4,183 matches
-
c-ar conta și nici de l-ar cuprinde știi bine nu mă mulțumesc cu jumătăți cercul tot la mine rămâne - ia juma’ de cub și taci toleranță zero ai făcut vreodată sex în copaci? nu? nici eu dar am legănat o tufă până mi-a intrat lanterna miliției în ochiul stâng în timp ce-n ochiul drept erai tu disperare de cauză că nu te mai cuprindea fustița de păpădie care n-avea infraroșu precum șlițul meu se blocase-ntre etaje n-
LICENŢĂ PENTRU ZBOR INTERIOR de DANIEL MARIAN în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 by http://confluente.ro/daniel_marian_1424162117.html [Corola-blog/BlogPost/381873_a_383202]
-
Copoul”, Și teiul „Eminescian”... Sighișoara are turnul, Clujul, floarea de castan... Brașovul își are „poiana”... „TURNUL falnic” e la Bran... În deltă peștele și stuful, Și barba unui Lipovean... Munții își îndreaptă creasta, Către bolta infinită... Bărăganul, pe câmpie, Își leagănă iarbă cosită... Ape, râuri și izvoare, Dunărea alimentează, Și se varsă-n Marea Neagră, Care-n vals de val vibrează... Fila mea e Bucureștiul, Așa cum a fost odată... Cartiere vechi și Cișmigiul... Unde mă plimbam ca fată... Lacul, salcia pletoasă... „Buturuga
POEME NOSTALGICE (1) de ADA SEGAL în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 by http://confluente.ro/ada_segal_1438254374.html [Corola-blog/BlogPost/366129_a_367458]
-
și părul înflori. Deodată se întâmplă ceva neașteptat. De sub petalele gingașe omizile priveau uluite câmpul plin de flori peste care zburau niște vietăți fascinante. - Sunt îngeri! șoptiră omizile și căzură în genunchi murmurând o rugăciune. Îngerii tremurau în aer, se legănau pe câte un fir de iarbă ori oftau pe câte o floare. Semănau atât de bine cu omizile, numai că aveau aripioare pastelate, iar cercurile și liniile întortocheate îi făceau uimitor de frumoși. Și zburau încoace și încolo, apoi se
ÎNGERII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1424 din 24 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1416824618.html [Corola-blog/BlogPost/372016_a_373345]
-
acelui vis șocant am părăsit dormitorul, îndreptându-mă cu pași mărunți spre cea mai luminoasă încăpere din apartament. În orele dimineții, în această perioadă, bucătăria era invadată de parfumul florilor de tei, iar frunzele acestuia, în formă de inimă se legănau ușor, lăsând razele soarelui să pătrundă blânde printre ele, ducându-mă cu gândul la un loc magic, de poveste. Ca întotdeauna, găseam această priveliște plină de farmec și dătătoare de energie, așa încât după numai câteva minute, un zâmbet suav, mi-
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 7 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/dorina_georgescu_1486126752.html [Corola-blog/BlogPost/371674_a_373003]
-
el, întinzându-se la loc. Dar, l-am văzut, să știi! Se urcase pe leagăn și aștepta să întâlnească un copil cuminte, care să aibă grijă de el așa cum trebuie. Tincuța și Horică dădură fuga la leagăn. Doi băieți se legănau cu putere, făcând să scârțâie lanțurile leagănului, pe jumătate ruginite. - N-am văzut nici un dințișor, strigară ei la întrebarea Tincuței! Poate ți l-a luat Zâna Măseluță! - Nu există Zână Măseluță, ripostă Horică! - Oare, chiar nu există o astfel de
POVESTEA DINŢIŞORULUI NĂZDRĂVAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1437635856.html [Corola-blog/BlogPost/373180_a_374509]
-
totuși agitată, mai ales între cele două diguri din fața bufetului Semiramis, pe unde ieșeam noi cu bărcile, acolo unde valurile se spărgeau de mal. Era destul de riscant de ieșit, dar puteam să ne hotărâm să pornim pe mare, chiar dacă ne legănau destul de violent talazurile, însă situația ar fi fost neplăcută și nu ne-am fi atins scopul, am fi prins doar câțiva guvizi. Mogâldeața, pe care o văzusem în umbră sub copac, se apropie de mașina mea, observând că era o
FEMEIA DE SUB LUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Femeia_de_sub_luna.html [Corola-blog/BlogPost/341203_a_342532]
-
întâlnită poezia La mijloc de codru des, într-o formă apropiată de textul din Convorbiri literare. Ut., XVII, 1884, 1 febr., posterioară variantelor din ms.2276 I, ff. 20v și 22. La f.306 se găsește manuscrisul poeziei Ce te legeni codrule într-o variantă asemănătoare cu aceea din ms.2276 I, f.31 și puțin deosebită de textul din Conv. Ut. XVII, 1884, 1 februarie. Cf. Caietele Eminescu. Referințe bibliografice: Călinescu, George, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434397224.html [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
numără norii de pe cer și roua strălucea în sare, iar fluturii zburau spre crengile în floare și turtureaua cântă de zor în livadă de la Dadeșu. Și fetița de odinioară privea ore întregi cum merg furnicile una după alta, cum se leagănă în vânt lanurile de porumb... Până la scoala erau șapte kilometri pe jos și profesorii plictisiți îi puneau să citească fără rost. De aceea nu-i plăcea școală, dar tatăl, care lucra la Sfatul Popular și era un filozof, îi spunea
TITINA NICA ŢENE-OLTEANCA DIN INIMA CLUJULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1396882238.html [Corola-blog/BlogPost/354059_a_355388]
-
așa cum spunea Voltaire. Și am învățat de la această olteanca dârza că „fericirea nu trebuie căutată prea departe. Ea se află în jurul nostru”: „Să te bucuri că a înflorit cireșul/ lângă o tufa mov de liliac/ că în lanul care se leagănă desoare/ stau aprinse lămpile de mac/ Să te bucuri că nu a plouat/și a fost o zi mai luminoasă./ Fericirea nu e peste mări/ nici pe sus, adusă de vreun zeu/ ea e aici, în lucrurile simple care sunt
TITINA NICA ŢENE-OLTEANCA DIN INIMA CLUJULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1396882238.html [Corola-blog/BlogPost/354059_a_355388]
-
ea doi cai frumoși, murgi, cu coamele mari, căzându-le peste greabăn în valuri, unduindu-se după cum călcau prin grâu, iar cozile stufoase fluturându-le în vânt. S-a oprit în loc să-i privească cu admirație. Erau prea frumoși așa cum se legănau mergând maiestuos în buiestru. Când s-au mai apropiat, a observat că erau călăriți pe deșeuate de doi tineri la fel de frumoși, înalți, cu o ținută dreaptă pe spatele cailor, măreață și elegantă, îmbrăcați în haine soldățești de culoare verzuie, încălțați
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1478506452.html [Corola-blog/BlogPost/343122_a_344451]
-
înconjurase de perne și îi cînta încetițor copilașului abia schițat din burtica ei despre mămica cea iubitoare și despre cocoșelul de tăticu cel afumat de bucurie pentru că, fetița mamii, bărbații ăștia sînt niște copii mari, pe care trebuie să-i legeni ca să adoarmă și să le mîngîi frunțile în somn cînd visează urît și gem încordați, dar tăticul e bun și ne iubește pe amîndouă ... Ce înțelegea oare plodulețul ce prindea viață încetul cu încetul, cu răbdare și cu dragoste, ocrotit
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_pusilor_de_portelan_49_52_ioan_lila_1339754507.html [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
Când ai vrut ca să mă nasc în vară, Lâng-o pădurice și-un izvor, Prefirând în mine primăvară Toamnelor m-ai dăruit doinind, Ruginiu brumat cu dor de glie, Iernile mi le-ai pictat, zâmbind, Cu omăt pe trup de Românie Legăn de visări, cu mir curgând - Graiul nost', limba română sfântă De la daci străbuni, sclipiri în gând, Colț de rai ce sufletu-ți încântă. Luminat-ai, Doamne, cugetul Copt-ai grâul, frământat-ai pâine Alinat-ai, tandru, plânsetul În descântecul limbii
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/georgeta_resteman_1409401678.html [Corola-blog/BlogPost/370426_a_371755]
-
Acasa > Strofe > Atasament > PRUNCUL SINGURĂTĂȚII Autor: Viorela Codreanu Tiron Publicat în: Ediția nr. 1737 din 03 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului PRUNCUL SINGURĂTĂȚII Legăn și acum pruncul singurătății... Îl hrănesc în neștire cu lapte-de-lacrimi, cu rouă-de-stele, chiar dacă știu că-mi secătuiește inima, și-mi frînge mîinile cu greutatea lui; chiar dacă știu că-mi obosește pînă și gîndurile sterpe. Legăn și legăn ... poate va adormi
PRUNCUL SINGURĂTĂŢII de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/viorela_codreanu_tiron_1443861432.html [Corola-blog/BlogPost/344414_a_345743]
-
Toate Articolele Autorului PRUNCUL SINGURĂTĂȚII Legăn și acum pruncul singurătății... Îl hrănesc în neștire cu lapte-de-lacrimi, cu rouă-de-stele, chiar dacă știu că-mi secătuiește inima, și-mi frînge mîinile cu greutatea lui; chiar dacă știu că-mi obosește pînă și gîndurile sterpe. Legăn și legăn ... poate va adormi măcar o clipă. CUNUNATA CU TIMPUL Cununată cu timpul, destinul mi-a făcut rochie de mireasă din mătasea prăfuită a amintirilor ce mă trag spre un trecut - veșnic prezent - din câmpiile-nflorite sub un cer
PRUNCUL SINGURĂTĂŢII de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/viorela_codreanu_tiron_1443861432.html [Corola-blog/BlogPost/344414_a_345743]
-
Autorului PRUNCUL SINGURĂTĂȚII Legăn și acum pruncul singurătății... Îl hrănesc în neștire cu lapte-de-lacrimi, cu rouă-de-stele, chiar dacă știu că-mi secătuiește inima, și-mi frînge mîinile cu greutatea lui; chiar dacă știu că-mi obosește pînă și gîndurile sterpe. Legăn și legăn ... poate va adormi măcar o clipă. CUNUNATA CU TIMPUL Cununată cu timpul, destinul mi-a făcut rochie de mireasă din mătasea prăfuită a amintirilor ce mă trag spre un trecut - veșnic prezent - din câmpiile-nflorite sub un cer încărunțit de
PRUNCUL SINGURĂTĂŢII de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/viorela_codreanu_tiron_1443861432.html [Corola-blog/BlogPost/344414_a_345743]
-
universale, astfel că sufletul sensibil se metamorfozează în fața iubirii, acest sentiment divin, înălțător, plin de taine și înflăcărări nepotolite...reușind să aștearnă pe hârtie versuri pline de emoție și prospețime, asemenea unei câmpii înverzite. „Femeie iubită, a vieții minune,/ se leagănă noaptea pe valuri întruna,/ veghez lângă ape când bântuie luna,/ am gândul la tine și-un dor mă răpune./ „ Mă’mbracă-n suspine o briză sfioasă, / în piept mi se sparge o rană de gheață,/ mi -e frică afară, mi-e
RECENZIE ( NOTE DE LECTOR). VOLUMUL DE POEZIE CLEPSIDRA CU SILABE , AUTOR GEORGI CRISTU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1741 din 07 octombrie 2015 by http://confluente.ro/valentina_becart_1444227831.html [Corola-blog/BlogPost/379244_a_380573]
-
Autor: Rodica Elena Lupu Publicat în: Ediția nr. 232 din 20 august 2011 Toate Articolele Autorului MISTER În bob de rouă soarele zâmbește Pe florile înmiresmate, Un fluture cu aripi colorate A lăsat zborul și se odihnește. Un curcubeu se leagănă în zare, Duios o râmdunică ciripește, Iar un castan se pregătește Pentru-a florilor ninsoare! Se scaldă într-un zâmbet efemer. Pădurile, livezile și lacul, A dat în floare liliacul, E-o primăvară plină de mister Rămâi, te rog de
MISTER de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 by http://confluente.ro/Mister.html [Corola-blog/BlogPost/371178_a_372507]
-
visez și mi se pare ca-n jurul meu e-un câmp de floare, galben albastru violet, să ți le prinzi la cingătoare Dar florile sunt numai spini înalte cât un stat de om, tufiș țepos cu frunză rară ce leagănă un cintezoi pleoștit de arșiță de-afară, ce ciripește-n limba lui: „Hai vino, vino... primăvară!” „BRAZIL” - ARMONIE ASIMETRICA „Brazil”, frumoasa frumoaselor, muzica și dans, ritm îndrăcit de samba „Brazil”, frumoasa frumoaselor, trupuri înmuiate în soare și în șocolata topită
FLOARE DE NISIP (POEME) 2 de MADELEINE DAVIDSOHN în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 by http://confluente.ro/madeleine_davidsohn_1474937043.html [Corola-blog/BlogPost/366231_a_367560]
-
ci una doar, și-aceea ne e vatră”. Au un autor cu nume predestinat stării mele de ușoară confuzie: Victor Tulbure. Sunt de acord cu autorul Tulbure, care spune în Vatra Fericirii că patria e una și că ne e leagăn. La fel e și Itaca patrie pentru nativii itachezi. Dar pentru câte un Ulisse care s-a îndepărtat de țară, câutându-și norocul prin lumea largă, Itaca e acolo unde și-a clădit el cuibul. Valabilă e deci și reciproca: cine
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/germain-droogenbroodt-ithaca/ [Corola-blog/BlogPost/94265_a_95557]
-
pentru câte un Ulisse care s-a îndepărtat de țară, câutându-și norocul prin lumea largă, Itaca e acolo unde și-a clădit el cuibul. Valabilă e deci și reciproca: cine-și face vatră într-un loc în care se poate legăna cu gândul la fericire, poate să-l declare patrie, botezându-l cu numele generic al celei căutate prin Odissei: Itaca. Așa s-a întâmplat cu și cu Fundația Ithaca din Altea, creată de un poet belgian entuziast, pornit să traducă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/germain-droogenbroodt-ithaca/ [Corola-blog/BlogPost/94265_a_95557]
-
de argint, fluviul cu cantare triumfala Alunecă pe trupul pământului cu fala Peste tot, în toate - ape și păduri - viețuitoare mii În preaplin de iubire, în taină, fac nunți de poveste, cununii În țară binecuvântata cu câmpii împovărate De grâne legănate în nopțile de-alint, Apoi lin, în cercuri verzi, la sânul aurorei toate Se deschid, iar diminețile se schimbă înrourate în veșmânt aurit, Sufletul alină Când Floarea Soarelui e sărutata de lumină. Firul existenței iar îl torc În care țara
DIN TIMP STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1414316966.html [Corola-blog/BlogPost/379869_a_381198]
-
fi... Apoi niște vietăți plăpânde, siderale, aeratice care parcă dansează, îți intră în tine și-ți dă aproape senzația că te fulguie și tu începi dintr-o dată să te ferești și să te scarpini acolo unde crezi c-au aterizat, legănându-se... E ca pufușorul ăla de păpădie pe care-l suflă vântul sau îl sufli tu să-i vezi împrăștierea și zborul în mii de fire și punctulețe și pe care o parte ți se pare că le-ai și
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 by http://confluente.ro/Monterey_mon_amour_.html [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
mari de pradă dar și blânde, vulturul turcesc, uliul, eretele, curcanul sălbatic, egretele, prepelița de California, familii de căprioare fiecare cu cerbul lor, pisici sălbatice, râși. Șoseaua 17 începe în Pacific Grove, continuă paralel cu Monterey Bay Country Club, se “leagănă” apoi de-a lungul coastei pacifice până în zona sudică a lui Pebble Beach și Carmel Bay. Drive este celebră pentru panorama ce-o deschide către ocean dar și pentru Hjgway 1 ce duce în sud la Los Angeles și chiar
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 by http://confluente.ro/Monterey_mon_amour_.html [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1029 din 25 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului în pântecul cerului cuvântul anunță incendiul pădurii valorilor dincolo de gândirea săracă se ridică stejarul bradul a rămas neatins un singur con lasă vântul să-l legene între acum și uitare uitare și acum sus jos răsărit amurg inserare noapte cu o noapte în plus răsăritul va fi dublu în altarul prăbușit al umanului disecție pe o umbră are loc acum în dorul flămând de viață de
CON ÁNIMA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Con_nima_anne_marie_bejliu_1382731149.html [Corola-blog/BlogPost/347185_a_348514]
-
astrului unic din privirea copilului cu ochi de cărbune cărbunele atinge fila albă fila albă îi primește vârful spin spinul reînvață mișcarea pământului sunt prelungiri de viață învelite în cetina bradului în care un singur con lasă vântul să-i legene con ánima bucuria de a fi formă a vieții născută renăscută din piatra unghiulară a cuvântului unic Referință Bibliografică: con ánima / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1029, Anul III, 25 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright
CON ÁNIMA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Con_nima_anne_marie_bejliu_1382731149.html [Corola-blog/BlogPost/347185_a_348514]