1,837 matches
-
tine. — Am ajuns un pic mai târziu, se scuză. Fratele lui Piso se agită, vizibil neliniștit. — Tu, Pupius, când ai să ne citești din versurile tale? îl tachi nează Vipsania. — N-are pic de încredere în el, se plânge mama. — Literaților li se potrivește mai bine timiditatea, o liniș tește gazda. Între timp, pe scenă, Piso - înveșmântat într-o togă nouă și cu inele sclipind la fiecare deget - își netezește cu gesturi nervoase părul. Așteaptă mai întâi să se lase tăcerea
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
omul tuturor orelor“? Vipsania reușește să surâdă. Chiar așa, căci îl găseai oricând gata să improvizeze ceva. Era la fel de îndemânatic în problemele serioase ca și în cele glumețe. O conversație șoptită cam tare îi abate atenția. — Astăzi, singura nădejde a literaților și a savanților e patro najul celor cu bani. — Și a cezarului... Urechea ei fină sesizează o neregulă. Țeapănă, își crispează degetele pe marginile catedrei. — Ei, aș! răspunde prima voce. Tu nu vezi câți poeți, altădată cărturari cu renume, au
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
monografii ale Dobrogei și orașului Constanța cu ample referințe relativ la organizarea administrativ-teritorială a Dobrogei 7. Odată cu apariția revistelor Arhiva Dobrogei și Analele Dobrogei, dedicate studierii multidisciplinare a acestei provincii, au fost publicate numeroase articole de către importanți: istorici, geografi, etnografi, geologi, literați. În acest context sunt reliefate și aspecte privind administrația Dobrogei în perioada otomană, precum și reorganizarea administrativă realizată după integrarea acesteia în cadrul statului național român. Regele Carol I și regina Elisabeta au vizitat de mai multe ori provincia din dorința de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cu tradiții-mprumutate Și elogiem eroii inventați de alte state! Ne hrănim cu deznădejdea că trăim declinul țării - Câți s-au ridicat să strige că-s la capătul răbdării?! Cât vom mai dormi-n mocirla denigrării ce ne o fac Falșii literați, corupții ce se dau din neam de dac?! Singura noastră putere e mândria națională, Nu ambiții personale, nici retorica banală! Iată spiritul în care trebuie să ne formăm Și din lunga-i adormire țara să o zdruncinăm! Relu COȚOFANĂ vieți
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
Fusese ziua lui? Nu știu. Oricum, pe atunci frecventasem des podul. Beam, discutam literatură, citeau texte Gelu și alți prieteni, citeam des și eu din textele mele (scriam „Cade gheața“ pe atunci), jucam cărți cu câteva femeiuști fără noroc, amuzând literați și lucrând în ture la APACA. Nu rămâneam să dorm acolo. Oricât de târziu ar fi fost, preferam să mă retrag în bârlogul meu. Oriunde m-aș fi aflat, într-un târziu porneam spre casă. Era ca și cum aș fi ieșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Pentru școlarul începător jocul continuă să rămână o necesitate absolută și un izvor de satisfacții și de alte beneficii în plan afectiv și formativ. Copilul nu se joacă pentru că este copil, ci-i copil ca să se joace, spunea un ilustru literat și filozof francez. Unele practici ale învățătorilor atentează grav la acest drept și de folos atribut al copilăriei - jocul. Mânați de orgolii profesionale, unii învățători aflați în concurență cu colegii din școală sau din localitate sacrifică orele de educație fizică
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
fiindcă, să fie clar! literatura de relație se află într-un impas, și nu literatura noastră pe nedrept numită evazionistă. Mă opresc aici, neliniștit. Dar de unde-mi vine neliniștea? Au existat parcă pe lume niște teritorii în care nu numai literații, ci întreaga populație, de multe milioane, a unor imperii, trăia în felul acesta... Aurul îl aruncau, râzând, unor străini care puseseră pentru prima oară piciorul pe pământul lor. Conflicte nu existau între ei, le alungaseră, reușiseră să descopere teritoriul absolut
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
limbii, deci scopul urmărit e foarte clar exprimat. Forma sub care autorul ne prezintă întreg materialul ce constituie substanța acestui volum este aceea a unor crâmpeie de dialog magistral stăpânit ca mijloc de comunicare cu cititorii. Omul de știință și literatul incontestabil aflat în persoana scriitorului, se prezintă de la sine, ca având un bogat palmares cu peste 55 de volume publicate și altele în curs de elaborare. Cunoscător perfect al valorilor multiple de exprimare, a frumuseților limbii strămoșești, spre a ajunge
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
revine la București pentru scurt timp. Deci în 1909 e un călător permanent, un creator de literatură în stilul său și se remarcă prin un și mai intens schimb epistolar cu mari personalități literar - artistice, fiind mult mai prezent printre literați decât dacă s-ar fi aflat în țară. Caragiale e în vervă maximă, e în miezul problemelor literare, duce o viață trepidantă deosebită, se consumă zilnic în efortul uriaș pe care îl face în tot ceea ce întreprinde. În 1910, la
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
la mine cu un zâmbet rușinat. — Tocmai mi-am spulberat orice șansă să mai obțin o a doua întâlnire, nu? Sigur că nu, i-am spus, cu inima bătându-mi în trap. Cui îi păsa că nu era genul de literat? La cât de mult muncea, probabil că Randall nu mai simțea nici un fel de dorință să se avânte într-o carte care i-ar fi dat sentimentul că muncește și seara. — știi, am întâlnit-o pe Vivian Grant de câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
lume, asupra lui Napoleon. „Buturuga mică răstoarnă carul mare!” Practic, însă... Ce dezastru să împarți un trup de țară în două jumătăți!... Reveni la scaunul lui, se așeză și luă de pe gheridon Biblia. Era un exemplar vechi, tradus de eruditul, literatul și pedagogul armean Mesrop, același Mesrop care inventase și elegantele caractere ale alfabetului armean. Aparținuse familiei tatălui său, generație după generație. Cunoscuse toate bucuriile, dar și toate dramele prin care trecuse familia de-a lungul timpului. Manuc o strânse în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Îi aruncă pe tonul cel mai liniștitor: „Nu-i nimic, nu-i decât Jaber-cel-Lung!“ Omar tresare, un fior de rușine Îi străbate grumazul, murmură: „Jaber, tovarășul lui Abu Ali!“ O poreclă dintre cele mai obișnuite, Abu Ali. Dar atunci când un literat, la Buhara, la Cordoba, la Balkh sau la Bagdad, Îl pomenește astfel, pe un ton de familiară deferență, nu e posibilă nici o confuzie În legătură cu personajul respectiv: este vorba despre Abu Ali Ibn Sina, faimos În apus sub numele de Avicenna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
trăi acolo Întâmplări neplăcute. Ca În acea rece zi de februarie, când i s-a căutat nod În papură, Într-o dispută memorabilă, legată de un catren de tinerețe ajuns la urechea unui invidios. Divanul colcăie, În acea zi, de literați cu turban, monarhul e copleșit, Își contemplă curtea cu o deplină fericire. Când sosește Omar, disputa e deja angajată În chestiunea care-i frământa atunci pe clerici: „Universul ar fi putut fi mai bine creat?” Cei care răspund „da” pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
de Allah. În pofida acestui exemplu, influența predominantă rămâne aceea a arabei, care se exercită Într-un mod straniu: multe cuvinte persane pot fi Înlocuite, În mod arbitrar, prin echivalentul lor arab, e chiar o formă de snobism, foarte apreciată de literați, care Își Împănează propozițiile cu termeni sau cu fraze Întregi În arabă. Lui Djamaledin, Îndeosebi, Îi plăcea acest procedeu. Mi-am promis să mă pun la punct cu araba mai târziu. Pentru moment, eram foarte ocupat să rețin textele dlui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
facultate, indiferent de vocație. Și că de fapt mai nimeni n-avea o vocație foarte certă. Tu, Dragoș, ce intenții ai? se interesa Cuzino. Literatura. Am ghicit? Nu, răspunse Dragoș după o ezitare. Mi-ar fi plăcut, recunosc. Dar ca literat în ziua de astăzi trebuie să faci jocul regimului. Mulțumesc, mă abțin. Prefer să fac științe exacte. Văd eu care anume, încă nu m-am hotărât. Cel puțin în științe nu faci politică. Sau, mă rog, o faci într-o
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
au avut loc odată cu ridicarea și cu prăbușirea lui Napoleon I Bonaparte. Două surori: Istoria și Legenda De când s-au născut ele, Istoria și Legenda au mers mână în mână. Fără a le confunda, specialiștii în domeniu - adică istoricii și literații - au ținut întotdeauna seama de ceea ce le apropie, dar și de ceea ce le particularizează, remarcându-le cu onestitate meritele. Altfel stau, însă, lucrurile în cazul celor cu mai puțină știință de carte. Aceștia sunt predispuși confuziilor, ei luând adesea faptul
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92334]
-
riverană“ aptă să se înhame la coordonarea unui zdravăn colectiv de istorici care să treacă mult dincolo de limitele celor câteva albumașe color, tip ONT, ce fac, oarecum jenant astăzi, fala vitrinei celor două librării de pe „faleza“ urbei? Istorici, arhitecți, muzicologi, literați, genealogiști, arhiviști, specialiști în evoluția politicii și artelor românești, plus câțiva fotografi simpatetici, bine struniți de o sfântă determinare aidoma treimii care a păstorit Dicționarul scriitorilor români (Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu) ar face fain-frumos într-un an o
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
la premiera unui film românesc dai cu tunul pentru o invitație? Că în coregrafie apar trupe-surpriză și premiere surprinzătoare, sau că Mihai Măniuțiu, noul director al Teatrului Național din Cluj, pregătește, între altele, un program mai larg cu întâlniri între literați, actori și lumea culturală, politică și religioasă transilvană? Că-n 5 noiembrie, la vernisajul Ștefan Câlția de la „Galeria posibilă“, era o forfotă amețitoare, cu zeci de persoane, care mai de care mai strălucitor bizară, metafizică și politico-masonică? Și uite că
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
mercantil, fie exacerbate (megaloman) mediatic. Să fie și acestea „boli ale copilăriei“, semne ale analfabetismului financiar inerent epocilor de tranziție? Să sperăm că da. Oricum, sigur este că astfel de întâlniri între gazetăria culturală și presa financiară (ca și între literați și oameni de știință, între învățători, preoți și academicieni, între lumea teatrului și sfera medicală etc.) nu pot fi decât fertile: dacă nu neapărat pe moment, în orice caz pe termen lung. 22 martie 2012 Încruntări benefice dinspre arhitectură Acum
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Neam, sat, oraș în poezia lui Goga (1942), Creatorii și lumea lor (1943), Poezia și cunoașterea etnică (1944), Ipostaze ale luminismului românesc (1975) dar și autor al atâtor alte cărți, toate scrise cu exigența omului de știință și cu talentul literatului care debutase din copilărie cu poezii, Iașiul fiind onorat cu volumul Evocări, apărut la Ed. Agora-Iași, în colecția “ În duhul adevărului. Crez și mărturii”, volum epuizat în librării. „Evocările” captivează prin căldura sincerității, a informației culturale trăite -(și cât de
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
multiplicat printre politicianiștii zilei, atât de ridicoli și dezagreabili. Stilul, ritmica, policromia și dimensiunea neobositoare și poezia cărții lui Matei Caragiale ocupă raftul 1 al secției de literatură din memorie. Ovidiu Papadima era apreciat și stimat de George Călinescu-criticul și literatul român cu care ce țară din Occident nu s-ar mândri și-i schițează portretul: ...“un om pe de o parte îmbătat de conștiința înaltă a propriei valori excepționale, iar pe de altă parte, un om modest, până aproape de timiditate
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
istoric al religiilor, de referință; Gheorghe Longinescu, Prof. univ București, catedra chimie; Ion Macridescu, general, Senator legionar; Mihail Manoilescu, economist cunoscut în lume, diplomat, autor de cărți științifice excepționale; Dumitru Mehedinți, general și Senator legionar; Simion Mehedinți, geograf, etnograf, pedagog, literat, Prof. Univ. - București, membru al Academiei Române, „ Cartea creștinismului românesc”(1943) e fundamentală; Vasile Militaru, fabulist; Nicolae, Principele (de Hohenzollern) n. 1903 - m. 1974, fiind autoexilat din țară...; C. Noica, filosof și eseist spiritualist, creator de școală de filosofie, fost deținut
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
transforme vocea și pana în arme puternice de comunicare. „Re-torica” este o artă care a fost cultivată, în Italia, încă din Evul Mediu și până în zilele noastre, în legătură cu italiana curentă și cu latina, în școli, în academii, în biserică, de literați, autori de opere de popularizare, filosofi, filologi, pedagogi, eclesiastici (teologi, pastoraliști, predicatori, cateheți, omileți). Este vorba despre istoria foarte bogată și atrăgătoare a unui destin care durează de secole, întreruptă numai ici și colo de puține voci critice și discordante
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
mergi mai departe în viață. În cartea naturii, visul, ca gest, poate fi analizat ca studiu al semnelor biologice de către medic, ca studiu tainic, al schimbului mesajului cu divinitatea de către tălmăcitor (oniromant), ca studiu al mesajului verbal, organizat estetic, de către literat. Relația cu divinitatea guvernează schimburi de mesaje individuale, la nivelul vieții (nu se știe cine este informatorul din vis). Din perspectiva visătorului, visul seamănă cu un semnal, care declanșează mecanic (natural) și cultural (artificial) o anumită reacție simbolică din partea visătorului
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
erau germenii unui admirabil studiu de istorie comparată. Încă în foarte mare dezordine, bineînțeles. Dar într-o zi își va lua sarcina de a transforma aceste fragmente ale concepțiilor sale în piese ale unui puzzle magnific. Odată completat, va arăta literaților cursul dezastruos pe care îl luase istoria în ultimele patru secole. În cei cinci ani pe care îi dedicase acestei lucrări, scrisese în medie doar șase paragrafe pe lună. Nici nu-și putea aduce aminte ce conțineau unele dintre foile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]