1,344 matches
-
Fără mângâieri, fără atingeri... Viață lipsită de dragoste. Nu pot încerca să am o relație aici. Știu din start că nu va funcționa. Și nu pot să-mi complic existența cu o relație fără viitor. Uite, cunosc o româncă, este logo dită de doi ani cu un italian. Familia lui nici nu vrea să audă de ea. În definitiv, și noi am reacționa ciudat dacă am auzi că fiul nostru ar vrea să ia de nevastă o pakistaneză. Ei bine, se
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
valențe mimetice, redând adaptat particularităților de receptare/decodare a subiecților educației anumite procese, geneza anumitor fenomene etc. (de exemplu, filmele didactice cu subiecte din biologie, geografie etc.). ( În cadrul demersului instructiv-educativ pot fi utilizate modele: tridimensionale: păpușa, jucării-animale, lucruri etc., machete, logo, jocuri de construcție; bidimensionale: planșe, jetoane, diapozitive, filmulețe, desene; simbolice: mulțimi, scheme, buline, floricele, mașinuțe-,,stimulente", tabele etc., încadrabile, de asemenea, în tipologia 230: modele obiectuale: jucării, corpuri geometrice (caracterizate printr-un grad mare de similaritate cu elementul real); modele
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
pentru bărbații bogați care nu mai sunt chiar tineri și care vin să-și recâștige virilitatea cumpărând biciclete, pentru vitezomanii mai puțin prosperi, care vin pentru piese de schimb și pentru adolescenți visători interesați de ultima modă în materie de logo-uri Harley. Membrii celor trei categorii nu au nimic de-a face unii cu alții. Când funcțiile unui anumit spațiu se suprapun, trebuie găsită o modalitate de a-l face disponibil pentru mai multe utilizări. În privința magazinului de produse farmaceutice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1868_a_3193]
-
deschidere, eficiență, justiție, responsabilitate etc. Norme: standarde de autoritate și principii corecte de acțiune. Standarde de conduită: criteriile de evaluare a acțiunilor angajaților. Cele mai multe organizații adoptă în declarațiile de misiune principii etice clare, iar unele devin chiar și mai explicite: logo-ul General Motors este "Victorie cu integritate. ("Winning with Integrity"). Integritate înseamnă totdeauna respectarea literii și spiritului legii. Dar nu este vorba doar de legi, ci despre fundamentarea fiecărei relații pe care o avem". La fel și pentru Ritz Carlton
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
ascunde o realitate. De fapt, se poate spune că, dimpotrivă, în zilele noastre RP mai mult dezvăluie decât ascund "realitatea" unei instituții sau a unei organizații. Ansamblu complex de elemente de natură diferită, imaginea organizațională nu se reduce la un logo și o deviza. Plecând de la ideea că imaginea organizațională reprezintă un adevărat fapt instituțional, dorim să evidențiem elementele cogniției sociale care contribuie la crearea să. În acest sens, vom pune în legătură specificul realității sociale, în general, cu cel al
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
corespunde conceptelor, ea va trebui modificată; • realizează o fuziune între denotație și conotație; • folosirea lor în discurs creează adeseori o senzație de emfaza; • se pot concretiza, la nivel social, în simboluri utilizate pentru afiliere sau diferențiere: drapeluri, embleme, insigne, uniforme, logo-uri. Pentru a le surprinde cât mai bine specificul, este foarte important să facem distincția dintre nexus-uri și reprezentările sociale. Spre deosebire de reprezentarea socială, "nexus-ul nu este o construcție destinată înțelegerii și stăpânirii unei porțiuni sau unui aspect al mediului material
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
În analiza caracteristicilor culturale, el face o distincție importantă între diversele sensuri în care cultură poate fi legată de RP: în comunicarea cu publicul, functioneaza într-un context intercultural; relațiile publice acționează pentru a produce sau da formă culturii (documentele, logourile, expozițiile și evenimentele sunt artefacte culturale create în întregime sau în parte prin relații publice); în procesul comunicării, relațiile publice propun audienței un mod de contextualizare a unei părți din lumea socială. În al treilea sens, este culturală existența unor
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
scrie ”Gala Filmului Românesc” sau așa ceva. (Ulterior, aflu că reporterul era de la... Canal D ! Dacă știam asta, preferam să mă pozez la panou... Ce trebuie să faci ca să știi dinainte cărei televiziuni merită să-i răspunzi ? ! Dacă ești perspicace, citești logourile de pe microfoane, dar asta e la fel de simplu ca a desluși numerele blocurilor noaptea, din goana taxiurilor Reporterii ar trebui să poarte veste electrizante în culori diferite, ca să te prinzi din prima : verde praz ProTV ; albastru fericit Antene ; portocaliu TVR ; căcăniu
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
din 105 țări ale lumii, cuprinzând peste 20.000 de participanți activi, printre care elevi cu vârsta cuprinsă între 10 și 18 ani. Programul ENO a primit numeroase premii internaționale, ultimul fiind cel de la Praga în 2009 (Energy Globe Awards). Logo-ul ENO este reprezentat de un zmeu. Acesta simbolizează provocările în procesul de învățare, precum și libertatea și egalitatea în învățare, în pofida granițelor. ENO reunește elevi din întreaga lume prin intermediul unui element comun: mediul înconjurător. Activitățile realizate în cadrul acestui program sunt
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93486]
-
trăsături comune: dimensiunile sunt standardizate la nivel internațional, pe față sunt imprimate, cu metode tehncie speciale numele emitentului, numărul Și seria cardului, data expirării valabilității cardului, sfera de aplicabilitate, numele Și prenumele posesorului, tot pe față sunt imprimate sigla emitentului, logo-ul organizației de carduri, elemente holografice de securitate, pe spatele cardului este aplicată o bandă magnetică, pentru elementele de securitate Și individualizare, precum și o rubrică pentru semnătura posesorului. Clasificarea cardurilor: 1. după gradul de securitate: cu bandă magnetică - asigură incriptarea
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]
-
trăsături comune: dimensiunile sunt standardizate la nivel internațional, pe față sunt imprimate, cu metode tehncie speciale numele emitentului, numărul Și seria cardului, data expirării valabilității cardului, sfera de aplicabilitate, numele Și prenumele posesorului, tot pe față sunt imprimate sigla emitentului, logo-ul organizației de carduri, elemente holografice de securitate, pe spatele cardului este aplicată o bandă magnetică, pentru elementele de securitate Și individualizare, precum Și o rubrică pentru semnătura posesorului. Clasificarea cardurilor: 1. după gradul de securitate: cu bandă magnetică - asigură incriptarea
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]
-
piețele de mare consum, unde produsele sunt slab diferențiate, ceea ce seduce și favorizează vânzarea este „a părea”, aparența, imaginea creativă a mărcii. Astfel, anumite mărci au reușit să dobândească o notorietate mondială „vorbind” de orice în afară de produsul lor (Benetton). Nume, logo, design, slogan, sponsorizare, magazin, totul trebuie mobilizat, redefinit, rearanjat astfel încât să întinerească profilul imaginii, să-i dea mărcii un suflet sau un stil. Nu se mai vinde un produs, ci o viziune, un „concept”, un stil de viață asociat mărcii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
de asemenea, la originea noului gust al adolescenților pentru mărci. Dacă e adevărat că marca permite diferențierea sau clasarea grupurilor, motivația de la baza achiziției nu e mai puțin legată de cultura democratică. Pentru că, pentru un tânăr, a arbora un anumit logo nu reprezintă atât voința de a se situa deasupra altora, cât pe aceea de a nu părea mai prejos ca alții. Imaginarul egalității democratice a avut efect și asupra tinerilor, făcându-i să refuze să prezinte o imagine de sine
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
calitatea vieții sau la singuralizarea personală? Adevărul este că, atunci când cumpără cutare sau cutare marcă, adolescentul face o alegere care-l distinge de lumea părinților săi, el își afirmă preferințele și gusturile care-l definesc, își însușește un cod. Dacă logoul capătă o asemenea importanță, aceasta se întâmplă pentru că el permite o apartenență revendicată, și nu o apartenență primită ca un destin social, familial sau de alt fel. În acest sens, cumpărarea unei mărci este trăită ca expresia unei identități în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
al „clientului-rege”; pe de alta, ea este contemporană cu unificarea mondială a piețelor și a gamelor de produse prin intermediul dezvoltării megamărcilor sau a hipermărcilor care, prezente pe cele cinci continente, se bazează pe un marketing global, pe produse și sloganuri, logouri și imaginare gestionate la scară internațională și adaptate, mai mult sau mai puțin, la specificitățile locale. În afară de aceasta, economia centrată pe bunuri materiale s-a transformat în economie de servicii: era hipermărfii este dominată de prestațiile nemateriale și de furnizarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
ca al produselor standardizate. Renault și Peugeot le propun pe Internet clienților lor să-și definească și să-și personalizeze mașina alegând motorul, culoarea, opțiunile, și toate acestea la scara publicului larg. Anumite servicii oferă 20.000 de sonerii și logouri destinate să personalizeze telefoanele mobile. Nike și Kickers au lansat fiecare câte un serviciu de personalizare a încălțămintei; Barbie le propune fetițelor să-și „compună” ele înseși păpușa preferată. Economia fazei III a răsturnat logica ce, organizând producția standardizată de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
bunuri „inutile”. Cel care vizitează un magazin cu mărfuri la preț redus nu este un subconsumator, ci un hiperconsumator care se abține de la anumite cheltuieli pentru a putea accede, în altă parte, la consumuri ludice, comunicaționale și emoționale. Nu atotputernicia logoului triumfă, ci forța valorilor hedoniste, gustul pentru schimbare, dorința generalizată de a participa la societatea-modă. Hiperpublicitate și hipermărcitc "Hiperpublicitate și hipermărci" Rămâne un adevăr că goana după inovare și lansări de produse nu se poate lipsi de strategiile de comunicare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
analizate de Delphine Manceau, „L’annonce préalable de nouveaux produits: préparer le marché ou gêner les concurrents”, în De l’idée au marché, ed. cit., pp. 49-68. 16. Vance Packard, L’art du gaspillage, ed. cit. 17. Naomi Klein, No Logo, Leméac/Actes Sud, Paris, 2000. 18. Despre provocările reducerilor de prețuri, Jean-Noël Kapferer, Ce qui va changer les marques, Editions d’Organisation, Paris, 2005. 19. Aceste exemple sunt luate din Nicolas Riou, Pub fiction, Editions d’Organisation, Paris, 1999. 5
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
13. Pentru noile posturi opoziționale, vezi Philippe Raynaud, „Les nouvelles radicalités”, Le Débat, nr. 104, martie-aprilie 1999. Vezi și Marcel Gauchet, La démocratie contre elle-même, Gallimard, Paris, 2002, pp. 315-325. 14. Astfel, acțiunile zise de „rezistență culturală” (mâzgălirea panourilor publicitare, logouri deturnate de la sensul inițial, spargerea pneurilor arogantelor 4x4, „raiduri” pe Internet) tind să împrumute forme specifice civilizației ludice de piață (umor, animație gadget-izată, kidnapping al clovnului Ronald de la McDonald’s, parodii de slujbă religioasă în „biserica Prea-Sfântului-Consum”). În timpul acțiunilor de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
le monde moderne, Gallimard, Paris, 1968. 13. Benjamin R. Barber, Djihad versus McWorld, Desclée de Brouwer, Paris, 1996, pp. 47-60. 14. Stuart Ewen, Consciences sous influence. Publicité et génèse de la société de consommation, Aubier, Paris, 1983. 15. Naomi Klein, No logo, Leméac-Actes Sud, 2001. De asemenea, R. Barber, op. cit. 16. Robert Leduc, Le pouvoir publicitaire, Bordas, Paris, 1974, pp. 61-67. 17. În pofida expansionismului ei, influența publicității de piață rămâne, în numeroase sfere, mai puțin importantă decât „publicitatea” orală făcută de către consumatori
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
de viață voind să argumenteze că nu numai divinitatea lui Cristos este invizibilă, dar chiar și însăși umanitatea sa pentru că ea după înviere a fost înălțată la o altă stare. Întruparea este o concesie făcută acelora care pot înțelege Cuvântul, Logo‑ sul, numai sub aspect carnal. Cuvântul nu s‑a ocupat mai puțin de trupuri ca de suflete; ochilor de carne le‑a arătat miracole extraordinare (...) dar totul a împlinit prin umanitatea ce și‑a asumat‑o pentru aceia care puteau
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
dacă și-ar produce singuri adidașii. În 1971 angajatul Jeff Johnson s-a gândit la numele Nike (după zeița greacă a victoriei). Phil Knight a obținut un nume pentru imperiul din mileniul al treilea, dar avea nevoie și de un logo. Caroline Davidson, care l-a cunoscut pe Phil Knight în timp, ce era studenta la Universitatea Oregon, a fost rugată să creeze un logo pentru Nike, care este bine cunoscut în jurul lumii ca Swoosh. În 1987, Nike a lansat primul
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
a obținut un nume pentru imperiul din mileniul al treilea, dar avea nevoie și de un logo. Caroline Davidson, care l-a cunoscut pe Phil Knight în timp, ce era studenta la Universitatea Oregon, a fost rugată să creeze un logo pentru Nike, care este bine cunoscut în jurul lumii ca Swoosh. În 1987, Nike a lansat primul model de adidași din linia Air Max. Bulele de aer și faptul că erau foarte confortabili au convins multă lume să cumpere modelul. Nike
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
drepturile de retransmisie. Federațiile își schimbă regulile lor (la volei, la atletism numărului de eseuri la săritura în lungime este redus iar, la sprint este permis un singur start greșit etc.). Organizatorii evenimentului sportiv pun în valoare dezvoltarea de sloganuri, logo-uri, steaguri și bannere. Concepția esteticii orientate spre vizibilitatea televiziuală este studiată la pistele de atletism și la terenurile de tenis prin utilizarea de culori în degrade. Cadrul este estetizat, sportivii de asemenea. Prin intermediul reclamelor, prin intermediul spectacolelor „reale”, televiziunea creează
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
relații cu un grup avizat de adjuvanți sportivi format din: organizatori, antrenori, sportivi, arbitri, finanțatori: sistemul cultural sportiv utilizează numeroase structuri de tip sacru, care se observă în procedeele de sacralizare specifice simbolurilor sportive: jurăminte, vestimentație, laude, premieri, public, insigne, logouri. Adeseori, importante pentru rezultatul sportiv sunt reacțiile sportivilor și ale publicului, reacții, care depind de un conducător, depind de comportamentului unui lider, persoană, care își poate exercita influența în cadrul unor grupuri sociale (societăți, națiuni, comunități, organizații, grupuri mici): al coechipierilor
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]