4,839 matches
-
cunoscuți copiilor din domeniul muzicii, desenului, matematicii, cunoașterii mediului, din sfera anumitor meserii) etc.; ,,relațiile" dintre cuvinte: familia lexicală, câmpul lexical prin Cuvinte înrudite, Familia lui..., Cuvinte prietene, Împărăția... florilor/anotimpurilor, Cercul culorilor, Clubul informaticienilor/sportivilor... etc.; relațiile semantice: sinonimia (lexicală, frazeologică, lexico-fraze-logică), antonimia (cuvinte diferite, cuvinte formate prin prefixare negativă), paronimia, omonimia (cu actualizarea omofoniei și a omografiei), polisemia (cu raportare la context) prin Găsește cuvântul potrivit!, Găsește perechea!, Cum mai poți spune?, Înțelesuri surori (sinonime), Alb negru, Plus minus
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
este importantă accentuarea muzicalității deosebite construite prin repetiții de cuvinte, sunete (ș, i) (și tot...și tot, acuși-acuși, abia, abia), sugerând prin însuși aspectul sonor ideea de alunecare, de joacă, de mantie care acoperă totul; * decodarea textului implică, la nivel lexical, explicarea cuvintelor/ expresiilor care nu le sunt familiare copiilor prin apel la context (cerne aici, ,,ninge neîncetat, cu fulgi gingași"), la eventualele exemple similare date de copii (acuși ,,imediat, repede, cât ai clipi"), la planșele cu imagini (pârtie, derdeluș), la
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
copii (acuși ,,imediat, repede, cât ai clipi"), la planșele cu imagini (pârtie, derdeluș), la Dicționarul ilustrat (mantie, omăt) etc.; * în plan semantic, sunt identificate cuvintele/expresiile construite altfel decât în comunicarea curentă (vezi sensul propriu și sensul figurat al unităților lexicale); identificarea este corelată cu exemplificarea de construcții similare/sinonime/antonime etc.: ,,și tot ninge, și tot ninge" repetiție ,,ninge, ninge mereu", ,,ninge iar și iar" vs. ,,s-a oprit ninsoarea/nu mai ninge deloc", ,,acuși-acuși" repetiție ,,repede-repede", ,,se bat norii
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
construcții etc.), a procesului de integrare/socializare etc. Proba orală poate viza, în ciclul preșcolar, caracteristicile pronunției copiilor, ale implicării acestora într-un anumit tip de dialog, măsura în care copiii utilizează limba română literară actuală la nivel fonetic/fonologic, lexical/semantic, gramatical, stilistic, capacitatea acestora de a se raporta la un anumit text literar, de a verbaliza întâmplări reale/imaginare etc. Proba scrisă/grafică este concretizată în grădiniță preponderent în redarea în scris/grafic a unor sunete/cuvinte/propoziții, în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
prezentate în Mătăsaru e.a. 2004: 16-19. 141 Vezi, în acest sens, ,,metoda proiectelor" Metoda 2002. 142 Pentru exemple de teme, vezi și Tudoran-Sabău-Antal 2004: 45-46. 143 Conținutul este prezentat, în anumite lucrări, prin raportare la nivelele limbii (aspecte fonetice, aspecte lexicale, aspecte ale structurii gramaticale, aspecte ale expresivității copiilor Moale 2005: 20-21); precizăm însă că această perspectivă este una restrictivă, în condițiile în care exemplele/particularizările avute în vedere nu cuprind întreaga sferă a comunicării (în plan lingvistic și literar) în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Versuri, 1987) sunt vizitate de sentimentul elegiac al celui ce-și contemplă trecerea („Și uite, astfel ni se face iarnă, / și iar ne ninge timpul pe meninge”). O elegie totuși boem-voioasă, (auto)ironică, haz de necaz. Limbajul pierde din prețiozitatea lexicală și prozodică, devine simplu, confesiv, se eliberează de convenții. Poetul atenuează jocurile boemei, în care odinioară își camufla tristețile, preferând acum tonuri mai grave și nedisimulate, stârnite de sentimentul curgerii inexorabile. Referința livrescă rămâne modică în aceste volume, iar atunci când
ANDRIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
preocupare, în afara „politicii de partid”, o reprezintă comemorările și aniversările riguros controlate. Dispar nume semnificative pe măsură ce apar altele noi, caracterul științific al studiilor publicate se estompează până la insignifianță, făcând loc unei „implicări” utopice în realitate, construită doar pe o schelărie lexicală ce aparține exclusiv ideologicului. Comunicarea lui Geo Bogza, Perspective..., prezentată în ședința plenară din 25 februarie 1949, este simptomatică. Pornind de la derizoriul propagandistic al unui eveniment minor, scriitorul construiește, obedient, o utopie radical ruptă de literatură, a cărei inconsistență nu
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
critic pentru literatura originală românească. Astfel, într-un studiu amplu dedicat comparației dintre stadiul de dezvoltare al limbii române la 1870 și cel de la 1830, se analizează cu minuțiozitate poezia și mai ales lexicul poetic al lui Ioan Prale. Curiozitățile lexicale care împovărau traducerea în versuri a Psaltirii sunt numite „strâmbăturile poeticești ale lui I. Pralea”. Confruntarea cu traducerile mai vechi ale lui Dosoftei și Teodor Corbea nu este favorabilă pentru versiunea lui Prale. Dicționarul grotesc al lui V. Alecsandri, care
ARCHIV PENTRU FILOLOGIE SI ISTORIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285425_a_286754]
-
traduire, par exemple, dans la langue roumaine contemporaine, Gargantua et Pantagruel de Rabelais, ouvrage écrit au XVIe siècle ? Îl faut trouver un registre équivalent, mais îl faut admettre que ce travail suppose également une entreprise d'adaptation, surtout au niveau lexical, sémantique et syntaxique. En conclusion, nous préférons voir la soi-disante " dichotomie " des sourciers et des ciblistes dans leur complémentarité, et non en opposition : chacune de ces deux approches apporte șes stratégies utiles au travail traductif. Îl faut trouver un compromis
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
un écart culturel considérable entre le texte de départ et le public d'arrivée. Des difficultés peuvent exister aussi au niveau des connotations, qui șont construites par " des éléments subjectifs ou variables selon leș contextes de la signification d'une unité lexicale "289 et qui s'opposent aux dénotations, éléments objectifs et analysables hors du contexte. Pour comprendre le texte traduit, le lecteur doit faire appel aussi aux compléments cognitifs, au sociocontexte ; en plus, îl doit avoir un minimum de connaissances extralinguistiques
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
querelle, où deux poètes-récitants alternent, en se lançant des couples qui se répondent [...]. Cette forme d'organisation poétique se retrouve dans leș civilisations leș plus diverses, indice peut-être de son universalité.1402 Chez Blaga, on identifie plutôt le parallélisme local, lexical et grammatical 1403, qui crée des anaphores. Selon Henry Suhamy, l'anaphore éprouve le besoin des poètes de " retrouver un certain formalisme magique et primitif " : L'anaphore, qui consiste à commencer plusieurs vers, phrases ou membres de phrases successifs par
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
du traducteur a comme prétexte la fidélité au sens de départ. Pour aider le lecteur à découvrir le riche sémantisme de ce terme, Philippe Loubière choisit de marquer en italique dans le recueil traduit leș mots qui font pârtie de la famille lexicale de " trecere " : Îl reste que dans de nombreux poèmes de ce recueil le verbe " a trece ", passer, ou le substantif " trecere " șont présents et qu'il n'est pas toujours possible de leș traduire ni mot-à-mot, ni chaque fois par le
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
leș rues,/[...] îl [le vent] leș change en statues,/[...] leș robes trahissant alors/leș seins, leș hanches encore,/miracles, saints accords. " (Nu crede tu vântului/ Ne crois pas au vent) (Miclău, 1978 : 507). Un autre culturème qui relève du champ lexical des habits est le nom " cojoc ", qui désigne un vêtement fabriqué en peau d'agneau. Dans notre corpus, le terme est traduit par " touloupe " ou " pelisse " : " cojoace cu flăcări de lâna " " touloupes à flammes de laine " (Bunăvestire/Annonciation) (Pop-Curșeu, 2003
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
par la méthode littérale : " cutreier sferic " " un sphérique allant " (Răsărit magic/Lever magique) (Miclău, 1978 : 433) ; " vis canibal " " rêve cannibal " (Prin toate erele/Par toutes leș ères) (Miclău, 1978 : 533). Nous avons remarqué que Blaga est très novateur au niveau lexical : șes poèmes contiennent parfois des mots créés par le poète, qui n'existent pas dans le dictionnaire de la langue roumaine (" ducăuș ", " cèriște "). On peut ajouter à cette liste l'adjectif " sorin " (" ensoleillé "), dérivé du nom " soare " (" soleil "). Cet adjectif est
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
lourdeurs qui mènent à de graves altérations de la poéticité du texte de départ. 5. 3. 1. Fautes de langue Leș fautes de langue que nous avons rencontrées dans leș versions qui font l'objet de notre analyse șont de nature lexicale ou morphologique. Nous citons ci-dessous quelques erreurs qui montrent une mauvaise maîtrise du vocabulaire de la langue française : " O toamnă va veni, cândva, târziu [...]. " " Un automne viendra une fois, plus tard [...]. " (O toamnă va veni/ Un automne viendra) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 85
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
cierge et le miel. " (Trezire/Éveil) (Villard, 2011 : 57). L'équivalent contextuel du verbe " a aduna " (" ramasser ") est " mêler ", plutôt qu'" amasser ". En plus, le traducteur produit un contresens, traduisant le nom " ceară " (" le miel ") par " le cierge ". Une erreur lexicale généralisée que nous avons identifiée dans le corpus, surtout dans le cas des traducteurs roumains, est illustrée par leș versions ci-dessous : " lepădați-vă coarnele moarte/bătrânilor cerbi " " jetez vos cornes mortes/vieux cerfs " (Semne/Signes) (Miclău, 1978 : 307) ; " laissez tomber
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Din gene, ape moarte mi se preling. De mes cils, des eaux mortes se déversent. " (Amintire/Souvenir) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 155). L'équivalent proposé pour le verbe " a se prelinge " (" suinter ") est " se déverser ". L'écart sémantique crée par le choix lexical de la traductrice est évident. " Câteodată spun vorbe câri nu mă cuprind [...]. " " Parfois je dis des paroles où je ne peux pas entrer [...] " (Biografie/Biographie) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 175) ; " Quelquefois je dis des paroles qui ne me couvrent pas [...]. " (Ierunca, 1975 : 3
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
noms qui commencent par une majuscule, afin de souligner un concept ou une idée. Une autre particularité de l'idiostyle de Blaga est la présence des vers en miroir, construits sur une reprise de contenu, c'est-à-dire sur un parallélisme lexical ou grammatical. Leș vers en miroir ont une fonction d'organisation du discours poétique, facilitant la lecture verticale, participative et créant, en même temps, un effet optique. L'analyse du côté sonore du signifiant nous a relevé leș particularités prosodiques
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
code poétique de l'auteur (le chemin, la merveille, le miracle, leș cendres, l'abeille, l'or, leș choses, le bleu, le sang, le conte, le village, l'âtre, le gravier, leș races, leș cristaux, la licorne). Au même niveau lexical, nous avons analysé la présence de trois champs sémantiques : la terre, l'éros et le sentiment de l'illimité. Leș titres des recueils et des poèmes ont un caractère symbolique et șont, dans la majorité des cas, des métaphores. Leș
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
omissions et leș contresens affectent le message poétique. Leș interventions dans l'original se concrétisent dans des modifications de la voix du texte (au niveau des appellatifs ou du registre employé). Enfin, leș fautes de langue et leș lourdeurs (de nature lexicale ou morphologique) indiquent une mauvaise maîtrise de la langue cible. * Dans la dernière pârtie de notre conclusion, nous nous proposons de synthétiser leș décisions récurrentes des traducteurs, ce qui nous permet de voir dans quel cas on peut parler de l
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
pour une semanalyse (Extraits), Seuil, collection " Points ", Paris, 1969, p. 11. 412 La signifiance, dans la conception de Meschonnic, est vue comme " l'organisation des marques par lesquelles leș signifiants linguistiques et extra-linguistiques produisent une sémantique spécifique, distincte au sens lexical ". C'est cette sémantique qu'il appelle " la signifiance : c'est à dire leș valeurs, propres à un discours et à un seul ". V. Henri Meschonnic, Critique du rythme. Anthropologie historique du langage, Lagrasse, Verdier, Paris, 1982, p. 216. 413
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
être une Voix parmi des Voix. " 531 Erol Kayra, " Le langage, la poésie et la traduction poétique ou une approche scientifique de la traduction poétique ", în op. cît., p. 255 : " [...] la traduction poétique n'est pas une simple opération d'ordre lexical ; elle est une activité linguistique prise sous toutes șes formes, en même temps qu'une esthétique de caractère phonique impliquant le sens le plus mélodique du moț. Ce rapport strict entre la poésie et le langage fait de la poésie un
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
artistique réside en des retours réitérés. " C'est nous qui soulignons. 1402 Jean-Louis Joubert, La poésie. Formes et fonctions, op. cît., p. 110-111. 1403 Le parallélisme peut être sonore (reprise des sons), prosodique (création des rimes), métrique (reprise du rythme), lexical et grammatical (fondé sur des reprises de contenu). V. Michèle Aquien, Dictionnaire de poétique, op. cît., p. 205 : Le parallélisme permet de mettre en valeur des effets d'antithèses comme des rapprochements. " 1404 Henry Suhamy, Leș figures de style, PUF
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
au fost siliți să nu mai caute sacrul doar în edificii (temple) și personificări divine, iar gândirea și practica religioasă s-au refugiat în cutume, situri, superstiții și legende, elemente ale spiritualității populare străvechi. Unele descoperiri arheologice ca și materialul lexical de origine latină din limba română ne ajută să ne imaginăm care era universul de credințe, practici, gesturi și reprezentări cu valoare religioasă, specifice acestor latinofoni din nordul Dunării, situați în afara Romaniei, și aflați în pragul creștinării. Astfel, "a amăgi
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
interculturație între populația dunăreană-pontică, romanici și slavi, bizantini, bulgari, la finele primului mileniu. Pe de altă parte, contactul cu neamurile slave a determinat pătrunderea, mai întâi pe cale populară, apoi pe cale instituțională, din secolele IX-X, a unor cuvinte originare din patrimoniul lexical slav în greaca bizantină, albaneză și română. Acest aspect este strâns legat de creștinarea slavilor sudici și a bulgarilor, și de organizarea structurilor bisericești în teritoriile controlate de aceștia, precum și de recunoașterea limbii slave ca limbă liturgică, introducerea alfabetului chirilic
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]