul mi-ar deschide calea depărtărilor albastre care alunecă sfidând timpul fără de măsură, împietrit cumva de
PLUTIRE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367531_a_368860]
-
piețe, feeria oferită de parcurile și podurile de peste Sena, contopirea luminițelor artificiale ale Terrei cu cele ale bolții cerești, creau o lume de basm. Narcisa plutea parcă într-o lume ireală, fermecată de vraja nopții pariziene. Prințișor se simțea în largul său prin negura nopții spintecată de luminile cu strălucirea rece a aștrilor și forfota de pe bulevardele încântătorului Paris, care în adâncurile istoriei sale ascunde multe enigme și drame. Îmbrățișați, trăiră în vârful turnului momente sublime de fericire. În timp ce Narcisa privea
XXII. PELERINAJ ÎN LUNA DE MIERE (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367547_a_368876]
-
ei de baștină, unde, probabil, nu s-ar mai putea acomoda. Viața ei a inspirat o pictură care prezenta o sirenă murind în apa sălcie și în aerul închis al unui fiord de unde nu s-a mai putut întoarce în larg. Dar, spre deosebire de sirenă, femeia, ființă superioară, nu moare, ci se aclimatizează, după ce își dobândește libertatea interioară, manifestată prin posibilitatea de a alege. Sirena pe care poetul italian Gabriello Chiabrera o aude cântând din valuri devine un fel de mesager al
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
patru faruri și radiocasetofon luat de ocazie, dar bine întreținută. Drumul nu a fost lung. Doar opt kilometri ne despărțeau de locul unor noi aventuri, atât al capturilor, cât mai ales al posibilei reluări a senzațiilor de nedescris, petrecute în largul mării, sau acasă pe canapeaua din sufragerie. Mă gândeam și la ceea ce îmi spusese recent, că încă nu și-a spus ultimul cuvânt în domeniul plăcerilor sexuale. După nici un sfert de oră, deja eram pe malul lacului Limanu. Am coborât
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
brăzdau cerul, nu prevesteau nimic de bun augur. Dacă avansam prea mult în larg, exista riscul să nu mai ajungem la mal, în caz că se pornea vântul dinspre sud-est. La sud-est este malul, iar vântul și valurile ne puteau împinge spre larg. Doi oameni trecuți de prima tinerețe, au plecat la pescuit într-o barcă fără motor la circa o milă marină depărtare de țărm. Speram ca totuși vântul să se potolească, așa cum se întâmplă adeseori pe Marea Neagră. La fel de bine știut de către
INVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366968_a_368297]
-
să-și facă apariția firavă pe bolta întunecată, prevestitoare de evenimente rele, să ne călăuzească pe direcția bună. Trăgeam tăcuți de vâsle. Eu și fratele meu mai mare cu patru ani și jumătate, am mai fost prinși de furtună în larg. Odată am tras fără oprire la vâsle două ore și jumătate continuu și am reușit să ajungem la mal. Fiind doi, chiar dacă nu mai eram la prima tinerețe, aveam experiența ieșirilor pe mare cu barca noastră mică, de peste șaisprezece ani
INVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366968_a_368297]
-
numai bucăți mari, negre și cel puțin doi la fiecare ridicare a voltei. Nu am băgat de seamă că marea era acum cu valuri largi și înalte de peste doi metri. Vântul între timp își schimbase direcția. Bătea dinspre mal spre larg. - Frate, hai s-o tăiem că nu mai ajungem la mal. - Gata, scot voltele. Ridicăm ancora și pornim spre mal, până nu vine furtuna. Strângem repede cele patru volte de fiecare și le aruncăm în fundul bărcii. Scoatem și minciogurile cu
INVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366968_a_368297]
-
unde stăteam eu se umplea cu apă. Numai când mă gândeam că am de tras la rame să parcurg contra valului și vântului aproape doi kilometri, mă apuca groaza. Vom ajunge oare la mal sau ne va duce furtuna spre larg? În caz că nu vom reuși să învingem furia mării, telefoanele mobile erau singura scăparea. Anunțăm poliția de frontieră să ne salveze. Cu amenda vedem noi ce v-om face. După vreo jumătate de oră de tras la vâsle, nu am parcurs
INVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366968_a_368297]
-
vom încerca să o luăm spre Saturn, spre locul de acostare. Am aruncat ancora pentru a ne mai odihni, simțeam că nu mai putem continua să înaintăm. Ancora nu ținea barca pe loc. Valurile ne duceau din nou târâși spre larg. Cât timp fratele trăgea la vâsle, eu trăgeam de parâmă să scot din nou ancora, care avea ghearele de prindere îndreptate de forța curenților și de aceea nu ne ținea ancorați. Mai aveam o sută de metri și am reușit
INVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366968_a_368297]
-
poveste neînceputa.” O înzestrare, o inspirație și o muncă „risipite” în avantajul altora și, deocamdată, neadunate într-o meritata (de autor și de noi, toți) carte. „De azi înainte, Marea Imbrium își va purta, si pe mai departe, valurile, dinspre larg către țărm și poate că odată, într-un final, poeta care i-a cântat frumusețea va găsi nu doar idealul mult visat, ci și răspunsul la o întrebare ce pare retorica, în momentul de față: «cine este Regina din Saba
RECENZIA UNUI VOLUM NEEDITAT (INCA) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366977_a_368306]
-
spre noi”. Lumină s-a făcut vornice. Voi face tot ceea ce voi putea ca neamul nostru grec, urgisit și uitat, să urce din nou ca în vremurile de glorie, apuse acum... Se apropie de fereastră privind cerul senin. Sus, în largul albastru, apăru o pasăre ce se învârtea într-un cerc uriaș. Cu aripile întinse urca și cobora tăind văzduhul, iar zborul ei atât de liniștit îl făcea să se creadă că această pasăre nu ar fi în stare să facă
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]