15,723 matches
-
puțin pe Constantin Noica din cauza asta, dar nici n-o să ținem seama de anatema aruncată de el, preventiv, asupra celor care ar îndrăzni să nu-i admire protejata. Nu demult, Georgeta Blendea Zamfir și-a publicat un roman (Zalmoxis, Orientul Latin, Brașov, 2001) scris cu „fraza ei măiastră“ la o editură care i l-a îmbogățit cu numeroase greșeli de tipar (greșeli care își fac apariția de la prima pagină: titlul romanului, Zalmoxis, este ortografiat Zalmoxix). Romanul poate fi considerat o inepuizabilă
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
autoarea ne pune la dispoziție și versiunea franceză a unora dintre poeme. Dar nici clara limbă a lui Descartes nu ne ajută la nimic: „Tantal morf în setea semnului. / Claviculă vis ruptă patru antic. / Pana cu B. / Pățind canossa șarpe latin. / Caudin-jug flămând în Arpia.“ „Tantale morphe dans la soif du signe. / Clavicule rêve rompue quadrantique. / La plume avec B. / marchant Canossa serpent latin. / caudin-joug affamé en Arpia.“ Versiunea franceză ne oferă o singură satisfacție (răutăcioasă): să vadă și francezii ce
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
nimic: „Tantal morf în setea semnului. / Claviculă vis ruptă patru antic. / Pana cu B. / Pățind canossa șarpe latin. / Caudin-jug flămând în Arpia.“ „Tantale morphe dans la soif du signe. / Clavicule rêve rompue quadrantique. / La plume avec B. / marchant Canossa serpent latin. / caudin-joug affamé en Arpia.“ Versiunea franceză ne oferă o singură satisfacție (răutăcioasă): să vadă și francezii ce înseamnă să citești versuri scrise de Roxana Gabriela Braniște, de ce să ne lase ca de obicei numai pe noi, românii, să înfruntăm furtunile
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
mai vrea?“ Giacomo este, probabil, Gheorghe Gheorghiu-Dej, iar „doctorașul ăla“ - dr. Petru Groza. Dar de ce trebuia ascunsă identitatea lor în atâta ceață, ca aceea revărsată pe scenă la concertele de muzică rock, n-o să aflăm niciodată. Sancta simplicitas Vechiul dicton latin O, sancta simplicitas! este folosit pentru a exprima o admirație sinceră sau ironică față de simplitatea gândirii cuiva, asemănătoare cu inocența. Dar, în realitate, simplitatea, departe de a fi sfântă, are ceva drăcesc. Ea duce la reprezentări hilar-grotești ale lumii. Un
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
existența lui Tinică la Iași, ce oferim în schimb? Mii de oameni din Iași și din întreaga Moldovă trăiesc cu siguranța că: Dacă, Doamne ferește și păzește..., mă salvează Tinică. Oare cînd măgarii se vor freca de măgari, ca în proverbul latin "asinus asinum fricat"? Din nefericire, măgarii noștri se freacă de oameni. Cu alte cuvinte, sînt mai puțin educați decît măgarii latini. Profesorul Dorohoi Profesorul Nelu Dorohoi a rămas singur acasă pentru o perioadă de aproape două săptămîni. Feciorul care locuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
că: Dacă, Doamne ferește și păzește..., mă salvează Tinică. Oare cînd măgarii se vor freca de măgari, ca în proverbul latin "asinus asinum fricat"? Din nefericire, măgarii noștri se freacă de oameni. Cu alte cuvinte, sînt mai puțin educați decît măgarii latini. Profesorul Dorohoi Profesorul Nelu Dorohoi a rămas singur acasă pentru o perioadă de aproape două săptămîni. Feciorul care locuia cu el a plecat, cu copiii lui cu tot, la munte. Dorohoi și-a propus să scrie cîte ceva din înțelepciunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Siguranța autorului asupra eficacității metodelor inspiră încredere. Tonul său, cînd amenințător, cînd de o luciditate dusă pînă la naturalism, cînd de vitalitate imperativă, e totdeauna, însă, de o precizie cuceritoare. Mintea lui "ivelii fusese educată de marile cărți ale lumii latine. Teoria colonizării ținuturilor nou cucerite pare scrisă în secolul nostru. Metodele de menținere și întărire a puterii cuceritorului privesc, cel puțin în parte, atragerea, prin corupere, a autohtonilor care pot fi astfel transformați în tirani ai propriilor concetățeni. Lectura aceluiași
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
regii și regiunile ei, ocupă un loc special. Imperativele succesului militar al principelui și mai ales monografia pe tema artei războiului scrisă de Machiavelli poate avea ca sursă, cel puțin în parte, cartea bazileului cărturar pusă în circulație în limba latină. În lumea romanică a peninsulei iberice, foarte cunoscută diplomatului Machiavelli, se scria în același timp, în spirit rinascimental, cartea lui Antonio de Guevara, Il libro aureo de Marco Aurelio emperador con Relox de principes, una dintre cele mai elegante și
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
a fost tradusă la noi, deloc întîmplător, de Nicolae Costin, la cererea domnitorului învățat Nicolae Mavrocordat de la care a rămas un exemplar din Principele, în italiană, cu adnotări marginale 20. Traducerea în română a cărții lui Guevara, făcută după exemplarul latin al lui Wanckelius, purta titlul Ceasornicul domnilor. O comparație în spirit a celor două cărți poate să ne spună mai mult despre mentalitatea Renașterii europene cu orientarea ei laică. O orientare în care nu se poate încadra decît parțial modelul
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Principii nu văd că, dacă ar fi fost așa, Darius l-ar fi învins pe Alexandru, grecii ar fi triumfat asupra romanilor." (II, 10) Nu aurul, ci soldații buni sînt sufletul războiului." (II, 10) " Cred, spuse Anninus, pretorul lor [al latinilor] că mult mai mult contează să hotărîm ceea ce trebuie să facem decît ceea ce trebuie să spunem; după ce veți fi hotărît, va fi ușor să acomodați vorbele faptelor. Facile erit, explicatis conciliis, accomodare rebus verba..." (II, 15) "Părerile greșite, sprijinite pe
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
aici... Lucrurile astea le cunoaște puțină lume. — Nu spun, nu spun, m-am grăbit să făgăduiesc, avînd În gînd În același timp bucuria cu care voi destăinui istoriile inedite prietenilor mai apropiați din liceu și profesorului meu de română și latină, Valentin Tăutu. — Cum ți-am spus, a reluat tata, am aflat chiar de la soldați cum a fost Împușcat Vasile Blidaru. I-au Întins o cursă. Văzînd că nu-l prind, securiștii s-au apucat să ares teze oamenii de prin
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
autoreferențiale, nu au nici o semnificație În afara identităților pe care le desemnează. Blaga, Boca, Șaguna sau Beza nu sînt nici arbori, nici pietre, nici păsări și cu atît mai puțin artefacte ieșite din mîna omului. CÎt despre Ruba, evrika! Potrivit istoricului latin Pompeius Trogus, cu mai bine de o sută de ani Î.Hr., domnea undeva prin Transilvania un regișor dac cu numele de Rubobostes. Particula „bostes“ cunoscută din „tarabostes“, este marca aristocrației În mediul dacic. Dar așa cum e, i și Î
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
un alt amănunt inedit: nu un înger, ci „doi bărbați” întâmpină grupul de mironosițe la mormânt. Relatarea lui Ioan (cap. 20) este cea mai stranie și foarte importantă pentru subiectul nostru. Cunoscută sub denumirea de Noli me tangere, după traducerea latină a interdicției lui Isus, ea s-a bucurat de zeci de reprezentări iconografice. În prima zi a săptămânii - duminică, așadar -, Maria Magdalena vine la mormânt și vede piatra „ridicată”. Speriată, aleargă să le ducă vestea lui Petru și „celuilalt ucenic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
este vorba despre un superlativ: „apostolul apostolilor, cel mai important apostol”. Nu, sensul exact vine din pasajul ioaneic invocat mai înainte: Maria Magdalena este, la propriu, cea care duce apostolilor vestea urcării lui Isus la Tatăl. În sensul acesta Părinții latini au numit-o „apostol al apostolilor”. În fine, trebuie subliniat rolul privilegiat, unic pe care Maria, o femeie din marginea grupului principal de apostoli-bărbați, îl joacă în episodul-cheie al vieții lui Isus: învierea. Dacă admitem că primul martor ocular al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
până la a doua Venire. Isus apucă dreapta lui Adam și rostește asupra tuturor o formulă de eliberare din păcat. Urmează urcarea la rai, unde se află deja trei personaje: Enoh, Ilie și tâlharul cel bun. Un scurt capitol al versiunii latine, extrem de cunoscută în Occidentul creștin, constituie poate cel mai adecvat comentariu al icoanei Anastasis. Aici Isus însuși îl execută pe Satana. Iadul s-a cutremurat, porțile morții și încuietorile lor s-au făcut zob, drugii de fier s-au rupt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
ale unei apocrife extrem de cunoscute în Antichitatea creștină, Apocalipsa lui Pavel 87. Originalul grecesc urcă probabil până în secolul al II-lea, dar el nu ni s-a păstrat. Conținutul lui poate fi reconstituit parțial după una din cele două versiuni latine. Apocalipsa lui Pavel este primul text creștin care vorbește despre soarta sufletului individual după moarte și despre judecata individuală, luând ca pretext mărturisirea apostolului Pavel din 2Corinteni: „Cunosc un om în Cristos, care acum paisprezece ani - fie în trup, nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
ateu și a unei viziuni maniheiste, ba chiar păgâne a lumii. III Așa cum s-a putut constata, teologia lui Stăniloae este profund ancorată în tradiția patristică - mai bine zis, într-o anumită tradiție patristică, din care lipsesc Origen și Părinții latini. În prefața operei sale de căpătâi, Teologia dogmatică ortodoxă, Stăniloae scrie: „Ne-am străduit de-a lungul acestei sinteze să descoperim semnificația duhovnicească a învățăturilor dogmatice, să evidențiem adevărul lor în corespondența lui cu trebuințele adânci ale sufletului, care-și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
peisajul contemporan. 2. Stăniloae a întreținut legături privilegiate, exclusive cu Tradiția oficială, acceptată sau impusă de Biserică, respingând din oficiu orice teologie creatoare, dinamică, riscantă (Origen, Evagrie etc.). În același timp, el nu face decât foarte puține aluzii la Părinții latini (din care, evident, nu a făcut nici o traducere 236). Latinii nu-l interesează! Singura excepție, după câte știu, este Laurențiu de Novae, un sfânt „proto-român” din secolul al VI-lea sau al VII-lea, căruia i-a consacrat o introducere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
XX240. Coordonatorii sunt doi iezuiți, Henri de Lubac și Jean Daniélou, iar colaboratorii se recrutează în toate mediile ecleziastice și universitare, după criteriul competenței. E vorba despre un proiect deopotrivă intelectual și spiritual: să li se redea Părinților, greci și latini (dar mai ales greci), influența pe care aceștia o cam pierduseră în formarea elitelor creștine, clerici și laici. Proiectul urcă în 1937, când Părintele Fontoynont, excelent elenist, autor al unui manual de greacă veche folosit și astăzi în Franța, devine
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
zâmbi cu tristețe. A, nimic deosebit, decât că tata avea obiceiul de a le spune colegilor și prietenilor, la o halbă de bere, că în loc să se predea limba rusă în școli, mai bine s-ar introduce din nou studiul limbii latine sau că marxismul nu poate sa țină loc de filozofie... Ori că religia nu poate sa fie înlocuită cu ateismul... Crime de felul acesta!... Și pentru asta urma să plătești și tu?... Câtă "omenie" din partea unora care se bat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
ultima speranță, să ia maturitatea și să fie admisă la Universitate, fiindcă între timp încetase să mai figureze în acte ca fiica unui dușman înrăit al regimului, care avusese nesăbuința de a susține că limba română era totuși de origine latină, și nu de origine rusească... Revenit din armată, Horațiu care din cauza problemelor de sănătate fusese inițial declarat inapt pentru serviciul militar, pentru ca brusc sa fie găsit foarte apt se angajase ca muncitor necalificat pe un șantier, se căsătorise cu prietena
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
din ce în ce mai mici până ce am ajuns la destinație. După ce își mâncau bucățica de pâine, Minodora și cei trei băieți făceau cu plăcere "lecția de citire" de pe cartea de "Farmacie a plantelor", pe care au învățat-o pe de rost, inclusiv denumirile latine ale plantelor. Mi s-a părut remarcabil cât de bine vorbeau și citeau băieții, chiar și Vasili cel mai mic, în limba română deși erau dintr-o familie ucraineană. După cum mi-a spus Artim, la ei în sat trecerea de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
și cu mine nu am prididat să culegem plante ; sunt atât de multe și diferite ! Am făcut saci din hârtie de jurnal aduse de mama din Gherasimovoka am lipit pe ei etișete și am scris numele în limba română și latină. In serile lungi de iarnă vom prepara amestecuri și pomezi folositore pentru sănătate. Nu scrim aici toate numele plantelor dar lipesc pe fața cealaltă câtorva dintre ele. În josul paginii : la dictura trecută Vasili a luat nota 8 și eu 7
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
deși eram doar un puști, nu-mi consuma mari rezerve de energie; dimpotrivă. Îmi făcea o mare plăcere să mă aflu în "permanent dialog contondent" expresia favorită a tatei cu foarte mulți oameni. Pe unii, precum profesorul de "moartă" limba latină am vrut să zic Bujenariu, simțeam nevoia să-i eternizez ca amici. Omul, un pensionar reactivat din cauza faptului că nu avea cine preda latină, avea statura unui pitic uriaș în țara lilipuților și o moacă de chinez nereușit. Bineînțeles că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
contondent" expresia favorită a tatei cu foarte mulți oameni. Pe unii, precum profesorul de "moartă" limba latină am vrut să zic Bujenariu, simțeam nevoia să-i eternizez ca amici. Omul, un pensionar reactivat din cauza faptului că nu avea cine preda latină, avea statura unui pitic uriaș în țara lilipuților și o moacă de chinez nereușit. Bineînțeles că nu-l onoram cu numele de Bujenariu. Pentru că avea o curea specială, un fel de cordon de capot tip țață, la unica sa pereche
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]