3,106 matches
-
fără ezitări sau tergiversări. • Negociator (persuasiv) constrîngerile parentale apar ca eficace dacă există acordul subiectiv al copilului: trebuie discutat întotdeauna; trebuie arătată motivația lucrurilor; trebuie obținut acordul; trebuie modificate, la nevoie, cerințele pentru a le apropia de perspectiva copilului. • Structurant legitimarea autorității părinților prin perceperea lor ca reprezentanți ai exigențelor sociale: părintele e inevitabilul intermediarul prin care e stabilită coexistența dintre grup și individ; adultul încarnează principiul realității, al obiectivității socialului pe care toți trebuie să-l accepte; părintele marchează limitele
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
ori, și de această dată veți face cea mai bună alegere pentru Franța"). Predictivul are rolul de a masca macro-actul directiv care este, în fapt, cheia oricărei intervenții prezidențiale. Am arătat într-o altă lucrare (1985: 186-200) complexitatea procesului de legitimare instituțională a locutorului. Într-adevăr, pentru a îndeplini un act directiv de acest tip, era necesar ca respectivul locutor să nu mai treacă drept ceea ce era (Constituția interzicând președintelui Republicii să ia parte direct la dezbaterea legislativă), ci drept un
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
putem spune că poate cuprinde cel puțin o propoziție completă pe care o definim, din punct de vedere ilocuționar, ca un "act de asertare care, punând în joc una sau mai multe influențe, le prezintă ca având un rol de legitimare [...] a enunțurilor concluzive. O concluzie presupune întotdeauna cel puțin o operație inferențială, însă o astfel de operație nu lasă loc în mod necesar unui act concluziv." (Apothéloz și colab. 1984: 39). Mișcarea prin care se face trecerea de la macro-propoziție premisă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
externă: aplauze îndelungate care au izbucnit chiar la sfârșitul povestirii. Așa cum de altfel am arătat și am amintit mai devreme, scurta povestire autobiografică are doar funcția de "răspunsP. Expl.2". Trebuie să considerăm această funcție de justificare în raport cu importanța operației de legitimare despre care am vorbit mai devreme. Se dă următoarea structură textuală: 5. Exerciții de analiză secvențială Textul 5.1. Revenirea la povestirea etiologică Aplicați pe textul povestirii de la paginile 86-87 modelul secvenței explicative. Putem defini povestirea etiologică ca fiind o
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
mai are rolul de vindecător sau de aducător al ploii și a fertilității pământului, este trimisul lui Dumnezeu pe pământ datorită ritualului mirungerii. Dintr-o altă perspectivă, funcțiile pe care le au diferiții regi preoți sunt doar o formă de legitimare a puterii, relația de construire urmând, în acest sens, un proces invers, întrucât alteritatea este cea care își stabilește propriile coordonate, independent de nevoile de conținut ale identității, de posibilitatea acesteia de a se proiecta în interiorul alterității. Un astfel de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
the Deed: Seventeenth Century Dutch Circumnavigations as Useful Myths, în Laura Cruz, Willem Frijhoff (eds.), op. cit., pp. 17-32. 264 Ibidem, p. 31. 265 Prin mitul lui William de Orange se folosește trecutul istoric pentru a mobiliza forțe prezente, în speranța legitimării ideii naționale. (Jill Stern, The Orangist Myth (1650-1672), în Laura Cruz, Willem Frijhoff (eds.), op. cit., pp. 33-53). 266 Ibidem, p. 37. 267 Willem Frijhoff, op. cit., p. 146. 268 Lucian Boia, Explorarea imaginară a spațiului, București, Editura Humanitas, 2012, p. 223
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
traducere de Beatrice Stanciu, Timișoara, Editura Amarcord, 2000, p. 10. 270 "În miturile moderne, eroii nu mai sunt zeii antici, ci oameni deveniți deținători ai puterii de distrugere. Mitul adună fapte și le aranjează, dezvăluie ascunzând și are drept funcție legitimarea unei situații, făcând-o să fie acceptată de o vastă entitate socială." (C. Riviere, "Mythes modernes au coeur de l'ideologie" în Cahiers internationaux de sociologie, vol. XC, 1991 apud Monique Segre (coord.), Mituri, rituri, simboluri în societatea contemporană, Timișoara
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
The Informational Age: Economy, Society and Culture, vol. II: The Power of Identity, Oxford, Blackwell Publishing, 2004, pp. 6-7). 347 Discutând despre originea și formele identității, Castells stabilește o tipologie a acesteia. Astfel, Castells distinge între identitatea ca formă de legitimare, identitatea ca formă de rezistență și identitatea ca formă de schimbare, aceasta din urmă fiind reprezentată de construirea unei noi identități pe baza căreia individul își redefinește poziția în cadrul grupului și caută, în același timp, să schimbe structurile sociale. (Ibidem
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
centralizare sau descentralizare implică în primul rând o opțiune politică, legată de democratizare și echitate, alături de una managerială legată de calitatea serviciilor și de eficiență (Astiz, F.M. et al., 2002: 72). Așadar, un prim tip de argument este cel al legitimării politice. De aceea vom prezenta în continuare consecințele unor doctrine politice în practicile educaționale ce se presupune că sunt promovate în numele lor. Din această perspectivă cele mai interesante probleme le ridică liberalismul, social și creștin-democrația. Liberalismul, doctrină ce are ca
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
genereze pe termen lung practicile conforme principiilor arbitrariului inculcat), transpozabil (capabil de a genera practici conforme cu principiile arbitrariului într-un număr mare de domenii) și exhaustiv (reproduce complet în practicile generate principiile acestui arbitrar cultural). Munca pedagogică generează indisociabil legitimarea produsului și nevoia legitimă a acestui produs, producând consumatorul legitim (dotat cu definiția socială a produsului legitim și cu dispoziția de a-l consuma în forme legitime) astfel ea tinde la nerecunoașterea limitărilor etnice și intelectuale, păstrându-se într-un
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
surprinde atitudini și manifestări tipice, cei mai mulți cercetători constată un etnocentrism al cadrelor didactice, care nu acceptă punerea în discuție și negocierea valorilor și practicilor școlare. Altfel spus, dialogul școală familie are mai mult o funcție simbolică fiind un mijloc de legitimare a procedurilor instituite. În consecință reprezentanții școlii sunt puțin dispuși să accepte un parteneriat, în condițiile în care se păstrează mituri cum ar fi cel al părintelui demisonar din atribuțiile educative pe care le transferă integral școlii. Contrar opiniilor unor
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
s-a implicat direct în cabinetul lui Nicolae Rădescu, acest eveniment a oferit ocazia doctorului Petru Groza de a expulza din structura guvernamentală două partide democratice: Partidul Liberal și Partidul Național Țărănesc. Alegerile trucate din anul 1946 au constituit momentul legitimării puterii comuniste în România. Comuniștii și-au permis să întreprindă o campanie electorală pe parcursul unui an întreg deoarece avea susținerea materială din partea sovieticilor. Această campanie a constat într-o serie de acțiuni de denigrare a partidelor istorice, coaliția democrată, menite
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
într-un discurs rostit cu ocazia ședinței Comitetului politic al Partidului, critică sever activitatea guvernului și a ministerelor, cere ordine și disciplină, precum și întărirea controlului Marii Adunări Naționale asupra activității guvernului. Prin aceasta, el face apel la un fel de legitimare populară. El își anunță intenția de a convoca o conferință internațională a țărilor socialiste, a mișcării comuniste, pentru a dezbate chestiunile prezente. În fața derapajului pe care îl reprezintă în ochii săi căderea Zidului Berlinului, luările de poziție ale cancelarului Kohl
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
în direct și protagoniștii acesteia Odată cu fuga lui Ceaușescu, două centre vizibile ale Puterii vor coexista în imaginile și în imaginarul revoluției române: sediul CC și Televiziunea Română, care devin, parte în conjuncție, parte în opoziție unul față de celălalt, sursa de legitimare a noii puteri politice. Aceste două centre lasă în umbră cel mai puternic și mai puțin vizibil dintre sediile unde acționează echipa care va prelua puterea după fuga lui Ceaușescu Ministerul Apărării 35. Mai mult, ele vor eclipsa și locurile
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
le-a întreținut cu anumite condiții externe, cum sunt știința, politicul, arta și iubirea (relații admirabil conturate de A. Badiou). Derrida are dreptate cănd spune că găndirea (filosofia) nu are un loc al ei, ci este deschisă întămpinării extensiilor de legitimare enumerate. Ideea aspectului delocalizant, originar-înstrăinat al începutului și prezentului filosofiei este susținută și de filosoful sloven, care vede în acest fapt gradul zero al acesteia, continua deplasare, transferul, deteritorializarea, lipsa unui a-fi-acasă în sens heideggerian. O perspectivă categoric dizolvantă asupra
Filosofeme deconcertante. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Cosmin Oproiu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2274]
-
acordat Marii Britanii mandatul de guvernare a Palestinei, musulmanii au pierdut pentru prima oară de la victoria lui Saladin, din secolul al XII-lea, autoritatea politică asupra Țării Sfinte. Declarația lui Balfour a devenit o politică oficială, focalizând puterea Occidentului în vederea încurajării, legitimării și protejării imigrației evreiești. Această schimbare istorică, rod al câtorva decenii de lobby sionist, a fost urmărită și de unii creștini influenți. În 1891, o petiție Memoriul Blackstone 104 adresată președintelui Benjamin Harrison și altor lideri mondiali cerea cu insistență
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
persoanele private în calitate de public, si nu nemijlocit în calitate de consumatori. Expeditorul își disimulează intențiile comerciale în rolul unuia interesat de bunăstarea publică. Influențarea consumatorilor împrumuta modelul clasic de public format din persoane private făcând uz de rațiune, propriile lui conotații și legitimările acestuia: funcțiile sferei publice luate în primire sunt integrate în concurență dintre interesele private organizate."12 Afirmațiile de mai sus aduc în prim plan, o dată în plus, ideea că practica RP este, ea însăși, confruntata cu o gravă problemă de
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
diferite, dar întemeiate, asupra prezentului și viitorului organizațional. În acest sens, trecutul (de obicei, prestigios) al organizației, nu reprezintă o garanție pentru prezent și pentru viitor, așa cum pare să afirme perspectiva statică asupra culturii organizaționale, ci un instrument cultural de legitimare a unei viziuni împărtățite asupra organizației. Stabilirea obiectivelor Fixarea unor obiective realiste și precise reprezintă o preocupare preliminară de mare importanță pentru consilierul de RP. Din păcate, teoria nu înregistrează întotdeauna clar diferența dintre obiectivele de RP și cele de
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
schizofren care, în fața presiunilor extreme cărora nu le poate face față cu resursele aflate la dispoziția să, "adopta" un comportament schizofren, adică "alege" schizofrenia pentru "a-și rezolva problemele".) 31 Ibid., p. 65. ("... oricare ar fi tipul sau, adică resursele, legitimarea, obiectivele și metodele de o exercita, puterea (...) implică întotdeauna posibilitatea pe care o dețin unii indivizi sau grupuri de a acționa asupra altor indivizi sau grupuri." 32 Acest excurs reprezintă versiunea modificată a unui studiu publicat sub titlul "Homo manipulans
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
1968, 1970) au permis explorarea funcționării altor aspecte ale aceluiași mecanism. 2.2.2. Zăcăminte de cunoștințe maleabile Prin caracterul lor generic și prin specificul de "depozite de cunoștințe" diseminate, putînd rămîne mult timp neutilizate, reprezentările sociale sînt surse de legitimare a conduitelor și a luărilor de poziție. Pot furniza cunoștințe, valori, explicații pentru a menține o obișnuință, pentru a favoriza o discriminare, a justifica o inegalitate sau un eveniment extraordinar. Apropiată și complementară activității de raționalizare (cf. secțiunea 1 a
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
etnică...). Aici, RS sînt probabil consecutive sau paralele cu practicile discriminante. Ele tind să favorizeze caracterul permanent al diferențelor de statut sau de apartenență socială. Se învecinează cu noțiunile de stereotip, prejudecată sau valoare. Pe un alt plan, această funcție de legitimare a posteriori a conduitelor sau a evenimentelor corespunde cu punerea în funcțiune a unei activități de reducere a gradului de disonanță cognitivă (Festinger, 1957), adică de atenuare a impresiei de inconfort mintal, de contradicție care apare în situațiile neprevăzute și
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
creatoare de practici conformiste la dominați și la excluși, cît și la cei care îi stigmatizează sau persecută. La fel, sistemele de cunoștințe dezvoltate de Seekers în timpul fazei de așteptare dinaintea datei de 21 decembrie le servesc de suporturi de legitimare a comportamentului lor și de norme de orientare a conduitelor într-o situație confuză. 3. Relații interne 3.1. Sisteme centrale și periferice 3.1.1. Teoria nucleului central (NC) Abordarea structurală a sistemului organizator al RS vizează favorizarea unei
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
temă, deși pentru a vorbi despre alte domenii va fi mult mai precis. Mergînd mai în esență, odată cu diversificarea culturilor și a informațiilor (științe, tehnici, religii, ideologii, arte, conținuturi heterogene din mijloacele media) și prin divizarea și fragmentarea spațiilor de legitimare a informațiilor, am devenit din ce în ce mai "poligloți" (ibid., p. 286). "În afara francezei, englezei și rusei, mai vorbim medicala, psihologica, tehnica, politica. Asistăm probabil la un fenomen analog în aria gîndirii." Ibid. Se avansează o ipoteză în ceea ce privește mișcarea RS, calificată drept polifazie
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
societate dată, după cum descrie abordarea etnopsihiatrică (cf. pozițiile lui Tobie Nathan și ale colegilor săi, în Franța, din numărul special al revistei Psychologie française, vol. 36, nr. 4, 1991). Oricum ar fi, influența acestor sisteme magice depinde de contextul de legitimare al credinței în existența lor efectivă. Acesta este unul dintre motivele pentru care etnopsihiatrii iau în considerație acești referenți culturali în practicile lor terapeutice la subiecții care se consideră "victime" ale mașinațiilor magice. Pe planul logic, și cu consecințe psihosociologice
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
endemică a conflictului de rol inerentă prin faptul că orice actor deține o pluralitate de roluri care implică diferențe între pattern-uri" (ibid.). Ca urmare, "elementul conflictual este prezent la nivelul așteptărilor de rol instituționalizate", ceea ce conduce la cerințe de "legitimare a ambelor pattern-uri" aflate în conflict (id., p. 282), de unde și nevoia unor mecanisme de control social (id., p. 297 passim.). O problemă teoretică o reprezintă aici relația dintre conflict și consens. Așa cum subliniază Anthony Giddens (1989/2001, p.
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]