1,150 matches
-
care traversa cu unele întreruperi aproape întreaga Europă, de la Nistru și Marea Neagră și până la limesul lui Hadrian (valul lui Hadrian) din Scoția de azi, având deci o lungime totală de mii de kilometri. Cuvântul franțuzesc „limite”, care provine din latinescul „limes, limitis” este originea celui românesc „limită”. Pe această linie de graniță legiunile (armatele) romane au construite diverse fortificații cu scopul de a păzi teritoriul imperiului, pentru a da alarmă imediată când se apropiau de graniță oștiri străine, și mai ales
Limes () [Corola-website/Science/299874_a_301203]
-
din turnurile de pază se transmiteau mesaje la cele imediat învecinate prin semnale de foc codificate, acestea ajungând din turn în turn până la castrul cel mai apropiat. Astfel, o alarmă de pericol se putea propaga rapid din orice punct de pe limes, pentru a chema în ajutor pe militarii din castre. Resturi de fortificații de la limes (valul de pământ, șanțul, fundamente de turnuri etc.) se mai disting pe teren în unele locuri până și în ziua de azi. Pe teritoriul României - al
Limes () [Corola-website/Science/299874_a_301203]
-
foc codificate, acestea ajungând din turn în turn până la castrul cel mai apropiat. Astfel, o alarmă de pericol se putea propaga rapid din orice punct de pe limes, pentru a chema în ajutor pe militarii din castre. Resturi de fortificații de la limes (valul de pământ, șanțul, fundamente de turnuri etc.) se mai disting pe teren în unele locuri până și în ziua de azi. Pe teritoriul României - al fostei Provincii Romane Dacia - se găsesc următoarele secțiuni de limes: limes Alutanus, limes Transalutanus
Limes () [Corola-website/Science/299874_a_301203]
-
Resturi de fortificații de la limes (valul de pământ, șanțul, fundamente de turnuri etc.) se mai disting pe teren în unele locuri până și în ziua de azi. Pe teritoriul României - al fostei Provincii Romane Dacia - se găsesc următoarele secțiuni de limes: limes Alutanus, limes Transalutanus și Brazda lui Novac (limes). Porțiunea de limes de pe teritoriul Germaniei a fost înscrisă drept monument cultural în Patrimoniul mondial UNESCO.
Limes () [Corola-website/Science/299874_a_301203]
-
de fortificații de la limes (valul de pământ, șanțul, fundamente de turnuri etc.) se mai disting pe teren în unele locuri până și în ziua de azi. Pe teritoriul României - al fostei Provincii Romane Dacia - se găsesc următoarele secțiuni de limes: limes Alutanus, limes Transalutanus și Brazda lui Novac (limes). Porțiunea de limes de pe teritoriul Germaniei a fost înscrisă drept monument cultural în Patrimoniul mondial UNESCO.
Limes () [Corola-website/Science/299874_a_301203]
-
de la limes (valul de pământ, șanțul, fundamente de turnuri etc.) se mai disting pe teren în unele locuri până și în ziua de azi. Pe teritoriul României - al fostei Provincii Romane Dacia - se găsesc următoarele secțiuni de limes: limes Alutanus, limes Transalutanus și Brazda lui Novac (limes). Porțiunea de limes de pe teritoriul Germaniei a fost înscrisă drept monument cultural în Patrimoniul mondial UNESCO.
Limes () [Corola-website/Science/299874_a_301203]
-
fundamente de turnuri etc.) se mai disting pe teren în unele locuri până și în ziua de azi. Pe teritoriul României - al fostei Provincii Romane Dacia - se găsesc următoarele secțiuni de limes: limes Alutanus, limes Transalutanus și Brazda lui Novac (limes). Porțiunea de limes de pe teritoriul Germaniei a fost înscrisă drept monument cultural în Patrimoniul mondial UNESCO.
Limes () [Corola-website/Science/299874_a_301203]
-
etc.) se mai disting pe teren în unele locuri până și în ziua de azi. Pe teritoriul României - al fostei Provincii Romane Dacia - se găsesc următoarele secțiuni de limes: limes Alutanus, limes Transalutanus și Brazda lui Novac (limes). Porțiunea de limes de pe teritoriul Germaniei a fost înscrisă drept monument cultural în Patrimoniul mondial UNESCO.
Limes () [Corola-website/Science/299874_a_301203]
-
luând de șase ori titlul de "Carpicus Maximius" și participă, alături de Dioclețian, la războiul victorios împotriva Persiei Sasanide (297-298). A divorțat de prima soție și s-a căsătorit cu Valeria, fiica lui Dioclețian. A contribuit în mare măsura la reconstituirea Limes-ului dobrogean. A cucerit temporar cu trupele romane la cetatea Ctesiphon, capitala perșilor in 299. A trecut Dunărea de două ori împotriva Carpilor, învingându-i în anii 297 și 300. Bucurându-se de mare încredere în fața lui Dioclețian, mai ales
Galerius () [Corola-website/Science/299882_a_301211]
-
lui Dioclețian. Pe plan intern și extern, imperiul depășește în timpul domniei lui Dioclețian criza secolului III. Puterea militară este separată de cea civilă, toate numirile în aparatul administrativ și militar rămân în apanajul împăratului. O grijă deosebită este acordată întăririi limesului și construirii de numeroase "castella" și drumuri, care fac din graniță o zonă fortificată. Efectivele militare sporesc la cca. 500 000 de soldați, numărul legiunilor la cca. 60, mai mici și mai mobile. Dobrogea este separată de Moesia Inferior și
Dioclețian () [Corola-website/Science/299909_a_301238]
-
Russenart și au scris despre acest oraș în jurnalul lor de călătorie. Traducând pluralul de la „Ruși” în limba germană, rezulta cuvântul Russen, la care pelegrinii germani au adăugat sufixul „art”, reprezentând primele litere ale cetătii fortificației Arcinna sau Artina de pe Limes Transalutanus (Valul lui Traian), menită a apăra orașul ce se dezvoltase între dealul de la apus (parte a limesului) și „Apa Vânătă” Vedea. A doua mențiune documentară este la 1394, odată cu împărțire administrativă a țării, realizată în vremea domniei lui Mircea
Roșiorii de Vede () [Corola-website/Science/299953_a_301282]
-
germană, rezulta cuvântul Russen, la care pelegrinii germani au adăugat sufixul „art”, reprezentând primele litere ale cetătii fortificației Arcinna sau Artina de pe Limes Transalutanus (Valul lui Traian), menită a apăra orașul ce se dezvoltase între dealul de la apus (parte a limesului) și „Apa Vânătă” Vedea. A doua mențiune documentară este la 1394, odată cu împărțire administrativă a țării, realizată în vremea domniei lui Mircea cel Bătrân, când așezarea devine reședința județului Teleorman, statut de care orașul se va bucura mai bine de
Roșiorii de Vede () [Corola-website/Science/299953_a_301282]
-
foarte multe elemente de cultură romană provincială. Cucerirea și anexarea zonei centrale a fostului regat geto-dacic nu însemna supunerea tuturor triburilor geto-dacice de la nordul Dunării și din Arcul Carpatic, o mare parte dintre acestea continuând să trăiască în libertate dincolo de Limesul nordic, răsăritean ori vestic ale provinciei romane (geto-daci si tracii liberi septentrionali: Costoboci, Carpi, Biefi, Arsietai etc.). Dacii liberi sunt numiți și „mărginași", vecini cu provincia daco-romană, cunoscuți pentru acțiunile de eliberare a Daciei romane în cursul sec. II-III, până
Daci liberi () [Corola-website/Science/299454_a_300783]
-
un pod peste Dunăre, care reflectă importanța dobândită de regiunile nord-dunărene pentru imperiu. Prin campaniile sale la frontiera Dunarii, recuperează o parte din teritoriile Daciei (care fusese părăsită de legiunile împăratului Aurelian). Teritoriul reocupat în Dacia este apărat de valul ("limes") cunoscut astăzi sub denumirea de Brazda lui Novac, care pornea de la gura Topolniței și trecea pe sub dealuri pe lângă Drobeta, Drăgășani, până la Pietroasele, aproape de Buzău. Cu această ocazie, Constantin și-a adăugat și titlul de "Dacicus Maximus". Pe plan religios, în
Constantin cel Mare () [Corola-website/Science/297914_a_299243]
-
suitele transilvane, (poeme), ed. Axa, Botoșani 2003 - viața și moartea din glas - ed. Galateea.Muenchen, poeme. 2004- ce-i ce-n inimă-s desculți, (poeme) ed. Marineasa 2005 - maranatha, (poeme), ed. Grinta, Cluj-Napoca 2007 - a b i s, (poeme), ed. Limes Cluj. 2007 - improvisation pour la marche sur l’ eau, poeme în trad. Letiției Ilea, ed. Echinox, Cluj. 2009 - Oprirea (poeme) ed. Grinta, Cluj. 2011- Zicudul (poeme) ed. Grinta, Cluj. 2012 - Orient (poeme) ed. Grinta, Cluj 2012 - Crucea Nordului (poeme), ed.
Andrei Zanca () [Corola-website/Science/307298_a_308627]
-
Cluj. 2007 - improvisation pour la marche sur l’ eau, poeme în trad. Letiției Ilea, ed. Echinox, Cluj. 2009 - Oprirea (poeme) ed. Grinta, Cluj. 2011- Zicudul (poeme) ed. Grinta, Cluj. 2012 - Orient (poeme) ed. Grinta, Cluj 2012 - Crucea Nordului (poeme), ed. Limes, Cluj 2013 - Insula orelor lungi, poeme, ed. Eikon, Cluj 2015 - Pelerin, poeme, ed. Charmides, Bistrița 2015 - Cronică unei tinereți, 2 volume antologice, ed. Grinta, Cluj. 2016 - Trezitorii, poeme Cărți de eseuri 2002 - după ani, după noi (eseuri/interviuri), ed. criterion
Andrei Zanca () [Corola-website/Science/307298_a_308627]
-
2016 - Trezitorii, poeme Cărți de eseuri 2002 - după ani, după noi (eseuri/interviuri), ed. criterion publishing, București 2008 lumea, un limbaj al invizibilului, ed. Grinta-Cluj. 2011 Cartea Surâsului (jurnalul unui drum lăuntric), Grinta-Cluj. PROZA 2005 - minuturi (proza satirica scurtă), ed. Limes, Cluj-Napoca În limba germană: 1999 ziduri orfane, poeme, Leonberg-Verlag, Leonberg. 2014 libertatea restrînsă a inimii (Eingeschränkte Herzfreiheit), poeme, ed. Grinta-Cluj În limba franceză : 2007 improvisation pour la marche sur l’ eau, poeme în trad. Letiției Ilea, ed. Echinox,Cluj. În
Andrei Zanca () [Corola-website/Science/307298_a_308627]
-
1978-82, ed. Muzeul literaturii române, 2007 - Apoziția, München. 2008 - Apoziția, München. 2009 - Apoziția - München 2011 - Dirijabilul de hartie, "antologie de poezie de Fr. Kocsis, 1971-2011 ed. Arhipelag, Mureș" 2011 - Nouă Poezie Nouă, antologie de poezie coordonată de Dumitru Chioaru, ed. Limes, Cluj 2012 - Poet, Poezie, Destin, un florilegiu alcătuit de Florin Șindrilaru, ed. Arania, Brașov. 2014 - Cele mai frumoase poezii - ed. alcătuită de Al. Petria, ed. Adenium, Iași 2015 - Almanah, Sintagme literare, ed. Eurostampa, 2015 Antologie în Engleză : Romanian poets, ed.
Andrei Zanca () [Corola-website/Science/307298_a_308627]
-
Cartea Românească, 2004 Alexandru Pintescu, Retorica aproximației, Timpul-Verlag, Iași, 2004 George Vulturescu, Cronist la Frontiera Poesis, Princeps-Edit-Verlag, Iași, 2005 Paul Aretzu, Scara din bibiloteca, , Ideea Europeană, 2007 Ion Pop, Poeții revistei „Echinox”, Cluj, 2009. Ion Neagoș, Crăciun, Schlezak, Zanca, ed. Limes/Cluj, 2015 Au scris critici și recenzii: Ion Pop, Marian Papahagi, Cornel Moraru, Al. Ștefănescu, Al. Cistelecan,Titu Popescu, Simona-Grazia Dima, George Vulturescu, Al. Pintescu, Ion Neagoș, Cezar Ivănescu, Mirecea Doreanu,A. Baghiu, D. Chioariu, A.I.Brumaru, Ion Mureșan, Al.
Andrei Zanca () [Corola-website/Science/307298_a_308627]
-
de A. Zanca, ed. Paralelă 45-Braöov Dieter Schlesak, Poeme, ed. Univers, 2001 Dieter Schlesak, Există o viață după moarte, Paralelă 45, 2002 Sorin Anca, Poeme, ed. Galateea, 2004 Miron Kiropol, cînd noaptea e mai lungă-n om că noaptea, ed. Limes, Cluj, 2006 Constantă Buzea, poeme (în franceză de M.Kiropol), ed. Grinta, Cluj, 2006 Gheorghe Gricurcu, poeme (în fanceză de M. Kiropol, ed. Grinta, Cluj, 2009) Iulian Dămăcuș, Povestea lui B., ed. Napocastar, 2015 Traduceri în revistele sus-menționate din: Enzensberger
Andrei Zanca () [Corola-website/Science/307298_a_308627]
-
sud, la contactul dintre relieful cutat al munților și monoclinalul dealurilor din podiș. Între sat și orașul Zalău se ridică Măgura Stânii (716 m), vârf ce face parte din Munții Meseș pe care s-au descoperit urme de fortificații ale limesului Imperiului Roman (sec. II-III d.C.) Satul a aparținut, de-a lungul timpului, de comuna Ungurași (actuala Românași) sau de orașul Zalău (în prezent). Un loc important din viața recentă a satului, îl constituie Dealul Ijileu, de pe care se anunțau de către
Stâna, Sălaj () [Corola-website/Science/308612_a_309941]
-
culmea căreia, în antichitate, romanii au fondat orașul Porolissum. Hotarul actual dintre satul Stâna și orașul Zalău aflat pe culmea principală a munților Meseș, constituise între anii 106 și 271 d.Hr., frontiera de nord a Imperiului Roman, granița fortificată (limes) între dacii din Imperiu și dacii liberi, rămași în afara cuceririi romane. Pe Măgura Stânii și sub Vârful Druia se găsesc urme ale acestor fortificații antice . Prin sat se văd încă urmele unui vechi drum roman, ce trecea de la castrul de la
Stâna, Sălaj () [Corola-website/Science/308612_a_309941]
-
Responsibility", Saarbruchen, Germany: Lap Lambert Academic Publishing, 2013; Sandu Frunză, "Comunicare etică și responsabilitate socială", Ed. Tritonic, București, 2011. 7. Sandu Frunză, "Dumnezeu și Holocaustul la Elie Wiesel. O etică a responsabilității", Ed. Contemporanul, București, 2010. Filosofie și iudaism, Ed. Limes, Cluj, 2006. 8. Sandu Frunză, Fundamentalismul religios și noul conflict al ideologiilor, Ed. Limes, Cluj, 2003. 9. Sandu Frunză, Experiența religioasă în gîndirea lui Dumitru Stăniloae. O etică relaționala, Ed. Dacia, Cluj, 2001. 10. Sandu Frunză, Iubirea și Transcendență. O
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
socială", Ed. Tritonic, București, 2011. 7. Sandu Frunză, "Dumnezeu și Holocaustul la Elie Wiesel. O etică a responsabilității", Ed. Contemporanul, București, 2010. Filosofie și iudaism, Ed. Limes, Cluj, 2006. 8. Sandu Frunză, Fundamentalismul religios și noul conflict al ideologiilor, Ed. Limes, Cluj, 2003. 9. Sandu Frunză, Experiența religioasă în gîndirea lui Dumitru Stăniloae. O etică relaționala, Ed. Dacia, Cluj, 2001. 10. Sandu Frunză, Iubirea și Transcendență. O introducere la problema spațiului median al experienței religioase în Iudaism și Creștinismul Răsăritean, Ed.
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
având ca țintă principală Egiptul. Doar cruciada a șasea și-a atins scopul recuceririi Ierusalimului, și asta doar pentru scurtă vreme. Robert de Clari, Cei care au cucerit Constantinopolul, ediție de Tatiana-Ana Fluieraru și Ovidiu Pecican, traducere de Tatiana-Ana Fluieraru, Limes, Cluj, 2005, 209 p. ; ISBN 973-726-003-1. Geoffroy de Villehardouin, Cucerirea Constantinopolului, traducere și note Tatiana-Ana Fluieraru, ediție îngrijită și prefațată de Ovidiu Pecican, Cluj, Limes, 2002, 212 p. ; ISBN 973-8089-67-7.
Cruciada a patra () [Corola-website/Science/306635_a_307964]