2,103 matches
-
la îndeplinire, se întemeiază pe lege. Din această perspectivă, Executivul este expresia legii și instrumentul acesteia. De aceea, în orice situație, Guvernul va acționa numai în temeiul legii, si va respecta rolul Parlamentului că organ reprezentativ suprem și unică autoritate legiuitoare a țarii. 1.3. Principiul alocării eficiente a resurselor și al promovării interesului public Potrivit programului său, în formă acceptată de către Parlament, Guvernul realizează politică internă și externă a țarii. În acest scop, Executivul are menirea de a fi un
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 11 decembrie 1996 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]
-
pentru aparatul Parlamentului, de la 30% la 45%, deci cu 15% . Această majorare este criticată în sesizare ca fiind neconstituțională, întrucît "personalul cu funcții identice din alte sectoare de activitate lucrează în aceleași condiții de muncă". ... Potrivit principiului separației dintre puterea legiuitoare și puterea executivă, Legea nr. 53/1991 reglementează indemnizațiile și celelalte drepturi ale senatorilor și deputaților, precum și salarizarea personalului din aparatul Parlamentului, iar Legea nr. 40/1991 reglementează salarizarea Președintelui României, a Guvernului, precum și a personalului Președenției, al Guvernului și
DECIZIE Nr. 6 din 24 ianuarie 1996 cu privire la constituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/1991 privind indemnizaţiile şi celelalte drepturi ale senatorilor şi deputaţilor, precum şi salarizarea personalului din aparatul Parlamentului României, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113844_a_115173]
-
Capitolul 1 Cu privire la proiectele de legi, ordonanțe sau hotărâri ale Guvernului Articolul 1 (1) În conformitate cu prevederile Constituției României, măsurile generale de conducere și organizare a activității de stat, economice și sociale se stabilesc prin legi adoptate de Parlament - unică autoritate legiuitoare în România. ... (2) Guvernul adopta hotărâri și ordonanțe. Hotărârile Guvernului se emit pentru organizarea executării legilor; ele nu pot adăuga sau contraveni principiilor și dispozițiilor cuprinse în lege. Ordonanțele se emit numai în temeiul unei legi speciale de abilitare, în
HOTĂRÎREA nr. 390 din 4 august 1993 pentru aprobarea Metodologiei privind pregătirea, elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109563_a_110892]
-
o altă autoritate competența. ... (3) Materie penală înseamnă, pentru România, anchete și proceduri referitoare la orice infracțiune prevăzută de legea română și pentru Canada, anchete sau proceduri referitoare la orice infracțiune prevăzută printr-o lege a Parlamentului sau a organului legiuitor al unei provincii. ... (4) Materia penală include, de asemenea, anchete sau proceduri referitoare la infracțiuni la legi de natură fiscală, tarifara și vamală. ... (5) Asistență judiciară include: ... a) localizarea și identificarea persoanelor și a obiectelor; ... b) comunicarea documentelor, inclusiv a
LEGE nr. 106 din 16 iunie 1999 pentru ratificarea Tratatului privind asistenţa judiciară reciprocă în materie penală dintre România şi Canada, semnat la Ottawa la 25 mai 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124502_a_125831]
-
din Constituție dispoziția referitoare la obligația legiuitorului de a reglementa responsabilitatea ministerială nu are caracter imperativ, în sensul de a se stabili prin lege cazuri speciale de răspundere și de pedepse aplicabile membrilor Guvernului. Este dreptul Parlamentului, ca unică autoritate legiuitoare a țării, drept a cărui sorginte se află în art. 58 alin.(1) din Constituție, fie să opteze pentru a institui infracțiuni speciale care să se refere la fapte penale săvârșite de membrii Guvernului, fie să se refere, prin norme
DECIZIE nr. 93 din 16 iunie 1999 asupra obiectiilor de neconstituţionalitate a Legii privind responsabilitatea ministerială, adoptată de Senat la 24 mai 1999 şi de Camera Deputaţilor la 1 iunie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124613_a_125942]
-
fi interesați să le încadreze în munca, daca nu ar putea beneficia de avantaje, de facilități fiscale pe alte căi. Stabilirea criteriilor pentru acordarea facilităților fiscale, a extinderii acestora depinde, în exclusivitate, de opțiunea la un moment dat a puterii legiuitoare, această opțiune excedând sferei controlului constituțional, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicata, care stipulează că "În exercitarea controlului Curtea Constituțională se pronunță numai asupra problemelor de drept, fără a putea modifica sau completă prevederea legală
DECIZIE nr. 62 din 20 aprilie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 din Legea nr. 57/1992 privind încadrarea în munca a persoanelor handicapate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124650_a_125979]
-
reconfirmării sale în funcție. D. Propunerea referitoare la organizarea unui referendum după adoptarea unor măsuri, inclusiv de ordin legislativ, este considerată ca neconstituțională. Obiecția formulată este contrară prevederilor art. 58 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora Parlamentul este unică autoritate legiuitoare a țării, întrucat prin supunerea unei măsuri adoptate, inclusiv de ordin legislativ, unui referendum, se poate ajunge la instituirea "unei modalități cu valoare de referendum abrogativ, în cadrul căruia corpul electoral confirmă sau infirmă o măsură legislativă adoptată". Referendumul nu poate
DECIZIE nr. 70 din 5 mai 1999 asupra obiectiilor de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), art. 6 alin. (1), art. 9, art. 11 alin. (2), art. 12 alin. (1) lit. B.h), art. 15 alin. (1), art. 17 alin. (1) şi (2), art. 18, art. 30 alin. (2) şi art. 45. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124220_a_125549]
-
control constituțional ar proceda, ea însăși, la restructurarea textului legal supus controlului, în raport cu cerințele de tehnica legislativă, și-ar depăși competența, substituindu-se astfel legiuitorului, singurul în drept să stabilească forma finală a actului normativ, întrucat "Parlamentul este [...] unică autoritate legiuitoare a țării" [art. 58 alin. (1) din Constituție]. De altfel, Curtea constată că actuala redactare a art. 2 alin. (1) din lege respectă ordinea valorilor consacrate de Constituție. B. A doua obiecție cu care Președintele României sesizează Curtea Constituțională se
DECIZIE nr. 70 din 5 mai 1999 asupra obiectiilor de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), art. 6 alin. (1), art. 9, art. 11 alin. (2), art. 12 alin. (1) lit. B.h), art. 15 alin. (1), art. 17 alin. (1) şi (2), art. 18, art. 30 alin. (2) şi art. 45. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124220_a_125549]
-
dispensați de mobilizare și destinați în interesul serviciului a rămîne la posturilor lor; ... e) Membrii clerului oricărui cult, recunoscut de Stat, sînt scutiți de prestațiuni de serviciu, în afară de serviciul religios; ... f) Consilierii regali, membrii guvernului, foștii prim-miniștri, membrii Corpurilor Legiuitoare, în timpul funcționarii acestora; ... g) Persoanele dispensate în baza unui tratat sau convențiuni internaționale, ori pe baza, de reciprocitate. ... Articolul 22 Nu se trec în tabelele de clasare și nu se rechiziționează: a) Caii, vehiculele de toate categoriile, vasele de navigație
LEGE nr. 139 din 27 februarie 1940 asupra rechizitiilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128803_a_130132]
-
principii tradiționale, si anume: structurarea autorităților publice în spiritul separației puterile publice; delimitarea clară a competențelor care să asigure atât echilibrul, cât și cooperarea; ierarhizarea sistemului normativ; asigurarea locului Parlamentului de organ suprem reprezentativ al poporului român și unică autoritate legiuitoare a țarii (art. 58 din Constituție); reafirmarea, implicită desigur, a principiului delegata potestas non delegatur; nominalizarea categoriilor de legi și departajarea lor clară prin criterii de continut și procedura (art. 72 din Constituție); definirea delegării legislative că o excepție constituțională
DECIZIE nr. 15 din 25 ianuarie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 23/1999 pentru abrogarea Legii nr. 31/1996 privind regimul monopolului de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128842_a_130171]
-
pot beneficia, la cererea lor, echivalează, într-o anumită măsură, cu un act de clementa din partea legiuitorului, manifestat printr-un mod evident mai usor de executare a unei sancțiuni deja aplicate. De altfel, potrivit funcției sale constituționale, de unică autoritate legiuitoare a țării, prevăzută la art. 58 alin. (1) din Constituție, Parlamentul poate oricând să adopte legi prin care fie să dezincrimineze anumite fapte considerate contravenții, fie să desființeze sancțiuni contravenționale aflate în curs de executare, fie să prevadă chiar neexecutarea
DECIZIE nr. 236 din 20 decembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (2) din Legea nr. 82/1999 privind înlocuirea închisorii contravenţionale cu sancţiunea obligării contravenientului la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128908_a_130237]
-
referă la asistență juridică facultativa, iar excepțiile de la această regulă pot fi stabilite în mod exclusiv de către legiuitor, conform prevederilor constituționale cuprinse în art. 58 alin. (1), potrivit cărora "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unică autoritate legiuitoare a țării", si in dispozițiile art. 125 alin. (3), conform cărora "Competența și procedura de judecată sunt stabilite de lege". Considerentele și soluția pronunțată în aceste decizii își mențin valabilitatea și în prezența cauza, neintervenind elemente noi care ar putea
DECIZIE nr. 33 din 24 februarie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 171 alin. 3 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128585_a_129914]
-
face obiectul legii organice. 2. Ordonanță este perimata prin neadoptarea ei de către Parlament, cu toate că au trecut doi ani de la publicarea acesteia. În aceste condiții au fost încălcate: dispozițiile art. 58 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora Parlamentul este unică autoritate legiuitoare; dispozițiile art. 114 alin. (5), care prevăd că aprobarea sau respingerea ordonanțelor se face prin lege; dispozițiile art. 113, potrivit cărora legiferarea fără votul Parlamentului se poate face numai în cazul angajării răspunderii Guvernului; precum și dispozițiile art. 77 alin. (2
DECIZIE nr. 77 din 25 aprilie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 13/1998 privind modificarea şi completarea Codului de procedura civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129590_a_130919]
-
Exercitarea dreptului de petiționare este scutită de taxă. ... (4) Autoritățile publice au obligația să răspundă la petiții în termenele și în condițiile stabilite potrivit legii."; ... - Art. 58 alin. (1): "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unică autoritate legiuitoare a țarii."; - Art. 77 alin. (2): "Înainte de promulgare, Președintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii."; - Art. 113 alin. (4): " În cazul în care Președintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face în
DECIZIE nr. 77 din 25 aprilie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 13/1998 privind modificarea şi completarea Codului de procedura civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129590_a_130919]
-
prevederile tezei întâi din textul constituțional menționat nu pot fi disociate de prevederile imediat următoare ale tezei a doua, potrivit cărora conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege. Așa fiind, intră în puterea Parlamentului, ca "unică autoritate legiuitoare a țării" [conform art. 58 alin. (1) din Constituție], dreptul de a decide instituirea unei asemenea interdicții temporare de înstrăinare, interdicție care, de altfel, era cunoscută de autorul excepției încă din momentul în care acesta a optat pentru dobândirea dreptului
DECIZIE nr. 169 din 2 noiembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alineatul ultim din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127839_a_129168]
-
indirect, prin organele sale reprezentative, între care, prin rolul și funcțiile sale, Parlamentul ocupă un loc fundamental. Că o expresie a acestei poziții cardinale în sistemul autorităților publice ale statului român, Parlamentul este - potrivit art. 58 din Constituție - unică autoritate legiuitoare a țarii. El exercita funcția de legiferare, ca un corolar al delegării puterii suverane a poporului către aleșii săi, prin instituția reprezentativității, în urma desfășurării unor alegeri libere și concurențiale, în condiții de pluralism politic, garantat constituțional. Este, de principiu, ca
DECIZIE nr. 234 din 20 decembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 13/1998 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127838_a_129167]
-
poate constata și perimarea ordonanței neaprobate de Parlament în sesiunea în care a fost depusă. Prin menținerea în vigoare a ordonanței în aceste condiții au fost încălcate: dispozițiile art. 58 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora Parlamentul este unică autoritate legiuitoare; dispozițiile art. 114 alin. (5), care prevăd că aprobarea sau respingerea ordonanțelor se face prin lege; dispozițiile art. 113, potrivit cărora legiferarea fără votul Parlamentului se poate face numai în cazul angajării răspunderii Guvernului, precum și dispozițiile art. 77 alin. (2
DECIZIE nr. 3 din 18 ianuarie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 13/1998 privind modificarea şi completarea Codului de procedura civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127704_a_129033]
-
citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, autorul excepției solicită constatarea neconstituționalității dispozițiilor art. 329 alineatul ultim, teza finală din Codul de procedură civilă, deoarece contravin prevederilor art. 58 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora unică autoritate legiuitoare a țării este Parlamentul, precum și prevederilor art. 123 din Legea fundamentală, în conformitate cu care justiția se înfăptuiește numai în numele legii, iar judecătorii sunt independenți și se supun numai legii. Se considera că recursul în interesul legii este o formă fără fond
DECIZIE nr. 93 din 11 mai 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 329 alineatul ultim teza finala din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130272_a_131601]
-
de Adrian Mihai Ionescu. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile art. 329 alineatul ultim teza finală din Codul de procedură civilă contravin prevederilor constituționale cuprinse în: art. 58 alin. (1), referitoare la Parlament ca unică autoritate legiuitoare a țării, art. 123, referitoare la înfăptuirea justiției, precum și art. 125 alin. (2), referitoare la instanțele judecătorești, deoarece impun "o delegare de competență legislativă, în materia legilor de interpretare, de la Parlament către Secțiile Unite ale Curții Supreme de Justiție", "afectează
DECIZIE nr. 93 din 11 mai 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 329 alineatul ultim teza finala din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130272_a_131601]
-
legii, sunt neconstituționale, deoarece contravin prevederilor art. 58 alin. (1), art. 123 și art. 125 alin. (2) din Legea fundamentală, texte care au următorul conținut: - art. 58 alin. (1): "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unică autoritate legiuitoare a țarii."; - art. 123: "(1) Justiția se înfăptuiește în numele legii. (2) Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii."; ... - art. 125 alin. (2): "Este interzisă înființarea de instanțe extraordinare." Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 329 alineatul
DECIZIE nr. 93 din 11 mai 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 329 alineatul ultim teza finala din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130272_a_131601]
-
rolul său prevăzut în art. 329 din Codul de procedură civilă, a instituit obligativitatea interpretării date de aceasta, în scopul aplicării unitare de către instanțele judecătorești a unui text de lege, fără ca astfel instanța supremă să se substituie Parlamentului, unica putere legiuitoare în stat. Curtea Constituțională observa, pe de altă parte, ca interpretarea legilor este o operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept, în vederea aplicării și respectării legii, având ca scop clarificarea înțelesului unei norme juridice sau a câmpului sau de
DECIZIE nr. 93 din 11 mai 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 329 alineatul ultim teza finala din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130272_a_131601]
-
2 din ordonanță. Or, prin aceste reglementări, în opinia autorului excepției, nu sunt îndeplinite condițiile constituționale privind cazul excepțional. "Aprecierea că situația normală produsă constituie sau nu un caz excepțional reprezintă nu numai o problemă de oportunitate de competență autorității legiuitoare, ci și de constituționalitate, atât în ce privește situația invocată - ea definind cazul excepțional -, cât și a corespondentei dintre această situație și conținutul ordonanței, precum și a faptului că nu existau alte mijloace legale și constituționale care prin aplicarea lor ar asigura reglementarea
DECIZIE nr. 133 din 6 iulie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 7/1998 privind preţurile şi tarifele produselor şi serviciilor care se executa sau se prestează în ţara în cadrul activităţilor cu caracter de monopol natural, al celor supuse prin lege unui regim special sau al regiilor autonome, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurentei, aprobată prin Legea nr. 88/1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130368_a_131697]
-
cetățenilor de respectare a legilor nu este de natură să împiedice Guvernul să adopte, în cazuri excepționale, soluții urgente, diferite de reglementările anterioare. Dacă această prevedere fundamentală ar fi interpretată în sensul invocat de autorii excepției, ar însemna că autoritatea legiuitoare a țării - Parlamentul - și, în temeiul art. 114, Guvernul să nu își poată îndeplini atribuțiile constituționale, pentru că în acest fel s-ar ajunge la încălcarea art. 51 din Constituție referitor la respectarea Constituției și a legilor. Față de motivele arătate, Curtea
DECIZIE nr. 97 din 18 mai 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130700_a_132029]
-
nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările ulterioare, nu contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi. Se considera că, potrivit art. 58 alin. (1) din Constituție, Parlamentul, ca unică autoritate legiuitoare a țării, are latitudinea de a stabili prin lege anumite categorii de persoane sau de litigii scutite de plata taxei judiciare de timbru, fără însă ca prin această să se creeze discriminări. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului
DECIZIE nr. 148 din 19 septembrie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131495_a_132824]
-
prevederi celor instituite și, de aceea, critică de neconstituționalitate prin omisiune este inadmisibilă. Altminteri, un astfel de control ar reprezenta o ingerință în sfera atribuțiilor Parlamentului, care, potrivit art. 58 alin. (1) teza a doua din Constituție, este unică autoritate legiuitoare a țarii. În acest sens sunt, printre altele, Decizia nr. 45 din 2 mai 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 12 mai 1995, precum și Decizia nr. 239 din 17 iunie 1997, publicată în Monitorul
DECIZIE nr. 212 din 7 noiembrie 2000 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 şi ale art. 36 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, modificată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 140/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131944_a_133273]