4,155 matches
-
ea avea din belșug tot ce trebuie. Doamna noastră avea cam puțin din ce trebuie, la șolduri puțin, pe coapse puțin, la fel și acolo unde fetelor li se umflă cămașa. Ca să privim ce ascundea ea sub bluză, meșteriserăm niște lentile de ochelari cu mercur, cei din clasele mari jurau că ele fac transparent orice material. Numai că la ora doamnei noi n-am avut curajul să ni le punem, unul singur a îndrăznit, Tarhuna, cel care mergea în piață duminica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
glas scăzut încă mult timp, apoi în sufragerie s-a stins lumina și tata a venit la culcare. DESPĂRȚIREA Bunica a ieșit din bucătărie. Când a dat cu ochii de mine, s-a apropiat întinzând amândouă brațele. Purta ochelari cu lentile groase, avea încheieturile degetelor umflate ca niște noduri și toată pielea acoperită de zbârcituri. Fața ei strălucea de zâmbet. Pe când mă îmbrățișa, eu am furișat o privire spre ceasul micuț pe care bunicul i-l adusese din călătoria lui în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
și terasa murdară, cu vedere spre munții albaștri, înlănțuiți asemenea unui colier de pietre de safir, aici ședea tata după-amiaza în pantalonii săi kaki scurți, picior peste picior, aplecat de spate, mestecând struguri negri și făcând predicții despre starea vremii, lentilele ochelarilor săi strălucesc de fericire, iar eu ședeam la baza treptelor acelora, cu brațele încărcate de pui de pisică. Tot timpul se nășteau pisoi în pustiul acestei câmpii, se jucau printre ierburi, codițele lor dansau în timp ce săltau de la soare la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
micuț. Au fost probleme, se interesează ea satisfăcută, iar eu murmur, deloc, a mers foarte ușor, după care dispar de acolo, înainte ca ea să apuce să îmi citească gândurile rebele despre victoria aceea îndoielnică, mirosind a înfrângere, știu că lentilele ochelarilor ei de citit îmi urmăresc cu amărăciune pașii, ridurile unei neplăceri neașteptate îi delimitează ochii. Naama, ești așteptată la poartă, strigă Anat dintr-o cameră, iar eu întreb, cine mă așteaptă, și încerc să ascund fericirea care dansează înăuntrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
mușcau din zidul de cărĂmidă pe care-l aveam În spate și ridicînd de două ori praf chiar lîngă mine. Dumnezeu știe de ce, noi executam cele mai grele atacuri după-amiaza, cînd fasciștii aveau soarele În spate - și se reflecta În lentilele camerelor noastre făcÎndu-le să strălucească precum un heliograf - și maurii deschideau focul imediat ce vedeau camera strălucind. Știau tot ce era de știut despre flash-urile camerelor sau ale ochelarior ofițerilor și, dacă voiai să fii o țintă vie, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
să-i umbrești cum trebuie. Știau să tragă și m-au făcut să tremur În pantaloni toată ziua. După-amiază ne-am mutat sus, În casa aia. Era un loc bun pentru filmat și am făcut un fel de acoperitoare pentru lentilă din niște perdele rupte - dar, așa cum v-am zis, eram prea departe. Nu eram Însă prea departe ca s-avem imagini cu dealurile Împînzite de pini, cu lacul, cu șirul de ferme care dispăreau În trîmbe bruște de piatră explodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
și Încercase, poate fărĂ prea mult succes, să Împiedice transformarea camerei sale În vreun fel de Club, baptismul clar al ideii Autorității a venit ca un șoc pentru ea. A doua zi, În timp ce lucram la CĂmin, protejînd pe cît puteam lentilele camerei, acoperindu-le cu o pînză sau o cîrpă, apăru Autoritatea Însoțit de americancă. Ne auzise vorbind despre CĂmin la Club și venise să ne facă o vizită. Eu eram pe balcon, ghemuit Într-un colț și mă uitam cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
umbră, invizibil pentru oricine ar fi fost pe dealul Ăla, atent să nu calc o clipă pe porțiunile unde bătea soarele. Autoritatea stătea În plin soare În mijlocul balconului și, cu casca aia, părea șeful tuturor cartierelor generale din lume, iar lentilele binoclului sclipeau ca un heliograf. — Uite ce e, i-am spus. Noi trebuie să lucrăm aici. Cum stai tu acolo, lentilele Îți sclipesc În așa hal că oricine de pe deal te poate vedea. — Noo cre’ că-i frun pehicooool Înth-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Autoritatea stătea În plin soare În mijlocul balconului și, cu casca aia, părea șeful tuturor cartierelor generale din lume, iar lentilele binoclului sclipeau ca un heliograf. — Uite ce e, i-am spus. Noi trebuie să lucrăm aici. Cum stai tu acolo, lentilele Îți sclipesc În așa hal că oricine de pe deal te poate vedea. — Noo cre’ că-i frun pehicooool Înth-o casă, spuse Autoritatea cu calm și demnitate. Dacă ai vînat vreodată capre de munte, știi foarte bine că dacă tu le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
o ia la goană În zig-zag, Însă Autoritatea a trecut prin holul plin de fum, a coborît scările alea capcană și a ieșit În stradă mai repede ca orice iepure. Unul dintre cameramani spunea că nici cu cea mai bună lentilă Leica nu l-ar fi putut prinde În mișcare. Desigur că nu era adevărat, Însă era o chestie de efect. În orice caz, au bombardat casa cu intensitate timp de vreun minut. Obuzele aveau o traiectorie atît de precisă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
grămadă de variante. Dar trebuie să le știi și să ai disciplină și oameni și conducători antrenați. Și În primul rînd ar trebui să-ți surprinzi adversarul. — Se face prea Întuneric ca să mai prindem ceva, spuse Johnny, punînd capacul peste lentilă. Salut, păduchi ce ești. Mergem la hotel. Am făcut treabă bună azi. — Da, spuse și celălalt cameraman. Am prins chestii tari. PĂcat doar că n-a reușit atacul. Da’ mai bine nu stai să te gîndești la asta. CÎteodată prindem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
pe umăr pe Davey, îmi face cu mâna și se îndreaptă spre ușă. E grozav, nu-i așa? Încerc să-i răspund cu tact. Important e că voi vă înțelegeți. — Vorbești de parcă am forma un cuplu, zice el ștergându-și lentilele cu marginea cămășii. — Sunteți foarte apropiați. Se poartă nemaipomenit, susține el serios, și m-a ajutat enorm. — Nu am știut că obișnuiai să bei atât de mult, încerc eu să-i smulg niște dezvăluiri. Davey mușcă momeala. Nu a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
producerea Elixirului! Iar aparatul pentru studiat fermentația - iarăși - a vinului? Un joc de arcuri de cristal care merge din atanor În atanor, ieșind dintr-un alambic ca să sfârșească În altul? Și lornioanele acelea, și minuscula clepsidră, și micul electroscop, și lentila, cuțitașul de laborator ce pare o literă cuneiformă, peria cu pârghie de expulzare, lama de sticlă, micul creuzet din ceramică refractară de trei centimetri pentru a produce un homunculus de mărimea unui gnom, uter infinitezimal pentru niște contracții minusculisime, cutiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
așa, din două cutii mari incastrate În unghi obtuz, cu cutia mai lungă ce se Înălța În loc de tub În afara gheretei, deasupra capului meu și În spate, ajungând la o fereastră din partea superioară, prin care, desigur, printr-un joc interior de lentile ce-i permitea un unghi larg de vedere, capta imaginile exterioare. Calculând parcursul pe care-l făcusem urcând, am Înțeles că periscopul Îmi permitea să văd exteriorul ca și cum aș fi privit prin vitraliile de sus ale corului de la Saint-Martin - ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
tablou de-al lui de trei metri pe doi, În care șiruri Îndesate de Îngeri dădeau o bătălie finală Împotriva legiunilor adverse. Așa l-am cunoscut pe domnul Agliè. Îmbrăcat impecabil Într-un costum cu vestă, cretat, deși era cald, lentile cu montură de aur pe chipul rozaliu, păr argintat. Îi sărută mâna lui Amparo, de parcă nu cunoștea alt mod de a saluta o doamnă, și comandă șampanie. Pictorul trebuia să plece, Agliè Îi Înmână un snop de travellers’ cheques, Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
gri, de lână. E tunsă scurt, pierdut la spate și în părți - oarecum stilul lui Mike Tyson. Are ceafa groasă, umeri lați și picioare subțiri-subțiri. Peste fața cu trăsături mărunte - gen Rocky Graziano - are o pereche de ochelari pătrați. O lentilă e neagră - să-i acopere ochiul de sticlă sau bandajul cu leucoplast, când pune ochiul în portofel, să nu-l piardă. Urcăm cu greu într-un 205 aglomerat. Șoferul pornește înainte să urce toată lumea. Partea din spate a căruțului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Aoleu, aleo! Scuze, cucoană, scuze!, se precipită posibilul gardian public, speriat de revolta populară care se înfiripă împotriva lui. Și nici ochelarii nu-mi mai stau pe nas cum trebuie. De unde mai găsesc eu acuma rame din astea speciale, pentru lentile groase? Zi, domle, de unde? Da’ hai, cucoană, că doar te-am atins puțin cu cotul Puțin? Așa crezi tu, că e puțin? Uite ce coate groase ai! Și dacă vrei să știi, m-ai lovit peste ureche! Aoleo ce mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
năucit timp de câteva minute, după care introduse parola de mail. Un mesaj de la Ionică Roja, incredibil! Deschise attachment-ul. Îl downloadắ. Era o fotografie cu două bătrâne. Una avea țeasta alungită, ca o minge de rugby, cealaltă purta ochelari cu lentile groase cât fundul unei sticle de whisky. Cea cu capul țuguiat ținea în brațe un pechinez cu privire fixă și blană jerpelită. De fapt nu-l ținea propriu-zis în brațe pe el, ci o scândură pe care băbuțele păreau lipite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
încălțată cu papuci de atlaz, cu vârfuri întoarse ienicerește și având picioarele elefantiazice înfășurate în fâșii așijderi de atlaz, de aceeași nuanță. Părul, vopsit tot mov, îl poartă strâns într-un coc monden, probabil pentru a contra-balansa ochelarii uriași, cu lentilele precum fundul buteliilor uzate de sifon și care, cățărați cu parapon pe șaua îngustă a nasului ei, coroiat ca un plisc, o fac să semene la perfecție cu o bufniță. O bufniță negriciosă, grasă, de hambar, un ciuf, fumând în
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
deputați! La mai fiecare frază aplauzele reizbucneau, când mai liniștite, când mai impetuoase, și regele trebuia să se oprească și se uita pe deasupra ochelarilor la mozaicul de figuri cu privirile îndreptate spre dânsul, ca mii de raze în focarul unei lentile miraculoase... ― ...grija mea statornică pentru propășirea țărănimii muncitoare, temelia puternică și sănătoasă a statului, de care depinde viitorul națiunii. În ropotul aplauzelor se amestecă acuma glasul lui Grigore, uscat de emoție: ― Bravo! Bravo! Nadina întoarse puțin capul spre el cu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
-i atrăsese atenția lui Ripley, care se detașa acum pe ecran: o monedă întunecată pusă pe cutia toracică a lui Kane, complet opacă. ― Nu știu dacă este pe plămâni. Ar putea să se datoreze unei proaste funcționări a sondei, a lentilei sondei. Se întâmplă frecvent. ― Mărește puterea, ceru Dailas. Să vedem dacă putem să ameliorăm situația. Cu toate eforturile depuse, încercarea se dovedi zadarnică. Urma aceea rămase ca atare: o pată neagră enigmatică. ― Nu pot să măresc intensitatea, Kane va suferi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
intensitatea, Kane va suferi din cauza radiațiilor. ― Știu, zise Dailas, cu ochii pe ecran. Dacă deteriorăm sonda acum, nu vom ști ce se petrece în corpul său. ― Mă ocup eu, domnule, îl asigură ofițerul științific. Cred că voi reuși să curăț lentilele. Nu este decât o problemă de șlefuire. ― Dar n-o să mai vedem nimic! ― Nu pot să înlătur pata fără să demontez sonda, zise Ash pe un ton patetic. ― Atunci lasă pata asta până când nu o crește prea mult. ― Cum dorești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
supraveghere! Iată ce-a fost, zise Dallas, simțind cum i se strânge stomacul. Nu avea nevoie de o oglindă pentru a-și da seama că era la fel de palid și zdruncinat ca și subordonații săî.) Nu era deloc o disfuncție a lentilelor, ci o depunere în interiorul lui Kane! De ce n-au decelat-o sondele? ― Nu ai nici un motiv, dar absolut nici unul, să suspectezi un asemenea lucru! se grăbi Ash să explice. Când am inspectat organele interne ale lui Kane, pata era prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
dar absolut nici unul, să suspectezi un asemenea lucru! se grăbi Ash să explice. Când am inspectat organele interne ale lui Kane, pata era prea mică pentru a o lua în serios. De fapt ar fi putut fi o pată pe lentile. ― Nu pricep. ― Este posibil că în timpul fazei de creștere a creaturii, un câmp natural să fi fost generat pentru a intercepta radiațiile sondelor. Contrar formei originale ― prin aceasta înțeleg vietatea "palmată" ― al cărei interior abia am putut să-l vedem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
reală. Bruiajul ochiului stâng, asupra vederii ochiului drept, nu mai este așa de stânjenitor. Acum, la citit, folosesc vechii mei ochelari, de 2,5, cu ochiul stâng acoperit cu o cârpă moale, pe care o pun între ochiul stâng și lentila stângă a ochelarilor. Ca tratament, utilizez sucul de castraveți pentru spălat ochii, alternând, la câteva zile, cu picături de suc de varză. Baia de curățenie o fac zilnic, mai ales pentru răcorire, prin clătirea finală cu apă rece. Deși este
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]