1,133 matches
-
CE URMAU SĂ APARĂ ÎN EDUCAȚIE 1.1. "Școlile noi" o reacție față de intelectualismul școlii tradiționale În secolul al XIX-lea, mai ales în cea de-a doua parte a sa, cele mai multe state europene sub presiunea primei revoluții industriale au legiferat obligativitatea învățămîntului primar cu o durată de cel puțin patru ani. În această perioadă a crescut interesul organizatorilor învățămîntului față de țările considerate ca avînd o mai veche tradiție în problemele școlare, în mod deosebit atenția lor se îndrepta spre Prusia
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
învățămîntului primar cu o durată de cel puțin patru ani. În această perioadă a crescut interesul organizatorilor învățămîntului față de țările considerate ca avînd o mai veche tradiție în problemele școlare, în mod deosebit atenția lor se îndrepta spre Prusia, care legiferase obligativitatea învățămîntului primar încă din secolul al XVIII-lea, și spre Elveția, patria marelui Pestalozzi. Numeroasele călătorii pedagogice (Victor Cousin Franța, Horace Mann S.U.A., K. D. Ușinski Rusia, Gh. Costa-Foru România și mulți alții) constituie o dovadă a unei noi
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
popoarelor, spunea Guizot, trebuie să stai mult timp lângă leagănul lor și să le urmărești pas cu pas intrarea în carieră." În cazul de față, recomandarea e cu atât mai oportună cu cât e vorba de un popor care a legiferat oarecum pentru umanitate. Difuzarea limbii latine, a juridicității respective, a culturii, a spiritului ce se degajă din instituțiile lumii romane constituie un fenomen istoric de însemnătate extraordinară. Un proces de asimilare și aculturație s-a produs în timp, proces destul de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
pentru organism, producând o boală numită „saturnism”. Aceasta este cauzată de faptul că ionii Pb2+ reprezintă un toxic tiolopriv, dar, mai ales, pentru faptul că interferă în biosinteza hemului. Din acest motiv, concentrația sa maximă admisibilă în atmosferă a fost legiferată în Uniunea Europeană la 2 µg/m3. Totuși, tetraetilplumbul se adaugă benzinelor pentru a le mări cifra octanică. Considerând un autoturism care consumă 8 L/100 km folosind benzină cu cifra octanică 60, se cer: a) cantitatea de compuși de plumb
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
leș autres nations; la femme qu'on rêve à seize ans, et la seule dont on se souvienne à soixante" [apud Oster, Goulemot, p. 249, subl.n.]. 23 Libertatea civilă este refuzată de Codul civil, care devine închisoarea femeilor franceze, legiferând ideea conform căreia femeia este proprietatea bărbatului, idee ce se răspândește în întreaga Europa napoleoniana. 24 Eroinele revoluției, femei de condiție diferită, cum ar fi aristocrata Sophie de Condorcet, burgheza Manon Roland, fiica neligitimă a lui Ludovic al XV-lea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
a priori a vieții morale; este o determinare obiectivă și universală a vieții morale. De aceea, rezultatul actelor unei voințe autonome nu este subiectivizarea unei lumi din afara subiectului, ci lumea umanizată, adică lumea unității de existență a omului. Voința autonomă legiferează, dar și acționează, prin subiectul său. În lumea sa, omul nu este doar ființă morală (dacă ar fi astfel, atunci legea morală însăși nu ar avea nici un sens pentru el), ci el este și ființă sensibilă, purtătoare de "înclinații" care
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
le propune. Conceptul anticipației este corelativ celui de determinism prin finalitate. Amândouă semnifică ordinea personalistă a lumii. Anticipația își are locul în orizontul istoriei, dar conferă un sens și orizontului cosmic; valabilitatea ei este, desigur, circumscrisă istoric. Determinismul prin finaliate legiferează existența istorică a omului, dar oferă sens înseși energiei-ca-natură, având astfel valabilitate (o valabilitate secundă, derivată) și dincolo de spațiul umanului. Omniprezența sa nu afectează determinismul prin cauzalitate propriu fenomenelor naturii privite nu în totalitatea lumii, ci în spațiul lor strict
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fenomenelor nodale ale evoluției universale, atât cât nu operăm cu categoria finalității, cât privim aceste fenomene prin ele însele. "Dinamica ireversibilului", ca factor al intuiției destinului, semnifică hotarele determinismului prin cauzalitate și extinderea finalității la ordinea naturii pentru ca finalitatea să legifereze ca principiu al evoluției totale a universului. Astfel, destinul este plasat în orizontul vieții, cauzalitatea în cel mecanic, iar finalitatea (însemnând acum și ireversibilitate) în orizontul existenței-ca-energie (al naturii și culturii). Al treilea factor al intuiției destinului este stringența cu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
materialului se arată că Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă va trece la elaborarea unei legi a cinematografiei. Nu am înțeles bine. De ce trebuie să se facă o asemenea lege, nu-mi este clar acest lucru. Nu știu ce trebuie să legifereze, sau dacă se poate legifera ceva ? La care răspunde tov. Nicolae Ceaușescu : Facem o lege în care stabilim că trebuie să se facă filme bune. Legea este ușor de făcut, dar cum stabilim care sunt filmele bune ce trebuie făcute
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de Stat pentru Cultură și Artă va trece la elaborarea unei legi a cinematografiei. Nu am înțeles bine. De ce trebuie să se facă o asemenea lege, nu-mi este clar acest lucru. Nu știu ce trebuie să legifereze, sau dacă se poate legifera ceva ? La care răspunde tov. Nicolae Ceaușescu : Facem o lege în care stabilim că trebuie să se facă filme bune. Legea este ușor de făcut, dar cum stabilim care sunt filmele bune ce trebuie făcute este mai greu de făcut
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
tineretului, segmentul social cel mai vulnerabil. Și asta ca să nu mai vorbim de loviturile sistematice pe care societatea modernă le aplică instituției sale de bază, familia. În loc să fie încurajată căsătoria la vârste tinere, căsătorii potrivite și durabile, există tendința, deja legiferată pe alocuri, de a înlocui contractul de căsătorie cu reuniunea consensuală, care mai degrabă încurajează concubinajul decât să stimuleze asocierea durabilă prin căsătorie. Dacă adăugăm aici și legiferarea căsătoriilor între homosexuali “apucături infame” după cum le denumea Paulescu, avem o paletă
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
care reglementează organizarea familiei și proprietății private și codul penal care se ocupă cu delictele și crimele împotriva statului, persoanelor și proprietății. Instinctul de dominație în familie se reduce prin micșorarea autorității tatălui și reducerea importanței testamentului pentru urmași. Se legiferează divorțul, prostituția și abandonul, aspecte ce lovesc puternic familia și reprezintă de fapt începutul detronării instituției familiale. La nivel de stat, puterile șefului statului se reduc foarte mult, la fel ca și a instituțiilor statului care nu pot interveni în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cei mai mulți doreau o soluție rapidă și tranșantă, indiferenți la faptul că tocmai în aceste puncte nu exista un consens la nivelul coaliției de guvernare. Împreună cu problema restituirii proprietăților, tema cea mai acut percepută era cea a lustrației, așa cum fusese ea legiferată în alte state post-comuniste, și în special în Republica Cehă. Lustrația fusese cea mai sonoră revendicare a Proclamației de la Timișoara, reluată de Piața Universității, dar coaliția din 1996 nu își asumase acest obiectiv, fiindcă și PD, și UDMR, aveau propriii
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
PUNR prin acțiuni judiciare și adoptată totuși exact de aceleași forțe politice în 2001. Prin legea bugetelor locale, administrațiile locale, alese liber începând din 1992, dobândeau în fine și resursele materiale necesare acțiunii lor; prin legea administrației locale, au fost legiferate progrese importante în descentralizare și drepturi esențiale ale minorităților în administrarea propriei comunități. După 2000, în pofida caracterului său profund centralist, PSD (fostl PDSR) a fost nevoit să accepte aceste progrese, dar le-a interpretat în beneficiu propriu, generând fenomenul "baronilor
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
tuturor acestora, prerogativă pe care o exercită atât direct, cât și prin intermediul Consililui Superior de Apărare a Țării, CSAȚ, al cărui președinte de drept este. Acest bloc de competențe a fost parțial diminuat prin demilitarizarea Poliției, îndelung dezbătută 1996-2000, și legiferată în 2002. Dezbaterea referitoare la statutul serviciilor de informații a izbucnit imediat după 22 decembrie 1989, și nu s-a încheiat nici azi, însuflețind intermitent o opinie publică încă traumatizată de anii de dictatură, dar cu mult mai puțin numeroasă
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Regulamentelor era "consolidarea ordinii existente și menținerea privilegiilor boierilor" (p. 203). Dincolo de natura sa profund conservatoare, Regulamentul a avut un puternic efect centralizator și unificator, setând premisele pentru unirea politică înfăptuită în 1859. Până atunci însă, prevederile sale conservatoare care legiferau privilegiile boierești prin menținerea clăcii și șerbiei au fost contestate cu ocazia mișcărilor revoluționare declanșate de generația pașoptistă. Simbolizând "triumful ideii de națiune" pentru intelectualii români (Hitchins, 1998, p. 285), anul 1848 constituie un moment de răscruce în cristalizarea naționalismului
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Hohenzollern-Sigmaringen, ca soluție de rezervă după refuzul lui Filip de Flandra, primul ofertat în acest sens. Carol continuă procesul de modernizare inițiat de Cuza, într-un ritm mai puțin imperios, prin adoptarea Constituției din 1866, elaborată după modelul belgian, care legifera monarhia constituțională ereditară. Totuși, România continua să rămână sub suzeranitate otomană. Retensionarea "Problemei orientale", precipitată de izbucnirea răscoalelor anti-otomane din Balcani, și decizia Rusiei de a reglementa relația cu Imperiul Otoman în favoarea sa, au constituit fundalul în care românii s-
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
masă prin legislație și ii) înrolarea efectivă a populației de copii. Sub aspect strict legislativ, România se află pe o poziție meritorie într-un clasament al națiunilor europene care au introdus obligativitatea educației primare. Cu toate însă că România a legiferat formal obligativitatea educației publice primare înaintea Ungariei, spre exemplu, rata efectivă de înrolare a populației de școli în 1870 era ridicol de mică, atingând doar 7 procente, comparativ cu cele 40 de procente reușite de autoritățile maghiare. Examinând raportul cele
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
au adus succese în trecut, chiar dacă o asemenea rezistență avea să se dovedească ca fiind dezavantajoasă pe termen lung" (Ramirez și Boli, 1987, p. 4); c) construirea retorică a educației, cale urmată în acele state care s-au grăbit să legifereze obligativitatea educației primare, dar, în ciuda declamațiilor în acest sens, nu au fost în stare să își concretizeze la nivel faptic angajamentele de ordin juridic. Cazurile care configurează categoria statelor care au construit sistemul educațional mai întâi formal, întârziind în traducerea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
din 1600 semnificații naționaliste. Concesia pe planul unității politice este însă compensată pe planul unității spirituale. Adevărata moștenire lăsată posterității de Mihai Viteazul nu a fost nici politică, nici națională ori socială (faimoasa "legătură" a lui Mihai prin care a legiferat iobăgia în Transilvania probează că principele nu a fost interesat de emanciparea țărănimii românești), ci eclezială: "Favorizarea elementului romănesc s-a făcut în direcția culturală, în biserică. A scutit pe preoți de sarcinile servile. [...] A legat întreaga biserică ardelenească de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
institut unic în București cu filiale în teritoriu). Tot în 1948 este realizată reforma învățământului, care instituie principiul manualului unic. Toate acestea sunt ecourile răsfrânte ale procesului mai amplu al "unificării comunismului" simbolizată de adoptarea Constituției din 1948 care a legiferat unipartidismul în politica românească. Strângerea controlului exercitat de autoritățile statale asupra sistemului educațional, în special prin impunerea principiului manualului unic, a făcut ca literatura didactică ce s-a dezvoltat atât de prolific în interbelic să fie drastic limitată numeric în
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1918) ca evenimente de importanță marginală în istoria luptei pentru dreptate socială a clasei muncitoare. Mai mult, erau evidențiate consecințele antipopulare și efectele exploatative rezultate din cele trei evenimente politice: "legătura" lui Mihai prin care guvernatorul subordonat împăratului Rudolf a legiferat iobăgia; instituirea "statului național burghez" la 1859 care a facilitat infiltrarea capitalismului și implicit a exploatării claselor muncitoare; în fine, "regimul burghezo- moșieresc" instaurat după 1918, aservit fiind imperialismului occidental, a exacerbat antagonismul de clasă în societatea românească până la punctul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Germania, unde am petrecut șase luni în perioada octombrie 2012 - martie 2013, respectiv Bibliotecii Metropolitane din București, al cărei fond digitalizat l-am accesat virtual, prin intermediul website-ului digibuc.ro. 8 Caracterul federal al S.U.A. a făcut ca diferitele state să legifereze obligativitatea educației primare în vremuri diferite. Bornele temporale care marchează începutul și sfârșitul procesului de instituționalizare a sistemului de educație publică de masă în S.U.A. sunt 1852 (dată la care statul Massachusetts a fost primul care a adoptat legi în
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Efectele laterale sunt deja observabile: reacția în general ostilă a lumii arabe și amenințările din partea Al Quaeda. Rațiunea și umorul Se poate pune întrebarea dacă orice combinație "va-loare-acțiune" este rezonabilă, (precum, valoarea de "laicitate", care conduce la acțiunea de a legifera despre văl sau valoarea de "libertate religioasă", care i se opune). Putem spune de la bun început că dacă această combinație este coerentă și consecințele sale sunt considerate pozitive, atunci este rezonabilă. Invocând rațiunea ca și criteriu de diagnosticare, ne așteptăm
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
corelează cu normativitatea, cu regulile de folosire a limbii, atît din punctul de vedere al elementelor ei, cît și din acela al coordonatelor sociale și culturale care determină folosirea acestor elemente. Normele limbii −fie că sînt cutumiare, fie că sînt legiferate− au însă caracter istoric, se pot deci schimba, ele avînd un rol funcțional din perspectivă sincronică și un rol disfuncțional din perspectivă diacronică (fiindcă ele tind să frîneze evoluția lingvistică). Schimbarea limbii se realizează, ca atare, prin schimbarea normelor, în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]