134,783 matches
-
un loc în cîmpul ideilor și împiedicînd formarea unor convingeri adevărate și sincere pe baza rațiunii sau a experienței personale”. Așadar o veritabilă cartă a comportării liberale pentru uzul diriguitorilor mass-media! La noi există, din păcate, o slabă tradiție a libertății. Îndelungata dominație comunistă s-a străduit a radia din mentalul colectiv urmele liberalismului care, chiar reînviat, ni se descoperă a purta frecvent o amprentă arhaică, rudimentară, a unei democrații percepute ca expresie apodictică a voinței majorității. Pe acest temei șubred
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
arbitrar, nesocotind drepturile individului. O societate cu adevărat deschisă exclude maniera plebiscitară. Distrugerea instituțiilor democratice, ca și ideologizarea forțată, au substituit cultura politică printr-o contracultură pseudopolitică, antiumanistă, ipocrită, receptabilă în portretul acelui homo sovieticus descris de Alexandr Zinoviev. Falsa libertate a delirului revoluționar, denunțată încă de către filosofii francezi legitimiști, Joseph de Maistre și Louis Bonald, a trecut în reversul său demonic, în procustianizarea individului, înghețînd în limba de lemn a oficialității comuniste. Date fiind acestea, ce dovadă mai elocventă a
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
parte provocate, ne vedem obligați a combate “cuplul malefic: uitare-iertare”, care, după cum precizează autorul cărții de care ne ocupăm, aidoma unui virus cu incubația lentă, riscă a îmbolnăvi letal întreaga societate... Să recunoaștem, alături de d-sa, că în actuala Românie, libertatea e ocultată în continuare de “minciuna totalitară”, care nu e decît o modalitate de opresiune psihică. Arhivele Securității, care ar fi trebuit să fie demult publice, devin tot mai inaccesibile, CNSAS vădindu-se tot mai îngrădit și mai deturnat de la
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
cărora li se impune sub tortură să inventeze crime imaginare, ci, în primul rînd, luarea în posesie totală a fiecărui individ”. Altfel spus, înrobirea nu numai cetățenească ci și morală. O înrobire exploatată de noile cercuri conducătoare. De unde rezultă că libertatea se cuvine recucerită în societatea românească, atît de mutilată, prin eforturi ieșite din comun, nu numai în sfera relațiilor colectivității, ci și în cea a intimității conștiințelor. Fiecare individ trebuie eliberat nu doar de ceea ce cadrul socio-politic a păstrat din
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
multe!), ci și de zona alterării propriului său eu, operație extrem de dificilă care - să recunoaștem - nu poate izbuti în toate cazurile. Doar trecerea unui răstimp istoric ar putea să ne ajute, prin primenirile sale inexorabile, pe drumul redobîndirii plenare a libertății, conform standardelor occidentale la care aspirăm, însă pe care nu reușim a ni le însuși deocamdată decît ca pe niște forme fără fond. Într-un fel, ne reîntoarcem în secolul al XIX-lea. Dar pe atunci evoluam pe o linie
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
perioada 1992-1997, poartă subtitlul Ieșirea din exil. Ce înseamnă această „ieșire“? Nu repatrierea autorului, ci o modificare de registru sufletesc, o aspirație de-a evada din determinările (negative) ale fixării în timpul istoric și în spațiul geografic, de-a plonja în libertatea spiritului incontingent prin definiție: „Pînă la 50 de ani, cînd am fost plecat din țară m-am aflat sub o «influență nefastă» determinată de istoricitatea temporală și de necesitatea spațială. Din 1987, de cînd mă aflu în exil, mă situez
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
Pînă la 50 de ani, cînd am fost plecat din țară m-am aflat sub o «influență nefastă» determinată de istoricitatea temporală și de necesitatea spațială. Din 1987, de cînd mă aflu în exil, mă situez sub influența benefică a libertății, a providenței, a forțelor celeste și ale transcendenței“. Așadar zodia scriitorului pare a se fi schimbat. În fond, d-sa începe a-și percepe vîrsta. Înaintarea în vîrstă aduce semnalele sfîrșitului, chiar atunci cînd prolificitatea biologică s-ar spune că
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
la ceea ce se întâmplă dincolo de „Cortina de Fier”. Dar, în stilul lor, pe care-l vedem aplicat astăzi și în fosta Iugoslavie, și în Afganistan, și în Irak (unde, totuși, s-au implicat virulent) au lăsat o mare marjă de libertate mișcărilor din interior. Dacă e de văzut o diversiune undeva, atunci ea de văzut chiar la „Antena 1”, un post de televiziune ale cărui jocuri tulburi nu sunt chiar atât de greu de detectat. Chiar mă gândeam ce vor scoate
Primadona și ciomăgarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13052_a_14377]
-
fi lezat interesele unor terțe entități statale. Ce s-a spus în raportul Nicholson se referă strict la ceea ce fac românii la ei acasă, cu ei înșiși: politica sinistră a adopțiilor de copii, corupția identificată cu structurile de putere și libertatea presei, cu accent pe maltratarea ziariștilor. Unde sunt aici „interesele” străine? A, există o categorie de străini dubioși, pe care guvernul Năstase îi curtează cu asiduitate. Sunt nelipsiții licitatori la privatizări, posesorii de firme-fantomă în țări dominate de politici financiare
Primadona și ciomăgarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13052_a_14377]
-
Marea problemă pe care-o are Uniunea Europeanu cu noi nu provine din dezastrul economic al țării. De altfel, raportul Nicholson nici n-a pedalat pe această idee. Grav e că la capitolele care chiar pot fi rezolvate (corupție, nepotism, libertăți individuale, independența justiției) nu s-a făcut nimic. De ce nu s-a făcut, e tocmai povestea tragică a unei țări în care o mână de bandiți versați au o uluitoare abilitate de-a întoarce realitatea pe fața convenabilă lor. E-
Primadona și ciomăgarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13052_a_14377]
-
bucurie, redusă la gesturile unui viol în grup. Constantin Cojocaru caracterizează caricatural absența bărbăției la bărbatul capricios cu scurte și dureroase străfulgerări de luciditate. Lucia Ștefănescu, mamă iubitoare, trece mereu pe lângă adevărul Dorei, autoare fără de voie a tragediei. Beneficiari ai libertății obținute de generația care a luptat pentru “puterea florilor” ei alcătuiesc o lume unde libertatea a devenit instrumentul indiferenței, al cruzimii, al ne-simțirii. O generație care își trăiește un zgomotos faliment moral, după ce a vibrat pentru dramele din Vietnam
Nota de plată by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13069_a_14394]
-
bărbatul capricios cu scurte și dureroase străfulgerări de luciditate. Lucia Ștefănescu, mamă iubitoare, trece mereu pe lângă adevărul Dorei, autoare fără de voie a tragediei. Beneficiari ai libertății obținute de generația care a luptat pentru “puterea florilor” ei alcătuiesc o lume unde libertatea a devenit instrumentul indiferenței, al cruzimii, al ne-simțirii. O generație care își trăiește un zgomotos faliment moral, după ce a vibrat pentru dramele din Vietnam și Cambogia, determinând retragerea americană nu și pacea în regiune, după ce a erodat codul moral
Nota de plată by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13069_a_14394]
-
pe parcursul anilor, este ușor de sesizat tendința către sinteză, permanența ținutei lirice și reluarea poetică a unei amprente onirice, feminine. Pictura ei este, În ultimă instanță, inconfundabilă. Pentru că dincolo de influențele firești, Maia Martin demonstrează un stil personal cu o admirabilă libertate a construcției. Stilizarea inteligenta, emoția lucidă, ideile Îndrăznețe și, probabil mai mult decât orice, vocația ineditului o plasează indubitabil În avangarda actuală a artelor plastice. Să o primim cu iubire, așa cum ne Îndeamnă? Fără discuție. Ea și-a cucerit prin
MAIA MARTIN Primiţi-mă cu iubire. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Dorel Schor () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1555]
-
mințile chiar și cei care nu le-au avut niciodată. • Cine dă cu pietre În arborele meu genealogic?! • Suntem cu toții o sapă și-un pământ... Voi vă jucați cu mine... Eu zic că mă joc cu voi (Solo Har Herescu). • Libertate avem prea multă. De acea nu știm s-o apreciem. • Nu dezlega toate misterele. • A reținut textul În arhiva lui secretă de plagiator (Roni Caciularu). Nu vorbi prosti fără să știi. Mai Întâi informează-te! • Proștii sunt de două feluri
MAIA MARTIN Primiţi-mă cu iubire. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Dorel Schor () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1555]
-
Flacăra Iașului” (1959), Într-o rubrică de „Cenacliști bârlădeni” Ion Murgeanu: A suferit de toate nedreptățile, Într-o lume prea confuză ca să-l Înțeleagă și pe veci nepregătită pentru a trăi grația de a fi contemporană marilor ei poeți și libertății lor...
Un ultim omagiu Omului, Actorului, Profesorului... Cornel Popescu (06.09.1944 – 10.03.2011). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1543]
-
dimineții de sâmbătă și,uneori, poet netot și hai-hui, harta absurdă a după-amiezii de duminică. Iubesc sâmbăta și duminica. Ele au, chiar și-n miezul virgin/putred al iernii/verii, un îngeresc sunet de cristaluri ciocnite sărbătorește la nuntă. Visez libertatea de-a fi prizonier între pereții casei, între zidurile proaspăt văruite ale sufletului sălbăticit printre poemele de singurătate ale verii trecute. Visez că sunt mereu la capătul de sfârșit/ început al săptămânii, al lumii; visez că-mi zburdă vesel prin
Poezie by Ioana Dinulescu () [Corola-journal/Imaginative/9074_a_10399]
-
Iov, omul a fost creat, de fapt, în trei etape; în cea de-a doua, în cursul izgonirii din rai, el a dobîndit capacitatea de a cunoaște binele și răul, iar în cea de-a treia, a obținut dreptul la libertate și protest. Lucrînd cu conceptele personaj - arhetip - arhetip istoric, am ajuns la concluzia că Dostoievski a creat eroi literari egali celor din Biblia sau din Faust al lui Goethe. În Cartea lui Iov și în poemul lui Ivan Karamazov Marele
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
e o străduță lângă Lipscani, chiar paralelă cu aceasta. Acolo, este o cârciumă ordinară. Am să aduc cu mine tâmplarul, telegrafistul, poetul și fotbalistul amator. Dv. veți începe o dizertație - și sunt sigur că o veți și termina - eu, împătimitul libertății, am să beau bere. Dv. vă veți bea cuvintele, chiar am uitat să vă spun că vă invidiez. Dar nu sunt în stare decât de o invidie elevată. Am învățat-o de la un plop care-mi străjuie casa. Domnule profesor
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/9374_a_10699]
-
Primăvara sosise pe neașteptate. Încă nu ne venea a crede că era timpul să dăm jos căciulile. Alternanța zilelor reci, mohorâte, cețoase, cu zile calde au dus la izbucnirea vegetației. Muguri viguroși plesneau fără de veste, dând petalelor de cais libertatea primăverii. De parcă atâta ar fi așteptat, iarna dispăru brusc, lăsând locul unor zile călduroase. Eram În delegație. Paltonul mă sufoca. Noroc că nu-mi luasem și căciula. Părul de pe spinare mi se năclăia de transpirație. În pavilionul institutului de cercetări
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
activarea celor două valențe, se savîrșește prin reducția stării naturale a realului obișnuit și integrarea lui într-un nou sens. Trei feluri de procedee identifică teoreticianul pentru generarea realului poetic: intensive, reductive și proiective. Diversitatea acestor procedee exprimă ideea de libertate a subiectului poetic/liric. Acesta e un instaurator al sensului. În legătură cu libertatea spiritului poetic se naște întrebarea despre coeficientul de adevăr al realului poetic. Doinaș introduce în acest loc al demonstrației sale prototipul orfic al poeziei. Teoreticianul distinge, aici, cu
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
obișnuit și integrarea lui într-un nou sens. Trei feluri de procedee identifică teoreticianul pentru generarea realului poetic: intensive, reductive și proiective. Diversitatea acestor procedee exprimă ideea de libertate a subiectului poetic/liric. Acesta e un instaurator al sensului. În legătură cu libertatea spiritului poetic se naște întrebarea despre coeficientul de adevăr al realului poetic. Doinaș introduce în acest loc al demonstrației sale prototipul orfic al poeziei. Teoreticianul distinge, aici, cu rigoare de manual, adevărul poetic de cel științific. Primul aparține "unei lumi
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
spontaneitatea. Toate acestea au menirea smulgerii aparatului cognitiv originar din automatismul formulelor oferite de imaginea standard. Contrazicerea automatismului figurii lumii se poate produce într-o infinitate de modalități. E modul lui Doinaș de a evidenția încă o dată gradul maxim al libertății ontologice a spiritului poetic-liric. Constituindu-se, realul poetic e înzestrat cu potențial comunicativ. Doinaș atinge aici problematica receptării poeziei, distingînd între tipul de mesaje al realului nepoetic, determinat de raționalism pragmatic, și disponibilitatea de comunicare a realului poetic. Acesta din
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
măi fraților, după ce ne au luat ăștia pământul?!... Păi, noi vă așteptam În 1944!”... Și, Într-adevăr, dacă urmașii lui Cristofor Columb ar fi venit la noi În 1944, În 1945, hai, În 1947, când mai nutream ceva speranță de libertate, poate că și lucrarea de față ar ti putut proceda la o cercetare de amănunțire a fenomenului propus, ajungând la o eseistică inspirată pe plan socio-cultural. În această situație, Însă (imaginați-vă o jumătate de veac În care nu a
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
cu obstinație, calitatea de hermeneut. Cu o singură excepție: Eminescu. Despre el a scris șase cărți pe care le-a integrat sub titlul de „Filozofia culturii”: Spațiul poetic eminescian (1982), Prezentul etern eminescian (1989), Spiritul hyperionic sau sublimul eminescian (2003). Libertatea metafizică eminesciană (2005) și Deschideri metafizice În lirica eminesciană (2007), Eminescu sau dincolo de absolut (antologie, 2010). O a șaptea, În haine tipografice sărbătorești, menită criticilor și cititorilor rafinați, iubitori de esențe: Luceafărul sau treptele spiritului hyperionic (2010) (distinsă cu Premiul
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
o lume neizbutită și neprimitoare”, dar și trecerea spre „radicala eliberare metafizică”. O asemenea abordare depășește hermeneutica obișnuită, ba chiar și pe cea trecută Întâmplător prin filtre filosofice sau estetice. Recepționată ca „transcendere din orice condiționare, din orice determinare”, sintagma „libertatea metafizică absolută”” presupune urcarea unor trepte până ce spiritul se eliberează de orice datum care ar putea aminti de existență. Tocmai de aceea George Popa consideră că Luceafărul este un poem neterminat, bazându-se și pe o notă ms. a poetului
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]