1,729 matches
-
se introduc explicații, se suspendă cronologia obișnuită, se produc lovituri de teatru, semnificația conturându-se prin răsturnări de situații, de asemenea, prin vocativele și imperative ce transformă poetul într-un vizionar care se adresează mulțimii ("Prieteni!", Lumina întunericului, " Acolo e liman veșnic: zoriți!", "Ascultă-mă, ascultă"). Structurile sunt voit oximoronice. Deși se regăsesc aici ecouri ale literaturii anterioare sau contemporane, dialogismul pare să fie voit. Oximoronul devine astfel o figură de construcție a discursului poetic: "Măinile albe, albe ca o minciună
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
în cuvinte, scrisul deschide o „ușă interzisă”, mijlocind descoperirea unei identități esențiale, perene. Textul are capacitatea de a închide un timp de inalterabilă actualitate, ceea ce o face pe poetă să privească spre scris ca spre un reazem. Este însă un liman bântuit de o ambiguitate funciară, ce apare intens în versurile din Pluralul ca o veghe (1990) și pe care P. a abordat-o cu un fin simț al analizei semiotice în volumul Ieșirea din contur (1985). Creația prin cuvânt se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288816_a_290145]
-
versuri: Învălmășeală de fiole sparte Și, sub faliții ochi ai tuturor, Eu cred cu voia În laborator, Fior de viață extrăgând din moarte . Cei care mă urăsc au dreptul lor, Eu i-am iertat și-i iert iubindu-i foarte , Limanul liniștit Îmi e departe , Și inima, și creierul mă dor . De nebunia mea Învins la scor , Și, totuși, liber, Într-un fel aparte ..................................... V-avertizez că sunt Învingător Din tot ce-a fost va mai rămâne-o carte. CAPITOLUL I
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
să vâzâiască, amândoi Urșii greu să mormăiască. Pletele Verenicăi să să pleșuvască, Corona frumoasă nu le-mpodobască. Pigasos de Andromeda să să depărtedze, Perseos de Casiopa să să-n străinedze. Zmăul capul cu coada să-și împleticească. Chivotul lui Noe în liman să primejduiască, Porumbul, frundza maslinu lui cercând, rătăcească, îndrăpt a să întoarce nu mai nemerească. Acestea, dară, toate, jelind tânguiască, vâlfa Inorogului cu arsuri dorească. Singur numai Corbul vesel să crăngăiască, tuturor în lume spre chedzi răi menească. Singur Câinele
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
poate funcționa lumea: "De care lucru de ieste în tine vreo știință sau vreo cunoștință, de mine să nu ascundzi te poftesc și te sfătuiesc. Ca într-acesta chip orice în republica noastră clătit, strămutat și neaședzat ar fi, în limanul odihnii, întrulocarea unirii și în aședzământul omoniii a aduce să putem. Căci într-alt chip lucrul de va rămânea, de toată a lucrurilor alcătuire și a sfatului bun și de obște învoire, toată nedejdea să rumpe și să curmă (că
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ține sfat și dă hotărârea “să facem”. Femeia nu este sclava bărbatului, ea împarte cu el sceptrul stăpânirii, la amândoi le-a zis Dumnezeu “stăpâniți”, “vor stapâni”. Ea colaborează la faptele barbatului cele mai înalte și cele mai grele, este liman al acestuia. Preluând din gândirea Sfântului Ioan Gură de Aur, Paul Evdokimov afirmă în lucrarea Femeia și mântuirea lumii că în creștinism femeia nu este inferioară bărbatului, nu îi este nici superioară, dar nu este nici egală cu el, ci
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
bibliografice: Teodor Scarlat, „Însemnările unui flămând”, „Românul” , 1936, 192-193; Horia A. Hulubei, „Însemnările unui flămând” , IIS, 1937, 5; Iacob Sulacov, „Însemnările unui flămând”, „Bugeacul”, 1937, 5-6; Constantin Coman, Un alt Creangă în căutarea unui editor, RP, 1937, 5 695; Horia Liman, „Studentul din Bugeac”, „Lumea românească”, 1938, 227; Silviu Cernea, „Studentul din Bugeac”, „Epoca”, 1938, 2 671; Mihai Spătaru, „Studentul din Bugeac”, „Mișcarea”, 1938, 1 945; Horia Liman, „Fiul poporului”, „Lumea românească”, 1939, 580; Theodor Râșcanu, „Fiul poporului”, „Libertatea”, 1939, 10
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290018_a_291347]
-
Coman, Un alt Creangă în căutarea unui editor, RP, 1937, 5 695; Horia Liman, „Studentul din Bugeac”, „Lumea românească”, 1938, 227; Silviu Cernea, „Studentul din Bugeac”, „Epoca”, 1938, 2 671; Mihai Spătaru, „Studentul din Bugeac”, „Mișcarea”, 1938, 1 945; Horia Liman, „Fiul poporului”, „Lumea românească”, 1939, 580; Theodor Râșcanu, „Fiul poporului”, „Libertatea”, 1939, 10; Stelian Segarcea, „Fiul poporului”, „Progresul”, 1939, 67; Iorgu Tudor, Mișcarea social-culturală în Basarabia după Unire (1918-1944), București, 1976, 22, 182; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 106; Al. Burlacu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290018_a_291347]
-
artelor”. Primul tom al lucrării, Estetica baudelairiană, evocă etapele vieții, poetica, activitatea de publicist, eseist, critic literar și de artă, întâlnirile cu Delacroix, Edgar Poe, Wagner ș.a. Cel de-al doilea, Creativitatea baudelairiană, include analize, iar cel de-al treilea, Limanul speranței. Exilul, este consacrat ultimei perioade de viață, aici aflându-se și istoricul receptării operei lui Baudelaire în România, atât în ceea ce privește traducerile, cât și opiniile critice, de la cele care s-au ilustrat prin lipsă de înțelegere la cele care au
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289101_a_290430]
-
Lazăr Iliescu, N. Mihăescu, Șerban Bascovici, N. Țimiraș, Ion Caraion, George Dan, Aurel Tita, Al. Andrițoiu, Al. Colorian, Grigore Hagiu, Romulus Vulpescu, C. D. Zeletin. SCRIERI: Baudelaire. Existență și creație, vol. I: Estetica baudelairiană, vol. II: Creativitatea baudelairiană, vol. III: Limanul speranței. Exilul, București, 1992. Repere bibliografice: Al. Piru, „Estetica baudelairiană”, L, 1993, 2; Al. Piru, „Creativitatea baudelairiană”, L, 1993, 3; Al. Piru, „Limanul speranței. Exilul”, L, 1993, 4; Mioara Caragea, „În karma mea scria să-l slujesc pe Baudelaire” (interviu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289101_a_290430]
-
D. Zeletin. SCRIERI: Baudelaire. Existență și creație, vol. I: Estetica baudelairiană, vol. II: Creativitatea baudelairiană, vol. III: Limanul speranței. Exilul, București, 1992. Repere bibliografice: Al. Piru, „Estetica baudelairiană”, L, 1993, 2; Al. Piru, „Creativitatea baudelairiană”, L, 1993, 3; Al. Piru, „Limanul speranței. Exilul”, L, 1993, 4; Mioara Caragea, „În karma mea scria să-l slujesc pe Baudelaire” (interviu cu Marin Rădulescu), „Cotidianul”, 1993, 2 martie; Ileana Mihăilă, „Baudelaire. Existență și creație”, RITL, 1993, 1-2; Elena Hotineanu, „Baudelaire. Existență și creație”, RLSL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289101_a_290430]
-
Dragoste, Edit. Christiana, București, 2000, p. 160. footnote>. Recuperarea noastră, a celor care dorim să ne însușim roadele Jertfei Domnului Hristos de pe Cruce, se realizează prin lucrarea Lui, El Însuși fiind Cel ce ne duce din biruință în biruință până la limanul cel neînviforat al nepătimirii. Și chiar dacă puterile noastre sunt slabe, El are puterea de a ne dezlega din lanțurile păcatului, de a ne scoate din bezna patimii la lumina mântuirii. În concluzie, să cugetăm la cuvintele Părinților totdeauna, ca acestea
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
se alintase la pieptul dânsei în copilărie. Surorile îl mâncau din ochi cu dragostea lor și el le îmbrățișa și le mângâia cu cuvinte de încredere în Dumnezeu, făcându-ne pe toți să plutim ca pe o apă vie spre limanul speranțelor sfinte. În întâlnirile noastre, când eram adunați pentru a discuta vreo problemă duhovnicească, „un cuvânt”, cum ziceau Sfinții Părinți ai pustiei, aș putea afirma, citând pasagiul din Faptele Apostolilor, că eram ca și în Troia, „în foișorul de sus
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de externe. 27. Silviu Brucan, alias Bruekker, redactor șef al Scânteii; conducea întreaga campanie care viza dezamăgirea poporului în ce privea domnia comunismului și înscenata campanie antisemită din România. 28. Samoilă, alias Samuel Rubenstein, director guvernator al Scânteii. 29. Horia Liman, alias Lehman, redactor secund al Scânteii. 30. Inginerul Schnapp, director guvernator al ziarului România Liberă. 31. Jehan Mihai, alias Jacob Michael, șef al Industriei cinematografice române. 32. Alexandru Graur, alias Alter Brauer, director general al Societății Radiofonice Române. 33. Mihai
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
metri, cenușile de nisip în minigolf, o clătinătură, hotelurile turn Cap Aurora, începe jurisdicția Mangaliei, halta Neptun boala vegetație mai înaintată în verde, sere, arbuști căptușesc masa silvică, microclimatul ameliorat antropic, Dobrogea pînzelor de pămînt vălurite, cf. geo bogza, peneplenă, liman panoul "Mlaștina Hergheliei", herghelia Mangalia caii arabi pur-sînge, marea desface sute de metri, începe orașul, semnale de la locomotivă, feroviare, distincție de zone funcționale pe fondul depozit, imobil de vilegiatură stația, aerul de Mediterană placat cu alb. Ora 12,25, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
se gândesc și Înțeleg vântul aspru. Este al vieții. Un singur cronicar s-a oprit la textul mottourilor mele. Poate a fost grabă, poate dezaprobare, cum, Într-o eră atomică, sprijin În credință? DA. Acolo mi-am găsit din nou limanul puținei mele Înțelegeri și mulțumesc Ceriului că m-a ajutat: „Dumnezeul speranței să vă umple de toată bucuria și pacea, pe care o dă credința, pentru ca prin puterea Duhului Sfânt, să fiți tari În speranță” (Sftul Apostol Pavel, Scrisoare către
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Stimate domnule Eugen Dimitriu, Vă scriu numai câteva rânduri, spre a vă mulțumi cu toată bucuria 734 pentru cartea trimisă, cea mai plăcută surpriză din ultimele multe luni. Vă felicit și vă urez să reușiți s-o vedeți scoasă la liman și pe următoarea. N-am făcut decât s-o răsfoiesc un ceas-două, cu „ciudă” că mă fura mai mult decât Îmi puteam Îngădui să stărui. E o lectură captivantă, iar bogăția fotografiilor vizualizează În chipul cel mai fericit relatarea. Îți
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
științifică ce se desfășura intens. Însuși președintele Comitetului Județean de Cultură de acolo, mi-a propus să vin la ei. Bine Înțeles, nu puteam accepta dintr-o dată. Aveam familie, era departe, o lume necunoscută. Totuși, mă zbăteam să găsesc un liman liniștit, unde să lucrez fără umilințe, amenințări și mizerii cazone, venite din partea unor... 975 masă la Hârtop, unde e și mama Lovineștilor, susțin că e prea jos pusă (...). Ați mărit-o? Puneți-o, vă rog, la un loc ceva mai
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de sculptorul Vasile Vasiliu Falti, cu ani În urmă. N-am reușit să dau de el, deși am făcut investigații amănunțite la Fălticeni. 982 16) Ar fi bine să nu pierdeți legătura cu Ilisei și „Junimea”. Poate ar fi ultimul liman, căci În Gafița n-am Încredere nici de doi bani. 17) Mircea Pienescu mi-a fost coleg la Academia Comercială, unde el era asistent, iar eu șef de lucrări. E bine că Vi-l apropiați, căci e om ales și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de mâini Doamnei matale. Complimente de la ai mei. Cu toată amiciția, V. Tempeanu punerea În valoare a spiritualității bucovinene. A trebuit să mă resemnez și să rămân pe loc. În 1978, luam În primire „Casa Marian”, unde am găsit un liman de liniște. De aici, am ieșit la pensie la 1 ianuarie 1985, recoltând frumoase aprecieri și satisfacții morale. 645 Dorința scriitorului de a mă vedea din nou la Fălticeni era vie și ar fi făcut orice, ca să se Îndeplinească. Azi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
te-ai fi teleportat la Paris, Milano sau Berlin. Aprinde o țigare, Și-n fumul care zboară-n nori albaștri ca un vis, Cufundă-te-n uitare Și lasă gândului cărare de abis. În fumul de țigare Durerilor găsește tainicul liman Găsește-o nouă zare Și dorului alean În fumul de țigare, Ce se pierde în van. Iar Cristi pufăia dintr-o țigară lungă și dansa în jurul fumului pe care-l scotea din plămânii săi încinși, ca în jurul unei muze : „Înfrățește
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
CONTEMPORANUL, săptămânal politic, social și cultural care apare la București de la 20 septembrie 1946. Până în 1957, apare „sub conducerea unui comitet “; numele redactorilor-șefi succesivi (Marcel Breazu, Ion Banu, Horia Liman ș.a.) pot fi deduse doar din anumite editoriale semnate intermitent de aceștia. Din 19 aprilie 1956, figurează ca redactor-șef G. Ivașcu; în realitate, el a preluat această funcție în 1955. Adjuncți, în 1959 și 1960, sunt Ion Mihăileanu și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286391_a_287720]
-
a pus toate speranțele în sprijinul lui Nicolae Ceaușescu, căutând în permanență - așa cum o dovedește și reacția sa din cadrul întâlnirii scriitorilor cu Manea Mănescu, din 8 noiembrie 1967 - să poarte cu dialog direct cu șeful statului, în care vedea un liman salvator, o instanță supremă gata oricând să-i soluționeze neajunsurile de la Luceafărul 22. Toate speranțele scriitorului aveau să se năruie în 1968, ajutorul scontat din partea lui Nicolae Ceaușescu fiind o simplă fantasmă, astfel că la 22 iunie 1968, anul XI
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
1402), invingându-l la Ankara pe Baiazid I pe care l-a luat prizonier.A murit în drum spre China pe care se pregătea s-o cucerească. Azi, trăim cea mai mare încleștare din câte a trăit omenirea vreodată... Către ce liman ne îndreptăm, oare?!... Ai dreptate, dom’le, ciudate sunt destinele omenirii..!” Toți din compartiment îl ascultam cu uimire și curiozitate pe noul venit. Da, dom’le... ne-am aventurat prea mult în nesfârșitele stepe rusești...!”, concluzionă tot el sec. „ Dom
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
știi!.. „Atâtea sacrificii, i-a spus bătrânul primministru, fiicei sale... Atâtea sacrificii care nu vor servi la nimic.!” Iată că presimțământul lui, s-a confirmat la nici douăzeci de ani.. Așa e destinul omenirii, domnule...să nu-și găsească niciodată limanul... Într-un continuu neastâmpăr. Pentru că neastâmpărul acesta e sădit în om, domnule..! Înghesuiți în compartiment unul în altul, simțeam că ne tremură genunchii, cu spaima ca o mască pe figură. „Poate ne va păzi Dumnezeu... poate ne va păzi...!”, ne
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]