12,032 matches
-
cuvintele pînă la mutilare. Să încerc o analogie. Așa cum poezia lui Eminescu, cînd e analizată fonetic de Cartojan (la nivel de accent, silabă și aliterații vocalice) devine o caricatură odioasă fără virtuți estetice, tot așa limba lui Heidegger, supusă aparatului logic al lui Cassirer, sfîrșește într-o dilacerare irațională cu alură gîngavă. Cauza stă în lipsa de afinitate între mintea cercetătoare și obiectul supus ei. Cînd marxiștii Școlii de la Frankfurt - de la Adorno și Habermas pînă la Horkheimer și Marcuse - văd în opera
Plastronul semantic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5754_a_7079]
-
4-5) Într-adevăr, Mihai Dinu nu postulează, nu impune, nu susține, ci testează această definiție a poeziei. De altfel, primele capitole (pp. 7- 31) nu sunt propriu vorbind teoretice. Au doar alură teoretică. Mai importantă, pentru autor, e armătura lor logică. Oricum, partea cu adevărat interesantă a cărții începe o dată cu cel de-al patrulea capitol, O recodificare a poeziei (p. 33). Mihai Dinu explorează și exploatează un fapt aparent banal de istorie literară: Bolintineanu și-a tradus singur în franceză, sub
Critica de poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5556_a_6881]
-
în Armata austro-ungară, detaliul acesta nu răzbate defel în conținutul notelor. Nu există nici o referire la contextul istoric sau la biografia autorului. Un jurnal fără nimic personal, trei sferturi fiind o procesiune de observații aseptice de cea mai aspră factură logică: relația limbajului cu realitatea, problema adevărului, a sensului propozițiilor, a tautologiilor, contradicțiilor etc. Și la un moment dat, odată cu însemnarea din 6 mai 1916, coloana vertebrală a cărții se rupe: Wittgenstein renunță la cazna chichițelor logice și începe să scrie
Spiritul anancastic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5557_a_6882]
-
cea mai aspră factură logică: relația limbajului cu realitatea, problema adevărului, a sensului propozițiilor, a tautologiilor, contradicțiilor etc. Și la un moment dat, odată cu însemnarea din 6 mai 1916, coloana vertebrală a cărții se rupe: Wittgenstein renunță la cazna chichițelor logice și începe să scrie despre sensul vieții, despre Dumnezeu, despre dorință și voință, despre mistică sau despre valoarea etică a faptelor. Nici urmă de patetism în rîndurile soldatului austriac, doar o răceală înfiorătoare de anatomopatolog care trece sub lupă muchiile
Spiritul anancastic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5557_a_6882]
-
dispoziția voluptuoasă a scriitorului care, punîndu-și propozițiile pe hîrtie, se îmbată de plăcerea contemplării propriei virtuozități. Scrie chinuindu-se și o face ca să scape de o obsesie pe care o resimte ca dureroasă. Textul din 1929 (Cîteva însemnări asupra formei logice), adăugat jurnalului din 1914-1916, întărește impresia unui gînditor măcinat de obsesia înțelegerii. A înțelege o temă înseamnă a o reduce la un set mic de scheme logice, și acolo unde reducerea nu apare, acolo înțelegerea e imposibilă. O carte de
Spiritul anancastic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5557_a_6882]
-
pe care o resimte ca dureroasă. Textul din 1929 (Cîteva însemnări asupra formei logice), adăugat jurnalului din 1914-1916, întărește impresia unui gînditor măcinat de obsesia înțelegerii. A înțelege o temă înseamnă a o reduce la un set mic de scheme logice, și acolo unde reducerea nu apare, acolo înțelegerea e imposibilă. O carte de încrîncenare logică, înzestrată pe alocuri cu virtutea conciziei rapsodice.
Spiritul anancastic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5557_a_6882]
-
jurnalului din 1914-1916, întărește impresia unui gînditor măcinat de obsesia înțelegerii. A înțelege o temă înseamnă a o reduce la un set mic de scheme logice, și acolo unde reducerea nu apare, acolo înțelegerea e imposibilă. O carte de încrîncenare logică, înzestrată pe alocuri cu virtutea conciziei rapsodice.
Spiritul anancastic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5557_a_6882]
-
pedagogiei instrumentului lor, profesoarele Ileana Busuioc și Gabriela Enășescu etalează experiență și pasiune în lucrul cu cei tineri, de asemenea acea știință a revelării adevărului artistic la nivelul înțelegerii copilului ce va deveni, poate, muzicianul de mâine. Temperament în susținerea logică a adresării se poate distinge în cazul programului prezentat de Maria Diana Petrache, o sensibilă percepție a valorii expresive a sunetului în raport cu sensul muzical, la Iulian Ochescu, spre exemplu, se constituie în promisiuni dintre cele importante. Nu poți să nu
Momente și evenimente muzicale bucureștene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5670_a_6995]
-
epocii, ba chiar o buhă înzestrată cu conștiință conservatoare și cu profilul unui caracter ferm. De scris, scrie cum vorbește: sintaxă lentă, cu bucle largi, deschizînd multe paranteze pe care le închide în ordinea inversă deschiderii lor, adică în coerență logică, și cu o prudență tactică pe care și-o modulează de la interlocutor la interlocutor: cînd opac și politicos, cum se cuvine în fața unei figuri suspecte, cînd confesiv și duios ca în fața unui cunoscut. Experiența strînsă la Europa Liberă l-a
Fabula finală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5696_a_7021]
-
substanța alcătuirii morale. „Dușmanul nostru cel mai important este în noi înșine, spune Doina Cornea, în această nepracticare, neexersare a unor valori spirituale. Prea suntem materialiști, egoiști (...) Numai un astfel de popor este manipulabil, care nu are nicio judecată critică, logică, îi este lene să se informeze, are o mulțime de răutăți și frustrări care îl împiedică să vadă și să cumpănească realitatea.” Istoria nu poate fi totuși scoasă din cauză atunci când e să se găsească explicațiile unor astfel de comportamente
În labirintul tranzi]iei (II) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5700_a_7025]
-
pare s-o considere cea mai pură și mai dură liberală fascistă. Astăzi, America îl are la cârmă pe Barack Obama: „Întreg palmaresul și toată retorica lui Obama se încadrează perfect în viziunea despre lume a fascismului liberal.” Alte artificii logice, la fel de inconsistente: Mussolini a fost inițial un om de stânga (despre Hitler e mai greu să spui așa ceva, dar Goldman nu se împiedică de asemenea fleacuri), DECI, fascismul a pornit ca o mișcare a stângii, DECI, stânga este fascistă. Sau
Bagatelizarea fascismului by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5805_a_7130]
-
își îngăduie să-l eticheteze drept fascist. Folosirea infamantului epitet este un abuz nu doar verbal, cum ar fi o insultă gratuită sau o înjurătură, ci mult mai grav, pentru că se dorește a fi concluzia unei demonstrații, a unei deducții logice, dar nu este decât rezultanta unui sofism grosier, frumos ambalat în vorbe, șiret, abil, aduse din condei pentru a lua ochii după principiul iuțeala noastră de mână și nebăgarea dumneavoastră de seamă. Cum adică fascism liberal? Ce va să zică fascism? Puriștii
Ca musca-n lapte by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5817_a_7142]
-
că, alegând ca țintă a diatribelor lui liberalismul și străduindu-se să acrediteze nonsensul că fascismul se plimbă prin America în haine liberale, a pus în fapt umărul la reabilitarea celei mai revoltătoare malformații din istoria civilizației moderne. Despre artificiile logice, despre jongleriile cu noțiuni, citate și fapte istorice viclean montate în așa fel încât să ducă la o scandaloasă diluare a repulsiei față de fascism, simultan cu discreditarea democrației americane și a unora dintre cei mai importanți susținători ai ei - în
Ca musca-n lapte by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5817_a_7142]
-
B. Fundoianu- Fondane și filosoful existențialist rus Lev Șestov, exilat în capitala Franței, chiar din momentul descinderii sale aici, se impune ca punct de plecare decisiv pentru întreaga evoluție. Căci, într-adevăr, șestoviana luptă contra „evidențelor” stabilite de o gândire logică, pragmatică, și de o etică pe măsură devine și a lui B. Fondane, angajat de-acum într-o confruntare permanentă cu o lume excesiv aservită exigențelor Istoriei, constrângătoare și nivelatoare, oprimante și chiar anihilante pentru conștiința și sensibilitatea individului care
Cu Benjamin Fondane dincolo de Istorie by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/5570_a_6895]
-
atare, ca pe o temă a cărei soluție stă în conștiința omului, nu în afara ei. Eseistul are o luciditate de asprime pozitivistă, care îl face să repudieze viziunea religiilor, neavînd apetență pentru imbolduri mistice sau ispite spiritualiste. E o natură logică care nu-și îngăduie slăbiciuni de ordin superstițios, de aceea își înfrînează alunecările în nebuloasa unui spirit transcendent. Și cum rațiunea îi dictează circumspecție în chestiuni de credință vaporoasă, Viorel Chițea are încredere în științe și e în mefiență acută
Personal, consider că… by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5574_a_6899]
-
sfîrșind de obicei în pusee retorice cu alură emfatică: încarcă textul cu adjective frapante, a căror tușă groasă, obosind, devin inexpresive prin supralicitare. Și totuși autorul e viu în intuițiile sale, chiar dacă nu e personal în expresie, căci are proprietatea logică a termenilor, dar nu și posesia mistică a simțirii lor, motiv pentru care aduce cu un pilot automat care mișcă cuvintele în virtutea unor reflexe de îndelungată exersare conceptuală. Un pilot format la școala malaxorului abstract al terminologiei de aparat clasic
Personal, consider că… by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5574_a_6899]
-
chiar eu, construcții implicând o delimitare de alții („nu altcineva”) și o subliniere a caracterului subiectiv al situației („cel puțin în ceea ce mă privește”). În funcție de verbele în legătură cu care apare, limitarea subiectivă poate fi totuși mai mult sau mai puțin justificată logic: există acțiuni pe care le pot face și alții - și există stări interioare, psihologice, pe care le experimentează întotdeauna individul. Din acest punct de vedere, e mai firească și mai obiectivă insistența asupra îndeplinirii unei acțiuni în nume propriu („Voi
Eu personal... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5578_a_6903]
-
4. Lupta verbală febrilă a lui Fondane în favoarea rolului purificator, integrator și liberator al poeziei poate părea astăzi ridicolă, deplasată sau aberantă, în ciuda cantității enorme, zdrobitoare de dovezi pe care le deținem asupra efectului devastator al unei abordări strict raționale, logice și pragmatice față de complexitatea inextricabilă, infinit nuanțată, multipolară a realității - fie la scara minusculă a individului, fie la cea vastă a societăților sau a planetei întregi. Dar tocmai acum, în prezent, ca și pe vremea lui Fondane, trebuie să încercăm
Manifest pentru Fondane by Magda Cârneci () [Corola-journal/Journalistic/5601_a_6926]
-
și influența)”, a scris Ovidiu Raetchi. Când reușești să stabilești opțiunea rațională pe care Marile Puteri o fac în raport cu astfel de resurse românești, devine poate mai usor de dezlegat și comportamentul actorilor interni. Iată cum ar putea arăta o schemă logică a opțiunilor raționale în joc: a. O Mare Putere precum Rusia, să spunem, ar trebui să fie mare amatoare de ecologism. Și ar trebui să îmbrățișeze, prin deviere, și cauza celor care, uniți, salvează Roșia Montană. Pentru că “redescoperirea ecologismului” din
Ce interese au SUA, Rusia și Ungaria față de Roșia Montană by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/50818_a_52143]
-
să le reproșeze celor doi îndărătnicia conceptuală. La urma urmelor, sunt convingerile lor. Civilizat e să le respectăm, chiar nefiind de acord cu ele. Altceva îl deranjează pe Ion Manolescu. Și aici mă văd nevoit să-i dau dreptate. Sincopele logice multiple de care se face vinovat discursul maximalist dezvoltat, pe două voci, de Paul Cernat și de Daniel Cristea-Enache. Cel dintâi își contestă, de la o frază la alta, verdictele (p. 134), sugerând că „marii autori au legitimitate estetică nelimitată și
Anii nouăzeci by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5614_a_6939]
-
rezulta că rețeta cea mai sigură pentru crearea unei capodopere e nepublicarea. În felul acesta, succesul de public e minim (adică nul), iar valoarea, maximă (p. 136). Concluzia e și mai aspră: „contradicția din afirmațiile lui Daniel Cristea-Enache probează fragilitatea logică a discursului criticului și, prin sărăcia inerțială a ideilor enunțate apodictic, limitează posibilitatea unei dezbateri cultivate.” (p. 136) Citatele sunt elocvente, și din punctul acesta de vedere Ion Manolescu nu poate fi contrazis. Nu știu însă, cu toată subtilitatea raționamentului
Anii nouăzeci by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5614_a_6939]
-
Variantă modernă de regresiune la nesfîrșit, o problemă de tipul: „cine îl creează pe Dumnezeul care creează universul“ poate fi reformulată așa: „cine explică teoria care explică totul?“ De aceea, idealul cunoașterii exhaustive e de neatins din rațiuni de consistență logică. Mai mult, pentru Dawkins, un om de știință care nu e ateu e o făptură degenerată, care nu e demnă de a intra în altarul luminat al rațiunii lucide. Științific vorbind, exigența e plauzibilă, omenește însă e catastrofală, căci „unul
Cruciatul veninos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5615_a_6940]
-
criticii, conturând în sine o miză a romanului. Interesant e faptul că Dan Coman preia din poezie nu lirismul, nu preferința pentru expresivitatea concentrată, nici măcar ritmul. Limbajul se păstrează, în mare parte, în sfera prozei. Organizarea internă însă, rupturile fluxului logic și, mai ales, locurile intenționat goale, acolo este vizibilă carnea poetică pe scheletul romanesc. Categoriile generice trebuie aplicate cu multă precauție până la capăt. Astfel că Parohia nu poate fi catalogat nici ca notație de tipul jurnalului. Fabulosul se manifestă, în
Un pact de lectură pe dos by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/4501_a_5826]
-
în acest sens și să pună punct modului abuziv prin care este condusă o instituție a Guvernului României, care profită de bani publici destinați comunităților de români din afara granițelor țării, în scopuri exclusiv proprii. În cazul de față, singura explicație logică pentru aceste ilegalități este că domnul Eugen Tomac direcționează banii DRP, strict pentru a-și asigura câștigarea unui loc în Parlamentul României și pentru a garanta PDL-ului încă o dată câștigarea în mod fraudulos a alegerilor parlamentare în Diaspora!” a
Cristian Rizea îl atacă pe Eugen Tomac: Foloseste resursele financiare ale DRP-ului pentru a-si așigura un loc în Parlamentul României!” () [Corola-journal/Journalistic/45057_a_46382]
-
la export: Mihai Eminescu, poet național (pp. 223 - 246) și, în sfârșit, Un poet pentru secolul XXI (pp. 247 - 271). Sunt, evident, multe lucruri de discutat în amănunt în toate acestea. (Nu toate convingătoare până la capăt: de pildă micul accident logic care intervine între primele două secțiuni, cea de-a doua reinstaurând, de pe contrasens, ceea ce combătuse cea dintâi, anume tratarea sentimentului erotic ca sentiment erotic și nu ca alegorie a comunicării). Polemică, Ioana Bot, dă, la răstimpuri, adevărate lecții de scrimă
Un Eminescu plauzibil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4523_a_5848]