6,115 matches
-
studii politico-economice precum „Bilanțul economic al anului 1935 în U.R.S.S.”. a publicat în anul 1938 în revista "Viața Românească" (nr. 5-7) un ciclu de articole intitulat „Ideologia tineretului și cultura”, în care atrăgea atenția asupra rolului politic nefast al legionarilor, pe care îi considera ca fiind uneltele fascismului german. El afirma că filozofia mistică a legionarilor pe tema „sensului tragic al destinului”, „mântuirii prin jertfă” sau prin suferință, „singura certitudine și singura realitate”, pregătea atmosfera declanșării războiului și a transformării
Ilie Constantinovschi () [Corola-website/Science/335377_a_336706]
-
în revista "Viața Românească" (nr. 5-7) un ciclu de articole intitulat „Ideologia tineretului și cultura”, în care atrăgea atenția asupra rolului politic nefast al legionarilor, pe care îi considera ca fiind uneltele fascismului german. El afirma că filozofia mistică a legionarilor pe tema „sensului tragic al destinului”, „mântuirii prin jertfă” sau prin suferință, „singura certitudine și singura realitate”, pregătea atmosfera declanșării războiului și a transformării României într-un protectorat german. „Mugurele verde românesc de pe țeava de tun a axei războiului desigur
Ilie Constantinovschi () [Corola-website/Science/335377_a_336706]
-
Logica” tipărit la Toroutiu, așteptând explicațiile care n-au mai venit." Ne întrebăm, oare ce motiv așa de important a avut mareșalul Antonescu încât să ceară suspendarea publicării cursurilor naeionesciene. De cealaltă parte, în Germania, alți foști studenți ai profesorului, legionari închiși în lagarul de la Buchewald, pregătesc pentru tipar un volum care urma să cuprindă cele patru conferințe ținute de Nae Ionescu, în mai 1938, în fața legionarilor, pe când se afla internat în lagărul de la Miercurea Ciuc (unde o vreme a fost închis
Editura Destine Literare by Sebastian Doreanu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_453]
-
suspendarea publicării cursurilor naeionesciene. De cealaltă parte, în Germania, alți foști studenți ai profesorului, legionari închiși în lagarul de la Buchewald, pregătesc pentru tipar un volum care urma să cuprindă cele patru conferințe ținute de Nae Ionescu, în mai 1938, în fața legionarilor, pe când se afla internat în lagărul de la Miercurea Ciuc (unde o vreme a fost închis și Mircea Eliade). Bombardarea lagărului de către avioanele aliate chiar în data de 23 august 1944 au stopat aceasta inițiativă. Volumul preconizat a apărut după aproape 20
Editura Destine Literare by Sebastian Doreanu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_453]
-
evreiești din Brașov. Chiar dacă nu au fost deportați în lagăre, li s-a interzis să fie proprietari de societăți comerciale, evreii fiind frecvent bătuți, iar copiii lor dați afară din școală. În anul 1941 sinagoga ortodoxă a fost devastată de legionari. După război o parte importantă a evreilor din Brașov a emigrat spre Palestina. La data recensământului populației din 1956 în oraș mai locuiau doar 1.759 evrei. Numărul lor a scăzut constant de atunci, astăzi fiind și mai mic. În
Sinagoga Ortodoxă din Brașov () [Corola-website/Science/317409_a_318738]
-
mozaici de rit ortodox (tradiționalist), pe o suprafață de 365 m². Pe lângă sinagogă, funcționau o baie ritualică și un cimitir central (pe str. Cloșca). Ea a funcționat până la cel de-al doilea război mondial, când a fost fost devastată de către legionari în 1941. Stilul de construcție al sinagogii este stilul maur, ea având o fațadă frumos ornată cu un mozaic de ceramică cu motive de plante și doi lei care sprijină o menoră. Deoarece în cultul mozaic este permisă folosirea figurilor
Sinagoga Ortodoxă din Brașov () [Corola-website/Science/317409_a_318738]
-
închisoare, iar soția sa este achitată. Apărarea, reprezentată de Radu Budișteanu, nu a reușit să găsească avocați cu experiență, datorită presiunilor exercitate asupra acestora de către autorități. După declanșarea războiului în Est, Ion Antonescu a emis un ordin de amnistiere a legionarilor care aveau de ispășit pedepse de până la cinci ani. Ei trebuiau să semneze la ieșire o declarație că să vor abține de la activități politice sau publicistice și se obligau ca săptămânal să facă o vizită la postul de poliție din
Mihail R. Sturdza () [Corola-website/Science/306204_a_307533]
-
la ieșire o declarație că să vor abține de la activități politice sau publicistice și se obligau ca săptămânal să facă o vizită la postul de poliție din raza localității de domiciliu. Odată eliberat, Mihail Sturdza părăsește clandestin țara, ajutat de legionari, prin Bulgaria, unde așteaptă o lună aprobarea lui Joachim von Ribbentrop de a putea trece pe teritoriul Reichului fără a fi reținut. Ajunge la Copenhaga în 7 august 1941. Încercarea sa de a se înrola în armata finlandeză, ca și
Mihail R. Sturdza () [Corola-website/Science/306204_a_307533]
-
lună aprobarea lui Joachim von Ribbentrop de a putea trece pe teritoriul Reichului fără a fi reținut. Ajunge la Copenhaga în 7 august 1941. Încercarea sa de a se înrola în armata finlandeză, ca și cea de a forma din legionarii refugiați în Germania o unitate militară care să lupte contra rușilor, sunt blocate la intervenția lui Ion Antonescu. Devine ministru de externe și al instrucțiunii publice în cadrul așa-zisului Guvern Național Român de la Viena, format de legionarii refugiați din România
Mihail R. Sturdza () [Corola-website/Science/306204_a_307533]
-
a forma din legionarii refugiați în Germania o unitate militară care să lupte contra rușilor, sunt blocate la intervenția lui Ion Antonescu. Devine ministru de externe și al instrucțiunii publice în cadrul așa-zisului Guvern Național Român de la Viena, format de legionarii refugiați din România (decembrie 1944 - mai 1945) În cadrul așa-zisului proces al "Marii Trădări Naționale" din 6-17 mai 1946, Mihail Sturdza a fost condamnat la moarte în contumacie. După război, se refugiază în America Latină, apoi în Spania, menținând permanent legătura
Mihail R. Sturdza () [Corola-website/Science/306204_a_307533]
-
Cert este că acesta nu figurează printre căpeteniile legionare și susținătorii de marcă ai acestora inculpați în procesul din aprilie 1934, arestați în 29 decembrie 1933, în urma asasinării prim ministrului I.G. Duca, pe peronul Gării Sinaia, de către o echipă de legionari, numiți ulterior Nicadori. Mihail R. Sturdza nu se regăsește nici pe lista celor 66 de deputați legionari, aleși în urma alegerilor din 20-22 decembrie 1937. Nu menționează aceasta nici în memoriile sale. Tot în memoriile sale, primul contact cu Corneliu Zelea
Mihail R. Sturdza () [Corola-website/Science/306204_a_307533]
-
procesul din aprilie 1934, arestați în 29 decembrie 1933, în urma asasinării prim ministrului I.G. Duca, pe peronul Gării Sinaia, de către o echipă de legionari, numiți ulterior Nicadori. Mihail R. Sturdza nu se regăsește nici pe lista celor 66 de deputați legionari, aleși în urma alegerilor din 20-22 decembrie 1937. Nu menționează aceasta nici în memoriile sale. Tot în memoriile sale, primul contact cu Corneliu Zelea Codreanu datează din 8 martie 1936, atunci când îl anunță pe acesta despre iminența semnării unei convenții feroviare
Mihail R. Sturdza () [Corola-website/Science/306204_a_307533]
-
instituit acest grad legionar în timpul vieții, în 2 decembrie 1936. În timpul vieții lui Codreanu, nu au deținut acest grad decât 14 persoane, respectiv membrii "istorici" fondatori, Nicadorii, Gh. Clime, plus încă 5 persoane. Dat fiindcă și în necrologul altor fruntași legionari se menționează că au deținut acest grad, este de presupus că și Horia Sima a acordat acest grad pentru merite deosebite unor legionari. A doua zi după 6 septembrie 1940, Ion Antonescu prezidează prima ședință a Consiliului de Miniștri. După
Mihail R. Sturdza () [Corola-website/Science/306204_a_307533]
-
membrii "istorici" fondatori, Nicadorii, Gh. Clime, plus încă 5 persoane. Dat fiindcă și în necrologul altor fruntași legionari se menționează că au deținut acest grad, este de presupus că și Horia Sima a acordat acest grad pentru merite deosebite unor legionari. A doua zi după 6 septembrie 1940, Ion Antonescu prezidează prima ședință a Consiliului de Miniștri. După rezolvarea câtorva probleme urgente (bugetul casei regale, apelul către țară, etc...) proaspătul șef de guvern își expune maniera în care înțelege să guverneze
Mihail R. Sturdza () [Corola-website/Science/306204_a_307533]
-
germane un protocol adițional, chiar și secret, care să prevadă obligația simetrică a Japoniei de a ataca Uniunea Sovietică în cazul unui război germano-sovietic. Antonescu a refuzat categoric această sugestie, fie din cauză că n-a înțeles, fie din cauză că venea din partea unui legionar. Mihail Sturdza a argumentat cu atuurile de care dispunea România în raport cu oricare altă țară din Axă - petrol, grâne, materii prime, și mai ales - aproape un milion de soldați gata să lupte pentru Basarabia, dar Antonescu a refuzat orice discuție asupra
Mihail R. Sturdza () [Corola-website/Science/306204_a_307533]
-
Român, cu Horia Sima în calitate de prim ministru, Mihail R. Sturdza, ministru de externe, Vasile Iașinschi, Corneliu Georgescu, prof. Grigore Manoilescu, gen. Platon Chirnoagă în calitate de ministru al apărării, prof. univ. Ion Sângiorgiu, și Vladimir Cristi (din ianuarie 1945), ultimii trei nefiind legionari. Li s-a alăturat Mitropolitul Visarion Puiu, titularul Episcopiei Românești din Vest. După cum afirmă Mihail Sturdza, acest guvern: Trecerea emisiunii românesti de la Radio Donau sub controlul Guvernului Național Român a fost primul act prin care guvernul german a recunoscut identitatea
Mihail R. Sturdza () [Corola-website/Science/306204_a_307533]
-
în Palatul Lobkowitz. Cea mai importantă preocupare a noului guvern a fost constituirea cu sprijin german a unei armate care să lupte contra trupelor sovietice ce invadaseră teritoriul României. Aceasta urma să fie formată din voluntari, prizonieri de război eliberați, legionari si alți refugiați din fața tăvălugului comunist, etc... Au fost de asemenea recrutați voluntari pentru activități diversioniste în spatele frontului. După antrenamente sumare, au fost parașutați în spatele liniilor inamice.Unele acțiuni au reușit, altele au eșuat însă, așa cum a fost misiunea lui
Mihail R. Sturdza () [Corola-website/Science/306204_a_307533]
-
aruncătorilor cu praștia aduși din strainatate. Nervii au fost renumiți pentru aptitudinile lor în război. Cezar dispunea de proiectile că "scorpionii" și "baliste", arcași și aruncători cu praștia. Nervii prindeau lăncile și sulitele romane aruncate și le aruncau inapo către legionari. Nervii refuzau să cedeze și luptau pe movilele și meterezele formate din luptătorii căzuți. Dar legiunile române răzbeau căci dispuneau de pilum (odată aruncat în scuturile inamice, era greu de scos, și inamicii nu mai puteau să se apere), săbiile
Războaiele Galice () [Corola-website/Science/318081_a_319410]
-
stat din 23 august 1944 și arestarea lui Eugen Cristescu, precizează într-un interviu din 1993: În multe lucrări privind regimul național-legionar se afirmă că în zilele "Rebeliunii legionare", Constantin Maimuca, împreună cu Alexandru Ghica, s-ar fi baricadat, împreună cu alți legionari înarmați, în sediul Siguranței. Afirmația se regăsește în declarațiile date de către Eugen Cristescu organelor de anchetă, după arestarea sa, la "Procesul Marii Trădări Naționale".(citate în ) Afirmația este puțin plauzibilă, dat fiindcă încă din 6 ianuarie 1941, Ion Antonescu purtase
Constantin Maimuca () [Corola-website/Science/328991_a_330320]
-
Maimuca a avut loc în 4 iunie 1941 și s-a desfășurat în localul cazărmii Arion din Calea Griviței. Președintele Curții era gen. Nicolae Macici, iar gen. Son participa în calitate de procuror general special. Printre acuzați, foști demnitari în timpul guvernării național-legionare, figurau legionari, dar și nelegionari, printre care și Constantin Maimuca, în total 16 persoane. Lista acuzaților era mult mai lungă, mulți acuzați, printre care și Horia Sima, reușind să se ascundă sau să părăsească țara. Apărarea, coordonată de către Radu Budișteanu a susținut
Constantin Maimuca () [Corola-website/Science/328991_a_330320]
-
concentrau informațiile curente despre mișcările armatei germane pe teritoriul românesc, în scop preventiv, pentru ca pe baza lor Siguranța să poată lua din timp măsuri de contracarare a unor eventuale sabotaje sau atentate. Eugen Cristescu încerca astfel să acrediteze ideea că legionarii, prin intermediul lui Constantin Maimuca, spionaseră armata germană. În realitate, la proces s-a văzut că directorul adjunct al Siguranței nu a acționat în sprijinul legionarilor și nici nu a contribuit cu ceva la rebeliune, și că acest proces fusese înscenat
Constantin Maimuca () [Corola-website/Science/328991_a_330320]
-
contracarare a unor eventuale sabotaje sau atentate. Eugen Cristescu încerca astfel să acrediteze ideea că legionarii, prin intermediul lui Constantin Maimuca, spionaseră armata germană. În realitate, la proces s-a văzut că directorul adjunct al Siguranței nu a acționat în sprijinul legionarilor și nici nu a contribuit cu ceva la rebeliune, și că acest proces fusese înscenat de către Eugen Cristescu doar pentru a elimina un posibil concurent la șefia S.S.I. De altfel, mulți dintre inculpați au declarat că în timpul evenimentelor din 21-23
Constantin Maimuca () [Corola-website/Science/328991_a_330320]
-
declarat că în timpul evenimentelor din 21-23 ianuarie 1941, au recunoscut "agenți provocatori ai SSI" infiltrați printre paricipanții la evenimente.(citat în ) În iunie 1943, Eugen Cristescu a intervenit personal pe lângă mareșalul Ion Antonescu pentru ca decretul regal prin care erau grațiați legionarii condamnați la pedepse de până la 5 ani închisoare să nu se aplice în cazul lui Constantin Maimuca, astfel că acesta a rămas întemnițat până la 23 august 1944. După o detenție de 3 ani și 8 luni, Constantin Maimuca a fost
Constantin Maimuca () [Corola-website/Science/328991_a_330320]
-
același interviu din 1993, Traian Borcescu a încercat cumva să justifice acțiunile lui Eugen Cristescu contra lui Constantin Maimuca: Eugen Cristescu va continua și după 23 august 1944 să-l acuze în mod nefondat pe Constantin Maimuca de colaborare cu legionarii, acuzații ce vor cântări greu ulterior în condamnarea acestuia. Bunăoară, în legătură cu asasinatele de la Jilava, insinuează că Maimuca ar fi fost unul din instigatori : despre arestările efectuate de siguranță : sau despre evenimentele din 21-23 ianuarie 1941: După amnistia din 24 august
Constantin Maimuca () [Corola-website/Science/328991_a_330320]
-
ce urmează a fi executați imediat ce orașul va fi eliberat. : În lucrarea cu caracter memorialistic "Cal troian intra muros - Memorii legionare", preotul Ion Dumitrescu - Borșa, membru "istoric" al Mișcării Legionare, Comandant al Bunei Vestiri, prima serie, membru al echipei de legionari care a luptat în Războiul civil din Spania, afirmă că în noiembrie 1940, Horia Sima ar fi încercat să-l asasineze prin intermediul lui Constantin Maimuca : Cartea preotului Ion Dumitrescu - Borșa, unul din cei mai îndârjiți critici ai lui Horia Sima
Constantin Maimuca () [Corola-website/Science/328991_a_330320]