1,195 matches
-
înlocuit cu un profil cuboidal. Pentru fragmentele îngroșate, colorațiile speciale au permis identificarea țesutului conjunctiv, cu evidentă creștere a cantității de matrice extracelulară nefibrilară. Tunica medie a prezentat hipertrofia și hiperplazia celulelor musculare, fascicolele musculare netede cu dispoziție concentrică în jurul lumenului devenind voluminoase. Și la acest nivel, colorațiile speciale au permis evidențierea netă a țesutului conjunctiv, cu importantă creștere a cantității de matrice extracelulară fibrilară și nefibrilară. Componenta fibrilară colagenică, organizată în manieră cordonală, în fascicole compacte, cu rare fibrocite asociate
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
morfologice principale care caracterizează boala varicoasă sunt rezultatul interferențelor între lezarea endotelială, hipertrofia intimală, prin creșterea matricei extracelulare conjunctive și modificările celulelor musculare. • Lezare endotelială, hipertrofie intimală În studiul nostru, în ambele subloturi, venele varicoase au prezentat o creștere a lumenului cu hipertrofia (elongarea și invaginarea) intimei, prin creșterea importantă a matricei extracelulare fibrilare prezente la acest nivel. În paralel, alte leziuni evidențiate pentru sublotul corespunzător cazurilor cu varice simple au fost reprezentate de activarea celulelor endoteliale, tradusă prin creșterea dimensiunilor
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
cu venele normale, prin histologie completată cu morfometrie (Travers et al., 1996), sunt considerate de referință în aria literaturii de specialitate dedicate bolii varicoase. Conform acestui studiu, venele varicoase safene prezintă ariile intimei, ale mediei, ale întregului perete și ale lumenului mai mari comparativ cu venele normale. Diferențele afectează regiunile proximale și distale, dar nu sunt însoțite de modificări în grosimea peretelui. Acest fapt sugerează că dilatațiile care apar în boala varicoasă nu sunt însoțite de o îngroșare generalizată a peretelui
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
peretelui, proximal și distal, leziunile fiind depistate și în diferite tunici. Venele safene varicoase sunt mai mari, mai largi, cu o arie transversală mai mare a tunicii intime și a tunicii medii (și consecutiv cu un volum mai mare). Aria lumenului depinde nu numai de tensiunea și presiunea transmurală generată în perete (Kim et al., 2005), dar și de creșterea în aria peretelui, dată de hipertrofia/hiperplazia elementelor constituive, ca țesutul muscular, care contracarează forța de distensie. Creșterea ariei lumenului sugerează
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Aria lumenului depinde nu numai de tensiunea și presiunea transmurală generată în perete (Kim et al., 2005), dar și de creșterea în aria peretelui, dată de hipertrofia/hiperplazia elementelor constituive, ca țesutul muscular, care contracarează forța de distensie. Creșterea ariei lumenului sugerează că, în varice, echilibrul dintre componente este distrus. Grosimea intimei, mediei și a întregului perete nu înregistrează diferențe semnificative între venele varicoase și venele control. Totuși, variabilitatea crescută a grosimii peretelui venelor varicoase a fost observată, aceasta reflectând, posibil
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
tunicii medii și, respectiv, ale peretelui în totalitate, în regiunile proximale comparativ regiuni distale, fără diferențe între ariile intimei (Kim et al., 2005). Într-un studiu recent dedicat structurii și ultrastructurii peretelui venelor varicoase (Wali, Eid, 2001) se raportează dilatarea lumenului, îngroșarea generalizată a pereților și hipertrofia tunicii endoteliale, modificări responsabile de protruzia peretelui în lumenul venos, sub formă de numeroase falduri și invaginații, în alternanță cu prezența a numeroase zone de discontinuitate și descuamare a stratului endotelial. Evidențierea distrugerii celulelor
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
diferențe între ariile intimei (Kim et al., 2005). Într-un studiu recent dedicat structurii și ultrastructurii peretelui venelor varicoase (Wali, Eid, 2001) se raportează dilatarea lumenului, îngroșarea generalizată a pereților și hipertrofia tunicii endoteliale, modificări responsabile de protruzia peretelui în lumenul venos, sub formă de numeroase falduri și invaginații, în alternanță cu prezența a numeroase zone de discontinuitate și descuamare a stratului endotelial. Evidențierea distrugerii celulelor endoteliale cu descuamarea lor, cu pierderea integrității barierei endoteliale și expunerea stratului subintimal la fluxul
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
zone de discontinuitate și descuamare a stratului endotelial. Evidențierea distrugerii celulelor endoteliale cu descuamarea lor, cu pierderea integrității barierei endoteliale și expunerea stratului subintimal la fluxul sanguin a fost direct corelată cu pierderea de fibre de colagen și elastină în lumenul vascular, urmată de distrugerea structurii și rezistenței peretelui vascular. Segmentele vasculare cu distrugeri (parțiale sau totale) permit aderența elementelor sanguine (hematii, trombocite) și a lipidelor, migrarea și depunerea lor în peretele venos, fapt care ar explica procesele de tromboflebită ce
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
localizate uniform și pot implica doar o parte a peretelui venei (Travers et al., 1996). Alte studii demonstrează absența diferențelor între componenta musculară din peretele venelor varicoase și, respectiv, venele normale (Lee et al., 1992a, Lee et al., 1992b). Diametrul lumenului vascular depinde nu numai de presiunea transmurală și de tensiunea generată în peretele vascular, dar și de orice creștere a dimensiunilor peretelui, datorată hipertrofiei și/sau hiperplaziei oricăror constituenți, cum ar fi spre exemplu celulele musculare netede. Această hipertrofie și
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
5-1,5 cm, deopotrivă în trunchiul și în ramificațiile mari ale venei safene mari. În regiunile trunchiului venei safene mari vasa vasorum arteriale și venoase au traiect comun, fără însă ca să existe venae vasorum care să se deschidă direct în lumen; în schimb există venae vasorum izolate care se deschid individual în segmentele terminale ale ramificațiilor mari. Peretele venos nu conține limfatice. În statusul de normalitate, vasa vasorum se organizează sub forma unei rețele ramificate în țesutul conjunctiv lax al adventicei
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
au fost negative, la nivelul tuturor segmentelor recoltate, în 4 din cele 5 cazuri investigate. Un singur caz a prezentat reacție imunohistochimică pozitivă, de intensitate scăzută, la nivelul celulelor musculare din tunica medie. În cazurile în care, la nivelul crosei lumenul a fost obstruat, trombusul intraluminal a relevat o expresie Bax intens pozitivă (fig. 168 169). 7.6.4. DISCUȚII Unul dintre cei mai importanți factori care influențează, la nivel molecular, viabilitatea celulei, este echilibrul dintre semnalele pro-apoptotice și cele anti-apoptotice
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
musculare netede. La nivelul intimei venelor varicoase, comparativ cu cele normale, sunt identificate următoarele modificări: (i) plierea, invaginarea, fragmentarea și detașarea endoteliului, dezintegrarea țesutului conjunctiv subendotelial și a laminei elastice interne creșterea numărului faldurilor intimale, în paralel cu creșterea diametrului lumenului, determinând creșterea ariei de secțiune (Wali, Eid, 2002, Elsharawy et al., 2007); (ii) hipertrofie, prin creșterea conținutului de colagen din intimă și migrarea celulelor musculare netede din medie spre intimă (Travers et al., 1996, Wali, Eid, 2002, Elsharawy et al
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
imaginile obținute prelucrate cu AdobePhotoshop. Tabelul 57 sumarizează timpii protocolului de prelucrare. 8.3. REZULTATE Examenul microscopic al secțiunilor semifine a evidențiat următoarele modificări: îngroșarea segmentară a intimei; activarea celulelor endoteliale, reflectată prin: prezența de celule înalte care proemină în lumen; prezența de vacuole citoplasmatice; îngroșarea segmentară a mediei; prezența focală în grosimea mediei a unor arii vacuolare; creșterea cantității de matrice extracelulară în intimă și medie. Ca și aspect general, creșterea în dimensiuni a peretelui venos a fost datorată atât
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
matricei extracelulare, aspecte relevante pentru a susține leziuni la nivel ultrastructural (tabelul 58). La nivelul intimei au fost observate leziuni endoteliale consecutive activării celulare: dimensiunile celulelor endoteliale, pavimentoase, au fost crescute, celulele devenind înalte (cubice sau cubico-pavimentoase) și proeminente în lumen; intracitoplasmatic, s-a semnalat un exces de organite și numeroase vacuole lipidice. Membrana bazală a endoteliului a prezentat îngroșări și aspecte lamelare iar subjacent, în țesutul subendotelial, s-a identificat colagen fibrilar. În mod evident, structura normală a limitantei elastice
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
alterată a venelor varicoase, impune o abordare distinctă a tunicilor intimă și, respectiv, medie. • Implicațiile patologice ale leziunilor intimei În venele varicoase, tunica intimă reacționează ca parte componentă a peretelui care își crește grosimea totală, în paralel cu mărirea/lărgirea lumenului. Termenii utilizați pentru a defini aceste modificări generale, certificate prin studii de microscopie electronică, sunt elongarea și învaginarea suprafeței tunicii intime (Wali, Eid, 2002) și hipertrofia tunicii intime (Jurukova, Milenkov, 1982, Obitsu, 1990, Travers et al., 1996, Porto et al
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
reduse, ci și contradictorii. Unii autori contestă leziunile endoteliale în venele varicoase (Cheanvechai et al., 1975, Khan et al., 2000), alții demonstrează în mod cert afectarea severă a celulelor endoteliale, care se detașează de pe suprafața intimei și se descuamă în lumen, fapt care determină pierderea bariereri endoteliale și expunerea consecutivă a țesutului subendotelial (Wali, Eid, 2002, Somers, Knaapen, 2006, Elsharawy et al., 2007), cu pierderea diferitelor componente ale peretelui în lumen și migrarea intramurală a componentelor sângelui. Analiza electrono-microscopică a pus
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
care se detașează de pe suprafața intimei și se descuamă în lumen, fapt care determină pierderea bariereri endoteliale și expunerea consecutivă a țesutului subendotelial (Wali, Eid, 2002, Somers, Knaapen, 2006, Elsharawy et al., 2007), cu pierderea diferitelor componente ale peretelui în lumen și migrarea intramurală a componentelor sângelui. Analiza electrono-microscopică a pus în evidență, în studiul nostru, menținerea integrității endoteliului vascular, celulele endoteliale menținând contactul cu membrana bazală îngroșată, cu un caracter lamelar. Trăsătura definitorie a celulelor endoteliale a fost reprezentată de
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
citoplasma conține microfilamente legate probabil de presupusa lor funcție contractilă. Aceste celule prezintă, citoplasmatic, vacuole cu conținut clar, picături lipidice și corpuri fantomă. În zona faldurilor, celulele endoteliale devin mai comprimate, subțiate și alungite, unele dintre ele chiar descuamate în lumen. O parte din aceste invaginații se unesc creând, spații închise în care sunt sechestrate celule sanguine. De-a lungul invaginațiilor, celulele endoteliale alungite încep să acumuleze vacuole lipidice și se desprind din stratul endotelial, căzând în lumen. Stratul continuu de
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
chiar descuamate în lumen. O parte din aceste invaginații se unesc creând, spații închise în care sunt sechestrate celule sanguine. De-a lungul invaginațiilor, celulele endoteliale alungite încep să acumuleze vacuole lipidice și se desprind din stratul endotelial, căzând în lumen. Stratul continuu de celule endoteliale controlează numeroase funcții ale celulelor musculare netede din tunica medie, inclusiv contracția, migrarea și proliferarea. Consecutiv rupturilor/discontinuităților endoteliale, stratul subendotelial devine expus fluxului sangvin, fapt care favorizează aderența celulelor sanguine (trombocite, eritrocite) și a
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
de cantități crescute de matrice extracelulară și bandelete de fibre de colagen. Consecutiv ruperii celulare, apar fragmente mici, dispersate în materialul extracelular. Concomitent, unele celule musculare netede izolate migrează în stratul subintimal, iar o parte din ele sunt eliminate în lumen. Prezența vacuolelor de tip lizozomal este specifică pentru celulele musculare netede modificate prin elaborarea de pseudopode, cu rezultat în dezvoltarea capacității de fagocitoză a celulelor musculare netede deja degradate, sau a matricei extracelulare fibrilare (colagenice, elastice) în curs de dezorganizare
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
raportările din fluxul principal de publicații, leziunea principală observată fiind dezorganizarea laminei elastice interne. • Diferențe ultrastructurale în raport de teritoriile afectate și severitatea bolii varicoase Pentru venele varicoase, elongarea și invaginarea marcată a intimei este datorată creșterii în diametru a lumenului. Această creștere în diametru, considerată dilatație, nu este însoțită de o subțiere a peretelui în manieră generalizată, ci doar izolată - leziune care poate fi interpretată ca o atrofie zonală. Apariția și efectele zonelor izolate, mult mai subțiri, caracterizate morfologic prin
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
lucși pentru cărți, documente, miniaturi, acuarele, grafică, textile, lemn pictat, os, fildeș, specimene de istorie naturală, 150-200 lucși pentru picturi și obiecte din lemn, iar componenta UV emisă de sursele de iluminat nu trebuie să depășească 75 æW/lm (microwatt/lumen); ... e) este lipsit de noxe provenite din pulberi sau gaze nocive; ... f) instalațiile de iluminat, încălzire, apă și canal sunt în bună stare, au fost temeinic verificate și funcționează în mod corespunzător; ... g) asigură securitatea bunurilor expuse; ... h) îndeplinește totalitatea
HOTĂRÂRE nr. 1.546 din 18 decembrie 2003 pentru aprobarea Normelor de conservare şi restaurare a bunurilor culturale mobile clasate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155262_a_156591]
-
lucși pentru cărți, documente, miniaturi, acuarele, grafică, textile, lemn pictat, os, fildeș, specimene de istorie naturală, 150-200 lucși pentru picturi și obiecte din lemn, iar componenta UV emisă de sursele de iluminat nu trebuie să depășească 75 æW/lm (microwatt/lumen); ... e) este lipsit de noxe provenite din pulberi sau gaze nocive; ... f) instalațiile de iluminat, încălzire, apă și canal sunt în bună stare, au fost temeinic verificate și funcționează în mod corespunzător; ... g) asigură securitatea bunurilor expuse; ... h) îndeplinește totalitatea
NORME din 18 decembrie 2003 de conservare şi restaurare a bunurilor culturale mobile clasate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155263_a_156592]
-
cu organe învecinate. Sistemul venos port - evidențierea și măsurarea elementelor componente (vena portă, vena mezenterică superioară, vena splenică). Căile biliare - evidențierea și măsurarea căilor biliare intrahepatice (ductul hepatic drept și stâng) și extrahepatice. Colecistul - evidențierea colecistului. - identificarea componentelor anatomice. - măsurarea lumenului și a pereților. - identificarea raporturilor anatomice principale. Pancreasul - evidențierea pancreasului (cu segmente și elemente anatomice importante). - identificarea capsulei pancreatice și a țesutului grăsos peripancreatic. - identificarea organelor cu care pancreasul intră în raport direct. Spațiul retroperitoneal - aorta ● identificare în secțiuni longitudinale
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
cu organe învecinate Sistemul venos port - evidențierea și măsurarea elementelor componente (vena portă, vena mezenterică superioară, vena splenică) Căile biliare - evidențierea și măsurarea căilor biliare intrahepatice (ductul hepatic drept și stâng) și extrahepatice Colecistul - evidențierea colecistului - identificarea componentelor anatomice - măsurarea lumenului și pereților - identificarea raporturilor anatomice principale Pancreasul - evidențierea pancreasului (cu segmente și elemente anatomice importante) - identificarea capsulei pancreatice și a țesutului grăsos peripancreatic - identificarea organelor cu care pancreasul intră în raport direct Spațiul retroperitoneal - aorta ● identificare în secțiuni longitudinale și
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]