1,076 matches
-
de-a lungul drumului 7 înspre Roma. Corpul francez din dreapta lor urma să atace de pe capul de pod de dincolo de Garigliano creat inițial de Corpul X în ultima bătălie din ianuarie către Munții Aurunci care formau o barieră între câmpia litorală și valea Liri. Corpul XIII britanic din zona de centru-dreapta a frontului urma să atace de-a lungul văii Liri în timp ce pe dreapta Corpul 2 polonez (Diviziile 3 și 5) sub comanda gen.-lt. Władysław Anders, care înlocuise Divizia 78
Bătălia de la Monte Cassino () [Corola-website/Science/321929_a_323258]
-
Libia depinde de importuri, în majoritatea de alimente. Condițiile climatice și solurile sărace limitează producția agricolă, și producția de alimente internă satisface aproximativ 25% din cerere. Având în vedere că 90% din Libia este deșert, agricultura se face în câmpia litorală din nord și în oaze. Principalele culturi sunt de cereale, măsline, citric și curmale. Sursa principală de apă agricolă este Marele Râu Artificial.
Economia Libiei () [Corola-website/Science/324904_a_326233]
-
în taxonomia internațională a IUCN. Aceste patru limane s-au format într-o zonă depresionară, inundată acum circa 7000 sau 8000 de ani de apele maritime în decursul topirii ghețarilor din perioada post-Würmiană și separată treptat de mare de către grindurile litorale. Aceste grinduri s-au format prin depuneri de aluviuni dunărene și cochilifere care, dată fiind deplasarea treptată spre est a traseului curenților litorali, pe măsura acumulării sedimentelor, au delimitat pe rând cele patru limane, cele de la nord formându-se înaintea
Limanele dobrogene () [Corola-website/Science/327426_a_328755]
-
de apele maritime în decursul topirii ghețarilor din perioada post-Würmiană și separată treptat de mare de către grindurile litorale. Aceste grinduri s-au format prin depuneri de aluviuni dunărene și cochilifere care, dată fiind deplasarea treptată spre est a traseului curenților litorali, pe măsura acumulării sedimentelor, au delimitat pe rând cele patru limane, cele de la nord formându-se înaintea celor de sud. Aceste procese au îndepărtat marea de țărmul vechiului golf Halmyris formând limanele Zmeica si Golovița prin grindul Lupilor si lacurile
Limanele dobrogene () [Corola-website/Science/327426_a_328755]
-
mai 1919. Estimările cu privire la pierderile de vieți omenești din rândurile populației de etnie elenă și armeană variază de la 10.000 la 100.000. Între 50.000 și 400.000 de greci și armeni au reușit să se refugieze în zona litorală a orașului și au fost obligați să rămână acolo în condiții foarte grele timp de aproape două săptămâni. Evacuarea sistematică a grecilor de pe chei a început pe 24 septembrie, cu permisiunea și cooperarea autorităților turcești. Evacuarea a fost făcută cu ajutorul
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
familia ciprinidelor. Este răspândită în apele stătătoare sau lent curgătoare cu fund mâlos sau nisipos ale Europei și Asiei, dela Pirinei și Nordul Alpilor până la Urali și Siberia. În România, trăiește în Dunăre și bălțile și jepșile ei, în lacuri litorale, eleșteie și iazuri. Este rară în râuri; se întâlnește în cursul inferior al râurilor: Bega, Timiș, Someș, Mureș, Olt, Cerna; foarte rară în Prut, dar frecvență în brațele închise ale Șiretului. Lipsește în apele de munte. La începutul primăverii, se
Babușcă () [Corola-website/Science/323633_a_324962]
-
ar ridica nivelul oceanului planetar actual cu circa 15 m. Prezența ei în zona Polului sud determină anumite particularități curenților marini și vânturilor, care influențează regimul climatic al Globului. Tipul groenlandez este cantonat în Groenlanda, ocupand ¾ din suprafața insulei. Zonele litorale rămân descoperite, iar între ele și calotă se interpune o fâșie muntoasă. În afara calotei de gheață netedă ("icefield") cu grosimi de 2.500-3.000 m, are limbi de gheață ce coboară spre ocean ("icestrom") unde dau aisberguri; deasupra masei de
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]
-
o specie migratoare, aparținând tipului de faună european. Sosește în aprilie și pleacă spre sud în luna octombrie cu câteva excepții, care iernează în România. Preferă locurile foarte liniștite, biotopul de clocit îl constituie lacurile de apă dulce sau lagunele litorale cu vegetație. Corcodelul cu gât negru Este o specie migratoare, aparținând tipului de faună european. Sosește în martie și pleacă spre sud în luna octombrie cu câteva excepții. A fost observat în apele interioare, pe cursurile părăsite (moarte) ale Oltului
Listă de păsări din România () [Corola-website/Science/323367_a_324696]
-
dintâi că trecerea de partea Antantei ar fi fost răsplătită cu acordarea independenței regiunilor locuite de arabi, care ar fi format un imperiu întins de la Egipt până în Persia, cu excepția zonelor de interes pentru puterile europene din Kuweit, Aden și zona litorală a Siriei. Hussein a fost conducătorul oficial al revoltei arabilor împotriva dominației otomane. În timpul Primului Război Mondial, guvernul otoman a trebuit să facă față problemelor și pe frontul din interior, printre cele mai grave fiind răscoalele armenilor din estul Anatoliei. Guvernul otoman
Destrămarea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/324091_a_325420]
-
Pace de la Paris. Textul tratatului de pace cu otomanii nu a fost făcut public până în mai 1920. În ciuda curentului general de opinie, aliații permiteau supraviețuirea sultanatului și admiteau ca otomanii să păstreze Constantinopolul și o zonă restrânsă în jurul orașului. Regiunea litorală a Bosforului și Dardanelelor urmau să capete statut de teritoriu internațional, astfel încât accesul prin strâmtori să fie liber. Regiunea Anatolia, inima puterii otomane timp de șase secole, urma să rămână sub controlul turcilor. Regatul Unit și-a atins toate obiectivele
Destrămarea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/324091_a_325420]
-
rezervație natrurală paleontologică situată în partea centrală a județului Vrancea, în Subcarpații de Curbură. A fost înființată în anul 1990 și ocupă o suprafață de 5 ha. Importanța acesteia rezidă din faptul că păstrează urme ale unor agenți de modelare litorală (așa numitele mecanoglife), precum și urme de pași de viețuitoare (mamifere - printre care și o specie de elefant "Proboscipeda enigmatica" și păsări), care au fost puse în evidență de către eroziunea realizată de către cursul de apă Bozu. Principalul punct de acces spre
Pârâul Bozu () [Corola-website/Science/325727_a_327056]
-
în Marea Neagră a fost exclusă pentru totdeauna, în condițiile în care flota Imperiului Rus din regiune fusese distrusă. În plus, țarul și sultanul au fost de acord să nu mai construiască niciun fel de arsenal naval sau militar în zona litorală a Mării Negre. Clauzele care priveau Marea Neagră erau profund în dezavantajul Rusiei, deoarece anulau orice amenințare navală la adresa Imperiului Otoman, ale cărei independențe și integritate teritorială erau garantate de Marile Puteri. Acest tratat de pace și-a încetat valabilitatea în 1871
Chestiunea Orientală () [Corola-website/Science/325181_a_326510]
-
Beagle" era ancorat la Bahía Blanca, Darwin și FitzRoy au plecat într-o „foarte plăcută croazieră în jurul golfului” în ziua de 22 septembrie 1832, și la circa 18 km de vas au ancorat o vreme la Punta Alta. Pe stâncile litorale din acel loc Darwin a găsit roci conglomerate cu numeroase scoici și dinți fosilizați, precum și oase de mamifere gigantice dispărute, în straturile de sub un strat de pământ cu scoici și fosile de tatu, care l-au dus cu gândul mai
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
mare parte a câmpiilor grecești s-au aflat sub controlul ferm al Imperiului Otoman. Singurele teritorii care nu s-au aflat sub controlul otoman au fost regiunile muntoase, greu accesibile forțelor regulate și administrației otomane, și câteva insule și posesiuni litorale aflate sub controlul Republicii Venețiene. Această situație a rămas relativ neschimbată până în 1821, deși și după această dată unele regiuni precum Macedonia sau Epirul au rămas sub stăpânirea otomană până la începutul secolului al XX-lea. Această perioadă istorică poartă denumirea
Kleft () [Corola-website/Science/326138_a_327467]
-
măsurând de la 0,04 mm până la maximum 3 mm lungime, de obicei au 0,2-0,5 mm. Din această cauză, nu au fost cunoscute decât după descoperirea microscopului. Se cunosc circa 1 500 specii, majoritatea de apă dulce, puține marine, litorale și terestre (în mușchi, licheni). Unele dintre rotifere sunt forme libere, fie plutitoare sau înotătoare (planctonice), fie târându-se pe fundul apei (bentonice). Alte forme bentonice sunt sesile, adică fixate pe fundul apei prin extremitatea lor posterioară și, în cele
Lista alfabetică a rotiferelor din România () [Corola-website/Science/329970_a_331299]
-
întâi, o colonie în insula Thasos (680 î.Hr.), situată în imediata vecinătate. În scurt timp, ei au trecut și pe zona de coastă a Traciei, unde au întemeiat mai multe centre comerciale ("emporia") destinate schimburilor cu populația locală. Această fâșie litorală îngustă, care se întindea de la gurile râului Strymon (la vest) și până la gurile râului Nestos (la est), era cunoscută în perioada arhaică sub numele de "Thasion Peraia" sau "Thasion Epeiron" (zona continentală a thasienilor) și a fost una din sursele
Filippi () [Corola-website/Science/327523_a_328852]
-
În 690, francii, conduși de , au fost victorioși în . Deși consecințele acestei lupte nu sunt clare, a revenit sub conducere francă, așa cum a fost și cu orașele Utrecht și Fechten. Se presupune că influența francilor a ajuns acum pe zona litorală la sud de Rin, dar acest lucru nu este foarte clar, deoarece influența frizonilor peste zona centrală a fluviului nu a fost în întregime pierdută. În orice caz, a existat o episcopie sau arhiepiscopie frizonă fondată pentru Willibrord și o
Regatul Frizon () [Corola-website/Science/327188_a_328517]
-
delta râului Nestos (Mesta) și lacul Vistonida. Centrul de comună (satul Avdira), este situat la o altitudine de 40 m. și nu are ieșire directă la mare. În schimb, satele aparținătoare Skala Avdiron și Lefkippos, aflate în apropiere, sunt așezări litorale, situate la vest și respectiv la est de Capul Bulustra, un mic promontoriu pe teritoriului căreia era situată cetatea antică Abdera. Așezarea Skala Avdiron deține un mic port amenajat și o plajă (Paralia Avdiron). În dreptul promontoriului și în imediata apropiere
Abdera (Avdira) () [Corola-website/Science/327346_a_328675]
-
se întâmplă să cadă în această perioadă, parcul arheologic rămâne deschis până în zori și se organizează o serbare folclorică. Festivalul culminează cu sărbătorirea hramului Bisericii Sfânta Paraschiva (pe 25 august, în ajun). Turismul estival se concentrează mai ales în zona litorală. Plajele cele mai frecventate sunt cele din satele: Skala Avdiron, Ai Yianni (Lefkippos), Porto Lagos, Mandra și Myrodato (ultimele două, cu camping amenajat). O tabără de vacanță pentru copii funcționează în apropierea parcului arheologic (Pedikes Kataskinosis). În satul Potamia funcționează
Abdera (Avdira) () [Corola-website/Science/327346_a_328675]
-
Gingirica (Clupeonella cultriventris) este un pește teleostean marin eurihalin (dulcicol sau salmastricol) pelagic , asemănător cu scrumbia de Dunăre din familia clupeidelor ("Clupeidae"), răspândit în Marea Neagră, Marea Caspică și Marea Azov, de unde migrează periodic în fluvii (Dunăre, Nistru etc) și lacurile litorale. Este un relict ponto-caspic. Lungimea corpului este de 8-13 cm, rar 20 cm; greutatea de 6 g, rar 15 g. Are corpul scurt, puternic comprimat lateral, spinarea dreaptă, abdomenul curbat cu o carenă zimțată acoperită cu 24-29 spini ventrali. Este
Gingirică () [Corola-website/Science/330622_a_331951]
-
copepode și cladocere). Este un pește de cârd, care trăiește în ape salmastre și marine. Se reproduce la începutul verii în Marea Azov, iar în aprilie-iunie în cursul inferior al râurilor (Dunărea, Nipru, Nistru, Bugul de Sud, Don, Kuban), lacurile litorale și zonele salmastre. Depune icre pelagice. Pe litoralul românesc migrează pe distanțe scurte din mare în apele salmastre și dulci, mai ales primăvara când gingirica intra în vederea hrănirii și reproducerii în lacurile litorale și zonele salmastre ale Dunării. Toamna are
Gingirică () [Corola-website/Science/330622_a_331951]
-
Nistru, Bugul de Sud, Don, Kuban), lacurile litorale și zonele salmastre. Depune icre pelagice. Pe litoralul românesc migrează pe distanțe scurte din mare în apele salmastre și dulci, mai ales primăvara când gingirica intra în vederea hrănirii și reproducerii în lacurile litorale și zonele salmastre ale Dunării. Toamna are loc o migrația inversă dinspre apele dulci către cele marine. Are valoare economică mare, fiind pescuită în cantități apreciabile. Se consumă aproape exclusiv sărată; carnea nu este de calitate și conține numai 7
Gingirică () [Corola-website/Science/330622_a_331951]
-
conține numai 7,5% grăsimi. Gingirica servește ca hrană peștilor importanți: șalău, nisetru, morun și celor marini. Două subspecii sunt recunoscute de către unii autori : În România trăiește subspecia "Clupeonella cultriventris cultriventris", comună pe tot litoralul nostru marin; pătrunde în lacurile litorale Razelm, Tașaul, Duranculac, etc.) și Dunăre până la Călărași .
Gingirică () [Corola-website/Science/330622_a_331951]
-
Peștele păun ("Coris julis") este un pește marin perciform din familia labridelor, de pe coastele de est a Oceanului Atlantic, regiunea litorală a Mării Mediterane și sudul Mării Negre, destul de rar semnalat pe coastele românești. Are o talia obișnuită de 10-20 cm, cel mult 25 cm. Corpul este alungit și comprimat lateral, acoperit cu solzi cicloizi mărunți. Capul este lipsit de solzi. Botul
Pește păun () [Corola-website/Science/330714_a_332043]
-
de Bono și ducele Benito Mussolini) au inițiat un plan de anihilare a rezistenței din Cirenaica care prevedea: relocarea în lagărele din zona de coastă a circa 100.000 de libieni originari din Jebel Akhdar, închiderea frontierei libiano-egiptene între zona litorală și localitatea Giarabub, prevenirea oricărui sprijin asigurat din exterior forțelor insurgente, precum și de populația locală. Măsurile respective au diminuat capacitatea de rezistență a forțelor pro-Senussi, rebelii fiind lipsiți de sprijin și de capacitatea de a-și reface forțele. Mai mult
Omar Mukhtar () [Corola-website/Science/330921_a_332250]