3,668 matches
-
sale de-a lungul a mai bine de două decenii, atacul comunitarist la adresa liberalismului poate fi descris prin una sau mai multe din următoarele direcții, stabilite de Allen Buchanan în articolul citat (traduc liber de la pp. 466-470 și rezum): 1. liberalismul se bazează pe un individualism fals din punct de vedere ontologic și motivațional (ontologic vorbind: există doar indivizi, aparentele grupuri pot fi reduse la proprietăți individuale, deci la indivizi; indivizii sunt motivați doar de preferințe pentru bunuri private; ei pot
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
vorbind: există doar indivizi, aparentele grupuri pot fi reduse la proprietăți individuale, deci la indivizi; indivizii sunt motivați doar de preferințe pentru bunuri private; ei pot dori să participe la grupuri numai ca mijloc de a obține acele bunuri); 2. liberalismul subevaluează viața politică, fiindcă o consideră simplu mijloc pentru atingerea unor scopuri private; 3. liberalismul are o concepție defectuoasă despre individ, pe care nu-l vede așa cum este, adică înrădăcinat și parțial constituit de opțiuni comunitare „date”, nu alese; de
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
indivizii sunt motivați doar de preferințe pentru bunuri private; ei pot dori să participe la grupuri numai ca mijloc de a obține acele bunuri); 2. liberalismul subevaluează viața politică, fiindcă o consideră simplu mijloc pentru atingerea unor scopuri private; 3. liberalismul are o concepție defectuoasă despre individ, pe care nu-l vede așa cum este, adică înrădăcinat și parțial constituit de opțiuni comunitare „date”, nu alese; de fapt, obligațiile cuiva sunt determinate în mare măsură de identitatea și rolurile sale ca membru
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
bine zis: a comunitarismelor) depășește orizontul acestui text, așa cum am mai spus. Pe de o parte, e dificil să distingi, chiar de la caz la caz, prin lectură aplicată, diferențele dintre anumite poziții comunitariste și anumite poziții liberale; de exemplu, critica liberalismului dată de Sandel, în cartea sa din 1982, Liberalism and the Limits of Justice (Cambridge University Press, Cambridge), mi se pare o judicioasă replică moderat-liberală la adresa dogmatic-liberalului Rawls, iar perspectiva sa comunitaristă mi se pare mai curând complementară liberalismului (prin
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
am mai spus. Pe de o parte, e dificil să distingi, chiar de la caz la caz, prin lectură aplicată, diferențele dintre anumite poziții comunitariste și anumite poziții liberale; de exemplu, critica liberalismului dată de Sandel, în cartea sa din 1982, Liberalism and the Limits of Justice (Cambridge University Press, Cambridge), mi se pare o judicioasă replică moderat-liberală la adresa dogmatic-liberalului Rawls, iar perspectiva sa comunitaristă mi se pare mai curând complementară liberalismului (prin noțiunile de obligații și de raționament etic) decât opusă
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
critica liberalismului dată de Sandel, în cartea sa din 1982, Liberalism and the Limits of Justice (Cambridge University Press, Cambridge), mi se pare o judicioasă replică moderat-liberală la adresa dogmatic-liberalului Rawls, iar perspectiva sa comunitaristă mi se pare mai curând complementară liberalismului (prin noțiunile de obligații și de raționament etic) decât opusă acestuia. Pe de altă parte, e foarte dificil să separi net alte poziții comunitariste de unele poziții (multi)culturaliste cu semnificativ potențial iliberal: ca să iau un alt exemplu din clasicii
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
care a încercat să treacă de la experiența „comunităților insulare” (island communities), dominantă în Lumea Nouă a secolului al XIX-lea și, cum vom vedea ceva mai încolo, înrădăcinată în adamismul puritan al „părinților pelerini”, o grupare de „progresiști”, un „nou liberalism” care căuta o nouă teorie a societății civile, mai pluralistă și cu o dorință mai pronunțată de a integra pluralismul etnolingvistic, confesional, cultural. Această grupare era formată din gânditori și activiști ca Charles și Mary Beard, Herbert Croly, John Dewey
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Walter Weyl, fondatorii (mai puțin Mary Beard) legendarei New School for Social Research din New York și exemplele cele mai elocvente, în primele decenii ale secolului trecut, de angajament civic superior al intelectualilor (însuși termenul public intellectual le aparține). „Pragmatismul” sau „liberalismul pragmatic” al lui Dewey, sistemul cel mai complet din această constelație de „noi liberalisme” (din care nu au lipsit accentele controversate, cum ar fi poziția antiimigraționistă a unora dintre cei pomeniți) care răspundeau primelor crize ale modernizării Statelor Unite, s-a
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
New York și exemplele cele mai elocvente, în primele decenii ale secolului trecut, de angajament civic superior al intelectualilor (însuși termenul public intellectual le aparține). „Pragmatismul” sau „liberalismul pragmatic” al lui Dewey, sistemul cel mai complet din această constelație de „noi liberalisme” (din care nu au lipsit accentele controversate, cum ar fi poziția antiimigraționistă a unora dintre cei pomeniți) care răspundeau primelor crize ale modernizării Statelor Unite, s-a aflat la originile unor transformări profunde ce au culminat prin New Deal. Dewey a
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
cum ar fi poziția antiimigraționistă a unora dintre cei pomeniți) care răspundeau primelor crize ale modernizării Statelor Unite, s-a aflat la originile unor transformări profunde ce au culminat prin New Deal. Dewey a fost mereu conștient de ambivalența internă a liberalismului american și s-a interesat de dimensiunea colectivă/publică a experienței istorice, pentru a depăși spectrul individului monadic prin apelul la o comunicare față către față ce premerge ideea „acțiunii comunicative” a lui Habermas, gânditorul care așeza la temelia societății
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
a cetățenilor, „sfera publică”. Etzioni se numără printre puținii care se revendică de la tradiția americană a „grupului progresist”, chemând în mai multe rânduri la amorsarea unei mișcări asemănătoare. Când Walzer și Sandel ne previn astăzi în legătură cu transformarea societății americane, potrivit liberalismului dogmatic, într-o „adunătură de străini”, când Walzer ne spune că un centru comercial (mall) nu e același lucru cu un cartier, sau când anumite critici culturale neoconservatoare (gen Allan Bloom, dar nu de tot străine lui Charles Taylor) relevă
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
criminalul) exemplu german și amalgamând patriotismul de oricare alt tip decât constituțional cu naționalismul, și-a reconsiderat atitudinea pe la jumătatea anilor ’80: arătând că, de la începutul secolului al XVIII-lea, observăm o dialectică a modernizării exprimată prin relația simbiotică dintre liberalism și contraponderea sa comunitaristă, savantul german surprinde tocmai nota specifică a modernității, care ne însoțește de 300 de ani sub diverse nume și înfățișări. Problema recurentă este astfel perpetua „negociere” dintre o experiență istorică (Alltagspraxis) unilateral raționalizată și contracurentul care
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
liberale (atomizarea), ci ar fi integrată și armonioasă. Trebuie, pe de altă parte, păstrate toate „cuceririle” societății liberale, cum ar fi puternicul antistatism, idealurile autonomiei, autoguvernării, liberei întreprinderi, drepturilor omului etc. Aceste împliniri liberale se cer temperate, îmblânzite, nu anulate. Liberalismul „cu față umană”, acesta este comunitarismul. Celelalte douăsprezece capitole ale cărții se ocupă, respectiv, de alte detalii ale utopiei comunitariste, după ce segmentul ei antropologic a fost definit: promovarea justiției comunitare, bazată pe presiunea morală a comunității asupra membrilor săi, presupuși
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
presa de mare circulație, pentru a desemna „derapajele comunitare”, „balcanizarea”, extrema dreaptă, antisemitismul (dar și extrema stângă), fundamentalismul islamic; sunt frecvente demascările „ispitei comunitare”, lucru firesc într-o cultură politică edificată pe referințe iacobine și în care l’idée républicaine, liberalismul francez, respinge net orice formă de antistatism sau orice aparentă resurecție a unor referințe și fantasme regresive, cum ar fi punerea în chestiune a separației Bisericii de stat. Uneori francezii opun „Franța republicană” „Americii comunitariste”. În Québec, pledoariile comunitariste ale
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
proprietății private; al doilea termen a fost de curând pus în circulație (deci are încă nevoie de explicații pentru neinițiați) pentru a traduce anglo-americanul libertarian, apărut la începutul anilor ’70 ca reacție împotriva stângii studențești și ca soluție pentru resurecția liberalismului. Lucru important, la autorii „libertarieni” fondatori (Murray Rothbard, Hans-Hermann Hoppe, David Friedman - fiul marelui Milton Friedman, laureat Nobel pentru economie -, Walter Block etc.) găsim referințe la... „libertari” (fr.libertaires) ca Lysander Spooner, Henry David Thoreau, Thomas Jefferson, John Trenchard, Thomas
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
un Libertarianismus acum (deși se spune, ca înainte, și Libertär), preluat ca atare de cehi. O bună introducere în problematică (deși oarecum pro domo) este volumul colectiv coordonat de Hardy Bouillon, un bun specialist în Locke, de altminteri: Libertarians and Liberalism. Essays in Honour of Gerard Radnitzky, Aldershot, Avebury, 1996. Iată un subiect de reflecție critică, care ar putea începe cu un serial la rubrica Rodicăi Zafiu din România literară, „Păcatele limbii”, și ar trebui să continue cu o dezbatere între
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Humanitas, București, 1998. 10. Pentru o bună prezentare de dicționar a comunitarismului, vezi „Community and Communitarianism”, de Allen Buchanan, în Routledge Encyclopedia of Philosophy, vol. 2, 1998. Bibliografia dată acolo e următorul pas. Cartea lui Will Kymlicka recomandată de Buchanan, Liberalism, Community, and Culture (Oxford University Press, Oxford, 1989), alături de lucrările mai recente ale autorului canadian, ajută cititorul român preocupat de legarea comunitarismului de temele drepturilor colective ale minorităților (Kymlicka este utilizat la noi foarte competent de autori activi civic precum
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
pentru susținerea drepturilor culturale ale minorităților, veche problemă fără soluție a modernității politice. Pentru o succintă și inteligentă critică liberală a lui Kymlicka în această chestiune, precum și pentru o foarte bună sinteză a chestiunii, vezi Avishai Margalit și Moshe Halbertal, „Liberalism and the Right to Culture”, Social Research, vol. 71, nr. 3, toamna 2004, pp. 529-548. Un mai vechi text al lui Walzer este încă actual, deși autorul însuși s-a mai revizuit, pentru înțelegerea polarității liberalism-comunitarism: „The Communitarian Critique of
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
and the Right to Culture”, Social Research, vol. 71, nr. 3, toamna 2004, pp. 529-548. Un mai vechi text al lui Walzer este încă actual, deși autorul însuși s-a mai revizuit, pentru înțelegerea polarității liberalism-comunitarism: „The Communitarian Critique of Liberalism”, Political Theory, vol. 18, 1, februarie 1990, pp. 6-23. Pe aceeași temă, dintr-un unghi idiosincratic - fiindcă, printre altele, e scris pentru un public francez, în general ostil comunitarismului -, dar cu o remarcabilă documentare și putere de sinteză, vezi Alain
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
volumul citat mai sus, Interkulturalität, pp. 283-300. Eu mă refer la ceea ce aș numi „comunitarismul filozofic” numai în măsura în care servește discuției problemelor ridicate de Amitai Etzioni. 11. Vezi în acest sens cartea din 2000 a lui John Gray, Two Faces of Liberalism (Polity Press); ed. rom.: Cele două fețe ale liberalismului, traducere de Alina Doica, Polirom, Iași, 2002. Postfața mea, „Câte fețe are liberalismul?”, reluată supra, se poate citi ca un complement al textului de față. Notez aici, la sugestia lui Mihail
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
refer la ceea ce aș numi „comunitarismul filozofic” numai în măsura în care servește discuției problemelor ridicate de Amitai Etzioni. 11. Vezi în acest sens cartea din 2000 a lui John Gray, Two Faces of Liberalism (Polity Press); ed. rom.: Cele două fețe ale liberalismului, traducere de Alina Doica, Polirom, Iași, 2002. Postfața mea, „Câte fețe are liberalismul?”, reluată supra, se poate citi ca un complement al textului de față. Notez aici, la sugestia lui Mihail Neamțu, existența interesantei inițiative - după mine, rezultatele ei sunt
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de Amitai Etzioni. 11. Vezi în acest sens cartea din 2000 a lui John Gray, Two Faces of Liberalism (Polity Press); ed. rom.: Cele două fețe ale liberalismului, traducere de Alina Doica, Polirom, Iași, 2002. Postfața mea, „Câte fețe are liberalismul?”, reluată supra, se poate citi ca un complement al textului de față. Notez aici, la sugestia lui Mihail Neamțu, existența interesantei inițiative - după mine, rezultatele ei sunt excentrice - de a combina filozofia lui Ludwig von Mises cu teologia virtuții a
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
pentru măsurarea exterioară a succesului în carieră sunt les nouveaux riches). Ultima notație mă face sceptic în privința adoptării iminente a unui ideal comunitarist: simplitatea voluntară, trecerea de la consumul somptuar la moderație și chiar relativă frugalitate. 13. Vezi magistrala analiză a liberalismului american dată de Friedrich Jaeger în lucrarea citată. Pentru analiza comunitarismului, mergând până la controversele anilor ’90, vezi mai ales pp. 372-405, ultimul capitol al cărții. Opera lui Bellah e cunoscută la noi grație lucrării sale (scrisă cu Richard Madsen, William
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
multe din articolele sale apărute în ultimii ani. 22. Pentru o bună recapitulare didactică a reproșurilor liberalilor dogmatici la adresa lui Etzioni, din păcate fără recul față de poziția criticilor, vezi Aneta Gawkowska, „Neutrality, Autonomy and Order: Amitai Etzioni’s Communitarian Critique of Liberalism Under Scrutiny”, în A Decade of Transformation, IWM Junior Visiting Fellows Conferences, vol. 8, Viena, 1999. 23. Distopia lui Huxley, arhicunoscută, e una dintre cele mai sumbre viziuni ale unei lumi viitoare populate de ceea ce astăzi numim clone; reduse la
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
mea începe cu o prezentare a autorului și o pregătire intelectual-ideologică a cititorului pentru lectura cărții sale, cu oarecare insistență asupra spiritului public din America de Nord, precum și asupra influenței franceze în acest spațiu; urmează o analiză a raportului dificil dintre doctrinarii liberalismului și intelectuali în general, în care mă opresc la controversata istorie postbelică a liberalismului european; textul continuă cu descrierea succintă a substanței cărții - critica unor gânditori europeni „tiranofili” ai secolului trecut, angajați nesăbuit în ideologie și politică, atât la stânga, cât
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]