12,849 matches
-
n-am făcut noi de ne chinuim așa unul pe altul? Cum mă ard scrisorile și gândurile tale, mai tare decât focul ăsta care-mi șerpuiește în vatră! Ce să fac, să scap de menghina asta care îmi frânge capul? Luminează-mă tu, care m-ai iubit atâta, ce să fac? Și, ca un posedat, luă mai întâi Jurnalul și apoi scrisorile și le aruncă în flăcări, care mistuiră hârtia de mătase cu lăcomie. Se înălță la început, pentru câteva clipe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
la masa de scris, Toni stă lipit de piciorul meu. De aici de sus, prin lucarna mea, privesc în vale frumusețea apusului de soare și aburul albastru al florilor de măr, iar noaptea luna pătrunde prin aceeași lucarnă și mă luminează. În mansarda babei Floarea am găsit o lampă veche, cu burlui și fitil. Am curățat-o, am lustruit-o, i-am pus lumină electrică, lăsându-i burluiul și rotița care mărea sau micșora lumina. Mi-a pus și o policioară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
venit Pentru noi o patimit. Iar în chip de răgaz Când ai zâmbet pe obraz Sau când rău ai să pățești Biblia să o citești, Că te ajută ca să treci Mai ușor prin zile reci, Îți alungă supărarea Și îți luminează calea.” - cruciulița „Cruciulița tu s-o porți, Niciodată să n-o scoți, Să te apere mereu, De dușmani, de tot ce-i rău.” - creion (plumb) „Cu plumbul să-nveți Să scrii și să socotești, Mintea să ți-o lumineze, Viața
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
îți luminează calea.” - cruciulița „Cruciulița tu s-o porți, Niciodată să n-o scoți, Să te apere mereu, De dușmani, de tot ce-i rău.” - creion (plumb) „Cu plumbul să-nveți Să scrii și să socotești, Mintea să ți-o lumineze, Viața să ți-o-nsenineze.” - bani „Să muncești ca să ai bani, Dar nu ca să ai dușmani, Să asuzi și să trudești Și cu cinste să muncești.” - ață roșie (băiat) „Ață roșie ț-om pune - cordică (fată) Ca să ai și tu rușine, Pe
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
vreo câteva cuvinte. Știți, omul cât trăiește Multe-n lume el greșește. Cu fapta și cu cuvântul Tot îl suferă pământul. Nu se despică, nu se crapă Ca să-l înece cu apă. Soarele îi dă raze Îl rabdă și-l luminează Căci Dumnezeu ca un tată Nu se grăbește îndată Cum facem rău să ne bată. Ci are multă răbdare Și se întoarce cu îndurare. Când cădem la pocăință Și-L rugăm cu umilință Dar El ne zice nouă « De vreți
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
părul tuns de la mort. Sicriul este așezat cu fața spre răsărit. La capul mortului se pune un sfeșnic adus de la biserică în care arde „toiagul”, o spirală obținută din topirea a nouă lumânări, toiag ce are menirea de a-i lumina drumul în cealaltă lume. Decesul este anunțat prin tragerea clopotelor de la biserică de trei ori pe zi, prin doliul așezat deasupra ușii de la intrare. Femeile poartă părul despletit și sunt îmbrăcate în negru, iar bărbații nu se rad 40 de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
erau pline de bagajele care sosiseră deja de la Tokyo. — Și apoi... din sufragerie se vede o priveliște minunată, mai spuse unchiul Wada, conducându-ne în încăpere și poftindu-ne să luăm loc. Era trei după-amiaza și razele soarelui de iarnă luminau, ușor, gazonul. La capătul scărilor ce duceau spre grădină era un heleșteu mic înconjurat de pruni și, dincolo de grădină, o livadă de mandarini. Se mai vedeau drumul de țară, câmpul cultivat cu orez, crângul de pini și, în zare, marea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
am dus să mă spăl pe față, pe mâini și pe picioare. Mi-era teamă să apar în fața mamei, așa că am mai zăbovit prin baie ca să-mi aranjez părul. Apoi, mi-am făcut de lucru prin bucătărie până s-a luminat. Am intrat în camera mamei în vârful picioarelor, dar ea era deja îmbrăcată. Stătea în fotoliul pe care-l țineam de obicei în camera chinezească. Părea epuizată. A zâmbit când m-a văzut, însă era înspăimântător de palidă. N-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
amintesc bine, când am trecut cu mama prin fața casei artistului, el stătea în poartă, dus pe gânduri. Mama i-a făcut un semn ușor cu capul, de la geamul mașinii. Chipul lui palid și tras a prins culoare și s-a luminat brusc. O fi îndrăgostit? am întrebat eu în glumă. Te iubește, mamă! — Nu, răspunse mama calmă, parcă în sinea ei. E un om mare. Se pare că e o tradiție în familie să ne manifestăm respectul pentru artiști. Maestrul i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
la mama. Mi-a acordat zâmbetul acela intim, care-mi era rezervat numai mie. — Ți-am dat cam multă bătaie de cap, zise ea aproape șoptit. Nici vorbă, stai liniștită, i-am răspuns, zâmbind. Mă simțeam împăcată. Chipul mamei se luminase și părea de-a dreptul strălucitor. Aveam impresia că era fericită că l-a văzut pe unchiul Wada. Au fost ultimele ei cuvinte... S-a stins după vreo trei ore... în amurgul liniștit de toamnă, în timp ce asistenta îi lua pulsul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
fi mișcat. Miorița, Meșterul Manole, domnitorii iluștri, Eminescu, Enescu, Blaga, Brâncuși, dar și G. Călinescu, Labiș, Marin Preda, apoi frânturile de peisaj românesc sunt elemente de evocare sugestivă, nu o dată memorabilă. în viziunea poetului "doine ardelene/ cu soarele pe umeri/ luminează mersul înțeleptului râu", "barba lui Dosoftei răsfrânge ramuri/ în lăstarii lor se coace graiul românilor", voievodul Neagoie, cel cu sfaturile către fiul său Teodosie, este "dascălul neprihănit al neamului", iar la Masa Tăcerii, "cei doisprezece apostoli împart cuvântul Domnului". Să
Un greco-român by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8744_a_10069]
-
Friederichu Schiller/ Sublim cantatoriu/ Tribut de admirare/Depune în Numele Jiunimei Romane/ Un veteran. Ea cuprindea versiunea românească a poemului Die Bürgschaft, transpus prin echivalentul "Credința" și precedat de un Cuvântu al traducătorului, care, între altele, spunea despre Schiller că au luminat, au anoblat și au entuziasmat pe contemporani și posteritatea dincolo de marginile patriei sale, între multe a sale compuneri, cu condeiu de foc au zugrăvitu în tragedia Wilhelm Tell eliberarea Svițerii și în Jan D' Arc a Franciei de sub domnia străină
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
și speranțele sale de atunci și încearcă, din perspectiva maturului de azi să constate ce s-a ales de viața sa și a colegilor de generație. La vârsta liceului fiecare avea viața în față, toate visele păreau realizabile, chipurile erau luminate de speranță și încredere în viitor. O vârstă a inocenței și generozității, la care nimeni nu își imagina că viața este făcută și din intrigi strecurate abil în urechea celui mereu gata să le asculte și să le propage ca
Monografia unei stări de spirit by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8756_a_10081]
-
gata să zboare...). De-a lungul vieții, nu am fost un donjuan - cu Cella din Toxicologia am avut o legătură de 13 ani - însă am apreciat întotdeauna frumosul, eleganța, sinceritatea. Am iubit pe de-a-ntregul fiecare ființă care mi-a luminat existența. Voi muri și tot voi simți nevoia de afecțiune. Dar a trecut vremea dragostei, deși am fost întotdeauna un îndrăgostit... În ianuarie, a fost ziua dumneavoastră de naștere. Ce cadouri ați primit? Și-ar găsi vreunul locul pe o
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
mélo a excelentului roman al lui Michael Ondaatje. Filmul reprezintă o reușită sinteză de lumină, culoare și muzică, cu decoruri memorabile capabile să capteze magic spectatorul, fie că este vorba de un tapet sau de rozasa spartă a unei catedrale luminată feeric de incendiu, fie de ierburile înalte vînturate pe plaja de la Dunkerque care deschide spre scena tablou a tumultului uman eșuat la marginea apei. Sensibil la detalii, Joe Wright armonizează contrastele conferind filmului ceva din emoția contactului direct, așa cum se
Ultima noapte de dragoste... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8848_a_10173]
-
sale, Faust, Goethe, proclamă supremația unui arhetip: "Eternul feminin ne înalță în tării". Așadar, feminitatea angelică generează ascensiunea spirituală a bărbatului, cum o dovedesc figuri literare ilustre din literatura medievală și renascentistă: Beatrice îl călăuzește pe Dante în Paradis, Laura luminează sonetele lui Petrarca. Secolele XIX și XX accentuează partea nocturnă, întunecată a naturii feminine: romanul naște alte arhetipuri și constelează alte complexe, ca Doamna Bovary sau Lolita. De-a dreptul diabolice sunt însă personajele din două cărți de mici dimensiuni
Femei diabolice by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8851_a_10176]
-
între melodica-ritmică bachiană și melodica-ritmica jazzistică". Și tot Alex Vasiliu, survolând muzicile încrustate pe mai sus pomenitul album, aprecia în booklet-ul CD-ului că "piesele de free-jazz sunt o imagine vie a exploziei spectaculare de idei, sonorități, ritmuri care au luminat, armonizân--du-le, tradiții, experimente românești și din lumea întreagă, granițe stilistice și de gen, tipuri de sursă sonoră (de la instrumente acustice, voci, ambient sonor natural, la efecte obținute în studio) - totul servind inventivității, rafinamentului muzical-estetic". În același booklet, referindu-se la
Talent și talant by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9801_a_11126]
-
sursa acoperirii lor este pur și simplu dezinteresul nostru. Cauza acoperirii unui lucru este nepăsarea față de el. Dar, din clipa în care începe să-mi pese de un lucru, el intră în cîmpul de deschidere al ființei mele și astfel, luminat de atenția și simțirea mea, începe să se descopere. Nu putem descoperi decît lucrurile sau făpturile pentru care avem o deschidere inițială a ființei noastre. De pildă, femeia pe care o iubesc am descoperit-o abia în clipa cînd mi-
Povestindu-l pe Heidegger by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9867_a_11192]
-
Tudorel Urian Dumnezeu se uită la noi cu binoclul. Și iată ce vede, dragă cititorule: Târziu în noapte, în camera plină de cărți, la masa de lucru, cu un motan în poală și fața luminată de ecranul calculatorului, poetul Emil Brumaru chat-uiește infatigabil cu june poetese, fascinate la gândul că își petrec noaptea, fie și în această manieră postmodernă, cu cel mai nonconformist, nerușinat, teribilisit clasic (hélas) al liricii românești. Uneori, după câte o expresie
Amintiri, lecturi şi vise by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9888_a_11213]
-
intelectuală. (...) Este o grație, o eleganță, un umor al gândirii clare, prin care Zarifopol depășea rolul unui vameș sever, intrând totdeauna în zonele superioare ale înțelegerii de artă. (...) Nimeni nu a pus mai multă subtilitate, mai variate posibilități de a lumina o idee, mai iscoditoare întrebări și mai limpezi distincții în această nobilă dialectică a criticii, pe care el o definea frumos: Ťjocul de a ne controla, noi între noi, arabescurile reflecțiilor și impresiile terminaleť". O pledoarie, mai mult sau mai
Nonconformistul Mihail Sebastian by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9890_a_11215]
-
cîte-un flăcău/ Ca să-și cate ușurare/ Cînd i-e rău.// Dar se termină programul/ Și se-nchide și aici,/ Cete-cete ies amici,/ Ascunzîndu-și kilogramul/ Sub tunici.// Stinse-s becurile toate,/ Doar în centru, un neon,/ Sus pe stîlpu-i de beton,/ Luminează hăt departe/ Un oblon.// Iat-o! Blonda domnișoară, în capotu-i decoltat,/ Leneșă întinsă-n pat,/ E un vis și gîndu-ți zboară/ La păcat.// Dar curînd o să adoarmă/ Și cu ea gîndul - păcat,/ Toată lumea s-a culcat/ Și-o tăcere de
Poeţi din Nord (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9903_a_11228]
-
coordonate istratiene, la loc de frunte se situează și Maria Cogălniceanu. Pe lângă intervențiile sale publicistice și comunicările la colocvii din țară și străinătate, Maria Colgălniceanu a alcătuit, în 1995, o subtanțială culegere de Maxime extrase din opera lui Panait Istrati, luminând adevărurile pe care le-a trăit, le-a gândit și le-a împărtășit nefericitul nostru peregrin pe meridianele lumii. Ulterior, Maria Cogălniceanu ne-a oferit volumul Panait Istrati. Tentația și ghimpii libertății, la Editura Ex Libris din Brăila, cuprinzând studii
Panait Istrati în posteritate by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9939_a_11264]
-
a devenit suprema desfătare. Al doilea motiv pentru care cărțile despre sex sînt proaste este că, sub cuvînt că îți înfățișează adevărul ultim cu privire la misterul relației sexuale, ele îți vînd iluzii menite a te condiționa pavlovist. Sub pretext că te luminează profund, te excită degeaba. Și astfel, lămurirea de care ai parte citindu-le este invers proporțională cu pofta pe care lectura lor ți-o strecoară în vine. Urmarea e că, deși nu ai aflat nimic nou despre acel ceva pe
O carte fără sex by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9945_a_11270]
-
am reunit în volumul de față o bună parte a scrierilor despre muzică - analize, studii, articole, conferințe, cronici etc. -, pe care le-am elaborat de-a lungul aproape al unui sfert de veac... în ciuda diversității conținutului (...), așezarea lor împreună le luminează reciproc și reliefează evoluția unor idei, părăsirea altora sau menținerea cîtorva, asemenea Ťleitmotivelorť. De aici repetări inevitabile, dar care, plasate în contexte diferite, capătă semnificații nuanțate și, oricum conturează permanența unor preocupări. Se evidențiază, astfel, strînsa împletire dintre activitățile de
Reflecții și reflexe by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9974_a_11299]
-
înăbușise avertismentele regulate ale sirenelor. Apele umflate au doborât zidurile de pietre suprapuse dintre ogoare și grădini. Deși cele mai multe dintre imensele șuvoaie fuseseră azvârlite în mare, câteva au format zăgazuri și bălți pe care fascicolul albicios al semnalelor farului le lumina oarecum. Tatăl meu își făcea în noaptea aceea cartul de patru ore, dar în zori nu s-a dus să se culce, a rămas să aștepte dimineața. Și de îndată ce s-a luminat, n-a văzut niciun motiv ca să-și schimbe
Almeida Faria - Conchistadorul by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9951_a_11276]