2,618 matches
-
introduce unghia ghearei în încuietoare și capacul se ridică brusc. Valdescu este orbit de strălucirea aurului. Împielițatul se amuză de înmărmurirea omului: - N-a văzut asemenea bănet neam din neamul tău de la principe încoace! Iată că m-am ținut de legământ! Te-ai speriat că te trag în furcă, dar te-am făcut bogat! - E al meu? Ce să fac cu atâta aur? Autoritățile îl vor confisca! - Nimeni nu se atinge de bogăția ta. Dacă ești deștept, o poți înmulți de
X. FRATE CU DRACUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369120_a_370449]
-
cumplit. Doamne, Tu m-ai osândit La un trai nefericit! Steaua mea a răsărit Într-un fapt de seară, Luna pe cer mi-a zâmbit, Luminând pe-afară. Calea mea pe-acest pământ E plină cu spini. Am făcut un legământ, Chiar de-i greu, îl țin. Mangalia, 20.06.1995 Referință Bibliografică: Steaua mea / Urfet Șachir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1978, Anul VI, 31 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Urfet Șachir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
STEAUA MEA de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369248_a_370577]
-
inspirație divină, ce aveau să-i călăuzească, de-a lungul vieți lor: Înțelepciunea Lumilor Văzute și Nevăzute, Piatra Sacră- ruptă dintr-o tânără stea și Sfântul Arc Ceresc- creat tocmai de la facerea lumilor, cu sublimele sale culori divine, ce amintea legământul făcut dintre divinitate și oameni, învățându-i totodată, cum să folosească acele daruri neprețuite. Cei din Vale, trebuiau să folosească Înțelepciunea Lumilor Văzute și Nevăzute, pentru a cinsti și a propovădui viața, așa cum era ea, în acel ținut binecuvântat de
LEGENDA LUI GETIC- COPILUL CU INIMĂ DE AUR de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369150_a_370479]
-
chipul lui Getic, înțelegând că va trebui să-și sacrifice viața, pentru al salva și pe acel copilaș, apoi fără să mai stea pe gânduri, s-a aplecat în fața lui, dăruindu-i ultima bucățică de inimă din aur, împlinind astfel legământul suprem. Nu îi părea rău de nimic! A făcut, tot ce trebuia să facă, pentru salvarea neamului străbun, jertfindu-se pe Altarul Gloriei Străbune, cu seninătatea unui înger divin. O umbră de tristețe, trecu totuși fugar peste chipul său minunat
LEGENDA LUI GETIC- COPILUL CU INIMĂ DE AUR de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369150_a_370479]
-
Și i-a trimis o păgână (fecioară cu chip frumos) Erotic să-l ispitească și să renunțe la CHRISTOS... Dar Daria din Atena, nu doar că a eșuat Dar crezând Sfânta Scriptură, în CHRISTOS s-a Botezat ! Și făcut-au Legământ : pe DOMNUL să ÎL Slujească În deplină feciorie și-n Jertfă Mucenicească ! Iar multele bogății, la săraci le-au împărțit Și-aceștia, crezând Cuvântul, în CHRISTOS s-au convertit ! Le-au zidit case-adăpost (ca grijile să nu-i apese) Pentru
SF.MC.HRISANT, DARIA ȘI CLAUDIU de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374227_a_375556]
-
ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Singura nevinovată! Luna lasă spre Pământ, Dintr-o mână lucitoare, Un buchet de stele, sfânt, Un cadou de sărbătoare! Ea ascultă glasul vieții, Frumusețea din cuvânt, Vorba ce i-o spun poeții, Și-i păstrează legământ! În discreta-i dăruire Își pune inima toată! Este semnu-i de iubire, Fiindcă este lăudată! Singură, nevinovată, E stăpână peste Cer! A rămas fata curtată, Îmbrăcată în mister! Referință Bibliografică: Singura nevinovată! / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
SINGURA NEVINOVATĂ! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374281_a_375610]
-
goi, Care n-au decât durere, nu au bani, nu au avere, Dar în schimb au bucurie și nădejdea lor e vie, Cred în cer, au un Stăpân și fideli mereu rămân, Nu se-apleacă după vânt, au făcut un legământ Și orice s-ar întâmpla, Cartea Sfântă, Biblia, Îi alină, îi îndrumă, le e tată, frate, mumă, Știu că viața pe pământ, e doar fumegare-n vânt, Ce-s 80 de ani pe glie, raportat la veșnicie? Eu îți spun
NU MAI RĂTĂCI, VECINE! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362265_a_363594]
-
-s 80 de ani pe glie, raportat la veșnicie? Eu îți spun, căci mi-ești vecin, când te văd, plâng și suspin, Că te amăgești într-una, ai pierdut țelul: cununa, Ce-a promis-o Domnul Sfânt, când făcut-a legământ, Cu noi toți: “ Puțină vreme, veți mai plânge, veți mai geme, În curând Eu voi veni, vă voi duce-n veșnicii, Doar o clipă mai răbdați, voi să vă păstrați curați!” De aceea vreau să-ți spun: Vecine, tu ești
NU MAI RĂTĂCI, VECINE! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362265_a_363594]
-
poeta contemplă imagini de o frumusețe răvășitoare. Un amurg sculptat din vrajă și ploi care s-au contopit în armonii creează un tablou sugestiv. Îngerii sunt de strajă, venind din universuri lăuntrice pentru a fi martori ai iubirii și ai legămintelor supreme și având menirea de a conduce pe calea luminii cu puteri nebănuite aceste trăiri intense. Când a bătut amurgul peste vrajă, / Întâmplător prin armonii de ploi, /Toți îngerii din noi erau de strajă / Și ne-au ținut de mână
GINA ZAHARIA SI TAINELE POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378633_a_379962]
-
o naștere. Sunt fiul lui Ion și al Paulinei Popescu, din Jupânești.Aici , în Jupânești, începe povestea mea, aici începe drumul meu și aici se intoarce mereu sufletul meu ca să de hrănească. Că orice copil născut la sat, am facut legământ nescris ,cu cerul și pământul, cu apă și copacii, cu turla bisericii și cobza lăutarului, cu dealurile și văile, cu ploaia și cu vânturile, cu Dumnezeu și cu Duhul Sfânt. Este o taină sfântă și unică care te ține drept
SATUL CU PROFESORI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377732_a_379061]
-
de bujori, prințe ciorchini de poama razachie și printre miros de nuci verzi.... Îmi este dor de un cîntec! Îl caut în ochii măslinii ai unei fete tinere ...în brațul puternic al flăcului... și în prinderea lor de mîini ; în legămîntul tăcut făcut numai de ei doi ,Domnului Nostru , pentru a consfinții trănicia iubirii. Și a vieții! Îl caut de la Dunăre la Mare și de la pămînt la cer . Îl caut printre amintiri, printre cuvinte și imagini, printre tot ce am trăit
CANTEC PIERDUT de MIRELA PENU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377733_a_379062]
-
-Atunci o să vin! Sigur o sa vin! -O să te aștept! -Și eu o să te aștept! ..mai zise cu glasul stins. Cînd de pe buze i-au ieșit aceste vorbe a simțit că ceva s-a legat în ea ,definitiv, ca un legămînt mai trainic decît bătrînii Munți ai Măcinului. Fata se ridică ,învăluită de frumusețea descoperită a celor cincisprezece ani, și porni dreaptă și mlădie spre curtea plină. În ochi purta scînteia primei iubiri . -Ai uitat bentița!, îi mai stigă Paul. Fără
ASTEPTAREA de MIRELA PENU în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377730_a_379059]
-
Iubiții mei din depărtare, de patru ani peste ocean, Tot scriu și inima mă doare, că zilnic ochiul lui Satan Mă face să-mi amân plecarea, d-ai ultima, cu jurământ, Doar Dumnezeu îmi știe starea, vreau să-mplinesc un legământ! Mă rog doar pentru sănătate și mult mai multă pentru voi, Pe Maricica de se poate, s-o am aici, pentru că-n doi Răzbim ușor când se adună mii de-așteptări și întâlniri, În fiecare zi sunt două, reîntâlniri și
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
R EIubiții mei din depărtare, de patru ani peste ocean,Tot scriu și inima mă doare, că zilnic ochiul lui SatanMă face să-mi amân plecarea, d-ai ultima, cu jurământ,Doar Dumnezeu îmi știe starea, vreau să-mplinesc un legământ!Mă rog doar pentru sănătate și mult mai multă pentru voi,Pe Maricica de se poate, s-o am aici, pentru că-n doiRăzbim ușor când se adună mii de-așteptări și întâlniri,În fiecare zi sunt două, reîntâlniri și despărțiri
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
Eu simt, când o mână întins-ai spre mine, Prin multe trecut-am ușor! Lumina ce-o văd, de la Tine ea vine, Slăvite, mă iartă! Tu ești iertător!. Cât viață îmi dai, voi trăi-n rugăciune, Urmașilor mei cer etern legământ, Că nu vor porni spre deșertăciune, Slăvite, mă iartă! Azi, pun în cuvânt Întreaga iubire ce sufletu-mi poartă, Ofrandă în versuri, azi Ție-ți închin, În cartea Ta sfântă, găsit-am o poartă, Deschisă spre TINE și Haru-ȚI DIVIN
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
Eu simt, când o mână întins-ai spre mine,Prin multe trecut-am ușor!Lumina ce-o văd, de la Tine ea vine,Slăvite, mă iartă! Tu ești iertător!. . .Cât viață îmi dai, voi trăi-n rugăciune,Urmașilor mei cer etern legământ,Că nu vor porni spre deșertăciune,Slăvite, mă iartă! Azi, pun în cuvântîntreaga iubire ce sufletu-mi poartă,Ofrandă în versuri, azi Ție-ți închin,În cartea Ta sfântă, găsit-am o poartă,Deschisă spre TINE și Haru-ȚI DIVIN!.. . .- Dragomirna
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
ochii larg deschisi adulmecau miresmele pământului și cercetau zarea. Parcă erau una cu cerul și pământul, intr-o infinită legătură.... Bătrânul ținea în mâna lui aspră și muncită o mânuță albă și mică, caldă și moale de copil . Așa era legământul : Să se țină de mână ca să nu-i amețească respirația pamântului și aburul de primăvară. Să se țină de mănă ca să primească unul de la altul, prin legătura palmelor, darul divin al aerului, al soarelui și al pământului. Să se țină
PLECAREA LUI PAVEL CUCI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377739_a_379068]
-
rar fă-te una cu cerul și pământul, ca o imensă biserică! -De ce te uiți la mine?.... Privirea în sus.!.... -Vreau să-ți mai văd o dată ochii .... „ Cucișor”...”Cucișor”.. -Bine, „Cuculeț drag”, cum vrei tu.... -Da’parcă așa era legămîntul : Să ne ținem de mână ca să nu-ne amețească respirația pamântului și aburul de primăvară. Să ne ținem de mână ca să primim , unul de la altul , prin legătura palmelor , liniștea celuilalt... Să ne tinem de mănă ca să primim, unul de la altul
PLECAREA LUI PAVEL CUCI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377739_a_379068]
-
fâșii de soare! Faptele ce-s bune le prefaci în scări, Zilele cernite le îmbraci în nori, Înflorești castanii și trimiți albine Toate-acestea-s daruri ce vin de la Tine! Ca pe un veșmânt scuturi și pământul Când strivit de oameni este legământul, Toaca în biserici o aud cum plânge Văd într-o icoană, lacrimă de sânge! Cel ce picuri mir peste boli și răni Și în lanțuri pui ură și sudălmi, Te rugăm să rupi podul de nevoi, Prin vremi tumultoase să
TAINA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377796_a_379125]
-
mormânt, Când își blestemă hamalii Veșnicul deznodământ, Când se-njunghie rivalii Din al urii simțământ, Când se-mpușcă generalii Sub al vrăjilor descânt, Când virgine și canalii Fac amor sub jurământ, Când e lumea-n funeralii Și-și fac moții legământ... Când cernelilor din dalii Și din toate câte sînt Moarte de parfum fatal li-i Al poetului cuvânt... Referință Bibliografică: De Rusalii, trist român / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1612, Anul V, 31 mai 2015. Drepturi de
DE RUSALII, TRIST ROMÂN de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377795_a_379124]
-
Acasa > Poezie > Credinta > EPIGONUS Autor: Lucica Boltasu Publicat în: Ediția nr. 1534 din 14 martie 2015 Toate Articolele Autorului Ai pus in min´ culori de curcubee, Mistere, zboruri și parfum de nard, Un legământ ce-ngroapă Astartee, În freamăt de sublim și de hazard, În arătări de slavă și lumină, Înconjurat de sori și constelații, Mă fac mai mic, în lumea mea străină, Și-ascult pierdut adânci reverberații, Te strig, Te caut, într-o
EPIGONUS de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377797_a_379126]
-
tendințe care se înfruntă în Moldova și Muntenia: în timp ce Moldova lui Vasile Lupu intră într-un regim de monarhie absolută elenizată, Valahia lui Basarab cultivă o reacție antielenă, valori aristocratice într-un regim nobiliar. Și Matei recurge la un alt legămînt al moștenirii bizantine: acela al războiului sfînt împotriva necredincioșilor. Se adresează împăratului, la Veneția, s-ar fi adresat și regelui Poloniei, pentru că el pune bază pe dezvoltarea unei culturi slavone, care exprimă solidaritatea cu bulgarii și sîrbii. Problematica stilului perpetuarea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
țăranii au acces la proprietate și că vechii proprietari au aceeași patrie-mamă. Îi unește dragostea și astfel patria va fi atît de puternică că nici unul n-ar putea să o aservească." Uniunea patriotică îndepărtează lupta claselor. Această unire este un legămînt: la fața locului, proprietarii încearcă să se unească și adesea reușesc cu voluntarii angajați în armată de către guvernul provizoriu. Programul de la Islaz care, cu cele douăzeci și două de articole ale sale, rămîne axul central al mișcării, inspiră aceste puneri
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
acelor puncte cari să servească de bază viitoarei organizări a României aduce, în ședința de la 15 octomvre 1857, următorul proiect: 1. Îndreptarea hotarelor Principatului prin o comisie europeană. 2. Supunerea străinilor din Principate la jurisdicția țării. 3. Libera întemeiare a legămintelor comerciale ale Principatelor. 4. Organizarea puterii armate naționale în privirea sistemului de apărare a Principatelor. 5. Libertatea culturilor în marginea capitulațiilor. 6. Înființarea unei societăți sinodale centrale pentru trebile bisericii române. 7. Egalitatea înaintea legii; accesibilitatea tuturor românilor la toate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
era nesocotită, desprețuită; divinitatea era pusă în joc. A nu fi clubist era a nu fi onest, integru, liberal, patriot; pretutindeni și în tot locul clubiștii nu vedeau decât comploturi, corupție, imoralitate. Oameni de rând, oameni cari n-aveau nici un legământ în societate, treceau de mari patrioți pentru simplul cuvânt că erau îndrăzneți în nerușinare, nu se sfiau de nimic, crima nu-i dezgusta, dezonoarea nu-i atingea, minciuna le surâdea. Acela care denunța și incrimina mai bine se considera ca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]