3,375 matches
-
A doua întrebare majoră este legată de apartenența satelor românești la familia europeană. Sunt satele lor la fel ca ale noastre? Sunt ale noastre suficient de bune? Prin ce ne asemănăm și prin ce diferim? Întrebările sunt comune și persistă latent de câțiva ani în fundalul dezbaterii publice românești. Noi am căutat să investigăm răspunsurile oamenilor din aceste șase sate, să vedem în ce măsură se consideră ei europeni și dacă satele lor sunt percepute de săteni drept europene. A treia temă este
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
antreprenor local, preotul din satul vecin (de fapt, cele două sate formează deja o singură localitate), directorul școlii sunt percepuți drept cei mai importanți oameni ai satului și sunt deopotrivă iubiți de către unii și contestați de către ceilalți. Există un potențial latent pentru colaborare, dovedit de unele reușite trecute, însă momentan acesta este împiedicat să se manifeste din cauza conflictelor menționate. Trifești O neîncredere persistentă și o cultură civică parohial-dependentă împiedică dezvoltarea de acțiuni colective. Cu toate acestea, exemplul susținerii echipei de fotbal
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
sau, din contră, insuficientă acestora Situația dotării cu facilități sportive este foarte diferită. În statele dezvoltate, există un număr impresionant de cluburi (aproximativ 80.000 în Germania și Elveția). Adoptarea marketingului determina găsirea unui răspuns eficient la absența, descreșterea, caracterul latent sau sezonalitatea cererii, prin strategii de marketing adecvate. În statele aflate în curs de dezvoltare, numărul cluburilor este insuficient (aproximativ 3.500 în România). Din cauza numărului lor redus, bazele sportive sunt folosite cu precădere pentru sportul de performanță. Concurența între
ABORDĂRI DE MARKETING ÎN SPORTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Jinga () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_798]
-
În special Viața românească, recenzează aceste publicații, informând asupra „părților pozitive”, a celor „mai puțin reușite” sau a altora „ de-a dreptul periculoase”. La fel ca În anul precedent sectorul liric Își vede, nestingherit, de treaba și misiunea lui; conflictul latent care se anunțase Încă din anul precedent va fi repede Înăbușit, după cum vom afla din capitolul următor. În fond, nu se putea concepe ca totul să meargă prost: și proza și critica literară. Trebuia ca un sector literar să țină
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
gloată, formată din cei care sunt robi ai prejudecăților, care urmează orbește tradiția și acceptă necritic dictatul autorităților exterioare de orice fel4. Dar el crede, totodată, că rațiunea, facultatea ce conferă ființei omenești autonomie, organul cercetării critice, există în stare latentă, ca dispoziție, la fiecare membru al speciei. Educația intelectuală și exercițiul pot constitui, desigur, un stimulent important în dezvoltarea capacităților oamenilor de a face uz de propria lor rațiune. Ele nu sunt însă câtuși de puțin suficiente pentru înfăptuirea acestui
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
autohtone și a literaturii populare. La începutul secolului XX, orientarea spre valori locale și chiar tendința de a opune valori culturale specifice, locale, valorilor culturale universale va deveni una programatică. Năzuința de a da o expresie elaborată unei specificități culturale latente care se exprimă în manifestările trăirii artistice și religioase la români, ca și în forme de viață arhaice autohtone, capătă prestigiu și se afirmă ca tendință dominantă. Ea a fascinat multe spirite cu pronunțate predispoziții creatoare. Să ne gândim la
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Violența în familie, chiar dacă este definită la nivel teoretic ca fiind o problemă, nu va fi asumată comunitate decât dacă este conștientizată ca problemă. Lipsa de conștientizare nu reduce efectele problemei, întrucât problema există la nivelul comunității într-o formă latentă: „trecerea din latent în manifest a unei probleme este un proces extrem de important, întrucât soluționarea ei depinde fundamental de aceasta” (Zamfir, 1977, p. 48). Conștientizarea unei probleme este similară cu asumarea ei de către comunitate și cu implicarea membrilor comunității în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
chiar dacă este definită la nivel teoretic ca fiind o problemă, nu va fi asumată comunitate decât dacă este conștientizată ca problemă. Lipsa de conștientizare nu reduce efectele problemei, întrucât problema există la nivelul comunității într-o formă latentă: „trecerea din latent în manifest a unei probleme este un proces extrem de important, întrucât soluționarea ei depinde fundamental de aceasta” (Zamfir, 1977, p. 48). Conștientizarea unei probleme este similară cu asumarea ei de către comunitate și cu implicarea membrilor comunității în direcția soluționării ei
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
familie, are un caracter instrumental. În schimb, atunci când soțul are o conduită violentă față de soție, doar pentru a-i provoca suferință (violența, ca rău în sine), comportamentul său are un caracter ostil. Violența reprezintă deci exteriorizarea unor stări conflictuale dezvoltate latent și se manifestă pe diferite planuri de interacțiune, cu grade de intensitate diferite. Este utilă delimitarea noțională, în contextul uzitării interschimbabile a termenilor agresiune, violență și violență criminală, atunci când se procedează la definirea unor comportamente violente (Browne, 1989). Pentru a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
se regăsește în vise, acte ratate, jocuri de cuvinte sau alte formațiuni ale inconștientului și constă în faptul că o reprezentare unică presupune existența mai multor lanțuri asociative la intersecția cărora se află. Datorită condensării, istoria manifestă, comparată cu conținutul latent, este laconică și constituie transpunerea în formă prescurtată a celui din urmă. 7) Conduita contrafobică (V.): apărare specifică împotriva fobiei, subiectul utilizând refuzul în act în domeniul specific al fobiei sale. 8) Controlul (V.): încercarea de a gestiona și/sau
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
lui Cramer (1991), ar exista mai multe posibilități: 1) După apariția sa, mecanismul de apărare este utilizat de către copil o anumită perioadă de timp, după care pierde din importanță. El poate fie să dispară integral, fie să rămână în stare latentă. Mai târziu, el poate fi înlocuit de un alt mecanism. Acest tip de evoluție amintește de lucrările lui Sandler și Joffee (1967), Lichtenberg și Slap (1972) ori de cele ale lui Blum (1985), care consideră că, o dată apărute, mecanismele de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
constituie o sursă de suferință, iar faptul că nu este văzută poate fi deci considerat o formă de apărare. Atunci când reperarea vizuală sau auditivă nu are loc, experiența afectivă care îi este asociată rămâne, după cum scrie Fraiberg (1982), „în stare latentă - altfel spus, nu este activată de percepție”. Facem precizarea că această apărare a fost observată la vârsta de 3 luni, precum și în cursul primilor trei ani de viață. Studiile întreprinse de Ainsworth et al. (1978) și de LaBarbera et al
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
care A. Freud îl pune pe analiza apărării este determinat de inconvenientele tehnicilor unilaterale. Propunând analiza apărării, A. Freud nu consideră inutile celelalte tehnici și nici nu le dă deoparte. Dimpotrivă, ea precizează că studiul asociațiilor libere 27, al gândurilor latente din vis, al interpretării simbolurilor și conținuturilor transferului (fantasmatic sau tradus în act) ne permite să avansăm în cunoașterea sinelui. Dar această cunoaștere este unilaterală, la fel ca și aceea pe care ne-o oferă analiza rezistențelor, a activității de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Copilul se transformă din amenințat în amenințător” (A. Freud, 1936/1993) și prevede o strategie pentru a face față pericolului. Această conduită trebuie, de asemenea, pusă pe seama evoluției afective a copilului, cu observația că angoasa aici exorcizată este, la nivel latent, o angoasă de castrare ațâțată de fratele mai mic. Angoasa a fost proiectată de fetiță mai întâi sub o formă „animistă”: fantomele. Faptul nu o împiedicăsă fie foarte conștientă că e vorba de un joc menit să evite pericolul pe
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și încercarea de a pactiza cu inamicul, mai ales dacă acesta din urmă se arată binevoitor. De multe ori, ceea ce se prezintă de fapt la nivelul manifest ca o transformare a apărărilor în contrariu trebuie să fie decodat la nivelul latent, atât de victimă, cât și de anturajul său. Apare astfel posibilitatea de a-i urmări post-evenimențial pe subiecții căzuți victime unor incidente traumatice de acest tip (Barrois, 1988). Relațiile cu alte mecanisme de apăraretc "Relațiile cu alte mecanisme de apărare
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
puțin îndreptățiți să renunțe la acest mod de apărare”. O intelectualizare, spune același autor, poate fi calificată drept patologică mai ales dacă se instalează mult prea devreme sau dacă se prelungește la nesfârșit. „Dacă o identificăm la copil în stare latentă, este semn rău. Acesta poate fi semnul unei personalități schizoide” (Sandler, 1980/1985). Dar dacă intelectualizarea nu mai dispare? Freud (1937a/1987) vede în aceste mecanisme „care nu sunt anulate după ce au scos eul din încurcătură în anii dezvoltării sale
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
ce va face. Dar aceste cunoștințe sunt ascunse în adâncul psihicului său, în inconștient. Avându-și rădăcinile în inconștient, visul le face accesibile, cel puțin în urma interpretării, adică după ce a avut loc trecerea de la conținutul manifest, amintirea visului, la conținutul latent, mesajul visului (vezi capitolele III și IV). Putem de asemenea include în funcția de anticipare și punerea în evidență a unei patologii fizice. Unele vise prevestesc bolile ce se vor produce. De fapt, și corpul «știe» la fel ca și
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
manifest AL DOILEA MOMENT PROCESUL DE INTERPRETARE Conținut Rememorare Conținut Narațiune ascuns Lectură asociativă manifest Unele procese psihice servesc, prin urmare, la criptarea visului, care apoi va trebui interpretat, adică decriptat pentru a obține conținutul ascuns. Procesul care transformă visul latent în vis manifest se numește elaborarea visului. Procesul invers se numește proces de interpretare (Freud, ???, p. 98). Elaborarea visului se bazează pe patru mecanisme principale: 1. Transformarea ideilor în imagini Această transformare este responsabilă de dificultatea de a povesti visul
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
exemplu, mai multe persoane conținute în una singură constituie o reprezentare condensată. O persoană compusă astfel are aspectul lui A, părul lui B, vocea lui C, hainele lui D, și totuși e vorba de E. În viziunea lui Freud, visul latent este de fapt mult mai dens și mult mai lung decât visul manifest. Condensarea reduce deci lungimea și importanța visului. De asemenea, îl face mai complex și este responsabilă de caracterul confuz, imprecis sau absurd al unui mare număr de
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
merită totuși câteva precizări. Într-adevăr, chiar ți în cazul unui coșmar, conținuturile sunt supuse procesului de elaborare. Ceea ce înseamnă că nu putem face o interpretare primară a unui coșmar. Cu alte cuvinte, nu putem lua conținutul manifest drept conținut latent. Și în acest caz, o căutare a sensului și deci o interpretare se dovedește necesară. Exemplu: Martine visează că este în casa de la țară, cu toată familia reunită. Mănâncă în jurul unei mese mari, iar ambianța este caldă. Martine se vede
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
fie trezită de activitatea onirică, un anumit număr de procese psihice concură la opacizarea visului și, a priori, îl fac inofensiv. Teoretic, etapa respectivă se numește elaborarea visului. Procesul de elaborare a visului servește la transformarea visului manifest în vis latent (vezi capitolul III). De aici, visul, atunci când ni-l amintim, ni se pare absurd, fără sens și neverosimil. Ceea ce cunoaștem din vis este conținutul manifest; adică un vis deformat de mecanismele de condensare, de deplasare și de simbolizare. Pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
III). De aici, visul, atunci când ni-l amintim, ni se pare absurd, fără sens și neverosimil. Ceea ce cunoaștem din vis este conținutul manifest; adică un vis deformat de mecanismele de condensare, de deplasare și de simbolizare. Pentru a regăsi conținutul latent, adică mesajul, trebuie parcurs drumul în sens invers. Prima întrebare la care trebuie să răspundem este: ne putem interpreta singuri visele? Răspunsul este pozitiv. Nu numai că persoana care visează poate identifica semnificația viselor sale, dar este chiar cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
celui al fiicei mele, Marjorie), pe care le-am studiat în timpul formării mele ca psiholog. Pentru mai multă claritate, am selecționat intenționat trei vise scurte. Analiza este mult mai lungă decât visul însuși, ceea ce confirmă teoria psihanalitică conform căreia conținutul latent (mesajul) este mult mai dens decât conținutul manifest (rememorarea și povestirea visului). Interpretarea a fost ajutată de lămuririle aduse de faptele reale (datorită comentariilor celor care visaseră sau datorită propriei mele cunoașteri a situației, în cazul visului lui Marjorie). Legenda
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
o sugrumă sau dorințele o sufocă. Este necesar ca acestea să fie exprimate sau să se găsească soluții concrete de rezervare a situației. În visul de agresiune, subiectul se poate simți spionat, supravegheat sau urmărit. Pericolul este încă departe sau latent, dar se apropie. Scenariul simbolizează lipsa de libertate impusă de subiect sau de alții. Poate indica și faptul că nu are liniște interioară. Ochiul ce o spionează este ochiul să interior, respectiv conștiința. Când persoana este urmărită în vis, pericolul
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Oaie Semnificația simbolică a oii este foarte apropiată de cea a mielului. În plan religios, constituie substitutul credinciosului, fidelului, pe care păstorul trebuie să îl conducă până în împărăția lui Dumnezeu. Din acest motiv, în vis, oaia revelează probabil aspirația spirituală, latentă sau manifestă, a subiectului. Ea aduce existenței sale o dimensiune elevată. Când în vis apare o oaie pierdută sau este diformă, jupuită etc. se pune accentul pe rătăcirea persoanei. Ea este precum oaia râioasă descrisă în Biblie. Merge pe căi
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]