158,161 matches
-
unei "campanii", în Ziarul de duminică a lui Stelian }urlea, formează obiectul unui volum de care ne ocupăm în prezentele rînduri. Paraliteratura, demonstrează cu aplicație Alex. Ștefănescu, posedă fețe numeroase. E un fapt poliedric a cărui rotire, executată de o mînă dibace, e în măsură a ne oferi un spectacol nu de "sunet și lumină", ci de "sunet și întuneric". Un întuneric în care, e drept, se înscriu ca într-un mediu propice, fosforescențele ironiei glosatorului: "Persoanele care fac greșeala să
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13899_a_15224]
-
Alessandrei Stoicescu, de mamă grijulie: Adelin, ai grijă de tine, noi te iubim și te așteptăm. E un simplu reflex, fiindcă Adelin Petrișor s-a întors din Irak... Un individ zdrențăros mort într-un gang, cu sfertul de vodcă în mână - ce înseamnă un atașament sincer Gata: simt că mă ia cu frisonade Noroc providențial și liniștitor că apare "pe sticlă" Domnul Prim-ministru Adrian Năstase și spune hotărât citându-l, din greșeală, pe Corneliu Vadim Tudor: "Arătați-mi un corupt
Mustața lui Radu Coșarcă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13915_a_15240]
-
Făcea matematică tot timpul - matematica a fost marea pasiune a vieții lui - și fredona tot timpul în casă, un fel de mormăială - asta însemna că gândea la probleme de matematică. Nu stătea la masă, ci culcat, cu capul sprijinit în mâna dreaptă. Aveai impresia că nu face nimic. La noi în casă nici nu se vorbea decât la ora mesei, când venea și povestea tot ce i se întâmpla. Vorbea cu multă lume la telefon și, evident, primea pe mulți acasă
Viorica Moisil:“Eu nu mă pot învăța cu lumea de azi” by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13873_a_15198]
-
adăposti în sunete tihna și ni s-ar mai diminua seriozitatea la atingerea umbrelor și a temerilor noastre. A dilata, pur și simplu, așteptarea, a împărți anticipat bucuria iminentă, a pregăti adăpostul pentru primii vizitatori până ce vine momentul și o mână se aventurează, degetele pipăie după întrerupător, patru ochi se deschid deodată exact în mijlocul exploziei de lumină și recunosc pentru câteva clipe voracitatea flăcării ei și cedează necontenit în fața farmecului și a zâmbetului tăcut, care spune gata, iar lumina se stinge
Vreme rea cu fosfene by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/13912_a_15237]
-
pipăie după întrerupător, patru ochi se deschid deodată exact în mijlocul exploziei de lumină și recunosc pentru câteva clipe voracitatea flăcării ei și cedează necontenit în fața farmecului și a zâmbetului tăcut, care spune gata, iar lumina se stinge din nou și mâna este recuperată pentru a fi încălzită. Simpatică pereche de prostuți, așa, împreună, Marta și cu mine, amândoi înveliți, cu ochii închiși strâns și spunând am prins trei, sau ce fină e asta și ce tandră, sau e una care e
Vreme rea cu fosfene by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/13912_a_15237]
-
prilejuia clipe de amuzament la care revenim în fiecare noapte. Nu sunt întotdeauna la fel de ascultătoare ca astăzi, nici punctuale. Au fost dăți când a trebuit să le așteptăm în zadar timp de câteva minute și am fost nevoiți să scoatem mâinile dintre cearșafuri, să aprindem iar becul și să-l privim cu o tărie care întotdeauna ne provoca dureri pe retină. Dacă iese vreuna, oricât de mică ar fi, suspinăm ușurați: știm că foarte curând vor veni și celelalte, una câte
Vreme rea cu fosfene by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/13912_a_15237]
-
motiv în plus pentru poticneli. Nu există scrupule, nu apar remușcări. Un pic mai bine pentru criminale. Au scăpat de o retardată, de viziunile ei și de mirosul ei de rahat, Mariedl excelînd, de altfel, în a desfunda closete cu mîna, fără mănuși. Mariedl a împuțit proiecțiile minunate ale celor două cu elementele din realitate de care amîndouă se chinuie, din răsputeri, să scape. Cu grație și inocență. Cine urmează? Poate Erna cea care își mănîncă de sub unghii și face economii
“Să punem pe picioare iubirea aproapelui...” by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13907_a_15232]
-
Erna care abia își mai suportă fiul bețiv și terorist și care se visează la slujba Papei, URBI ET ORBI, din fața Catedralei Sf. Petru și Pavel de la Roma? Sau poate Grete cea păcătoasă, fardată și împopoțonată ca o sorcovă de mîna a doua, Grete cea grasă care merge în scaun cu rotile și visează la sex făcut în Piața cea mare și sfîntă, neamenințată ca în viziunea lui Mariedl de fata din Australia că o internează la spitalul de nebuni? Werner
“Să punem pe picioare iubirea aproapelui...” by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13907_a_15232]
-
E obstinat, intratabil, alergic la ideea de dialog. Ori critica autentică este un dialog: cu opera, cu alții, cu cei dinaintea ta, cu autorul cărții care a vrut ceva și a ieșit altceva etc. Cei care țin un șablon în mână și vor să citească toate cărțile cu el și prin el vor ajunge mereu la aceleași rezultate. Pe mine mă plictisesc pentru că nu îmbogățesc prin analiză universul operei, ci îl sărăcesc... Tematismul? O mare școală critică. Dintre noile metode, este
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
chema Dimineața poeților și a avut succes. Mi-am reconsiderat atitudinea față de Văcărești, Conachi... Nu mă mai obsedează nici întrebările incomode despre versurile lor. Acum știu bine ce-a scris Alecu, un personaj fabulos... El moare, nebunește, cu pana în mână, ucis din motive de gelozie se pare... Moare ca un erou romantic, strigând: Ah, stăpânul meu, iată mi se ia călimara, fie-ți milă de mine și salvați-mă, în numele lui Dumnezeu. Oh...’ Moare ucis de oamenii lui Moruzi, la
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
Să fie!.. Reinstaurarea criticii, ca instituție, este un fenomen complicat. Și un proces de sincronizare. Trăim, totuși, în epoca Internetului. Din păcate, eu am rămas la pix. La pix și la scrisul pe genunchi. Și la lectura cu creionul în mână. Citesc încet și gândesc la ceea ce citesc. Am observat că, în ultimul deceniu, stilul meu s-a schimbat. Domină în el persoana întâi singular. De aici nota de subiectivitate. Criticul literar nu mai vrea, pur și simplu, să stea pe
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
a fi remarcați. Cititorul nostru are dreptate: n-am văzut în nici o publicație serioasă recenzii, comentarii, analize ale acestor apariții care, oriunde în altă parte, ar fi provocat un uriaș scandal. La noi ripostele se pot număra pe degetele de la mîini. Au fost cîteva, de exemplu, între care și un editorial al meu, cînd cu zecile de sculpturi "inedite" ale lui Brâncuși � despre care n-a mai auzit nimeni nimic mai apoi). Dar nici simpozionul organizat anual la București de
Despre o anumită impostură by Nicolae Ioana () [Corola-journal/Journalistic/13919_a_15244]
-
pînă în prezent, acest Faraj e singurul care a construit sau construiește ceva pe domeniul public și care face o asemenea declarație - apropo de șpagă. În ceea ce îl privește, Băsescu nu e atît de prost încît să se lase pe mîna oricui, cerîndu-i șpagă, mai ales cînd știe că acesta ar fi protejatul lui Viorel Hrebenciuc. De altfel, luni, primarul a anunțat că îl va da în judecată pe năbădăiosul Faraj pentru calomnie. La rîndul său Viorel Hrebenciuc, care n-a
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13918_a_15243]
-
pentru că și-a pus tot sufletul în ele, și încântat de întâmplare să spere sincer că lumea asistă la nașterea unui geniu. De cele mai multe ori, din păcate, nu este vorba de așa ceva. Rubricii acesteia i se adresează lume de toată mâna, cei mai mulți veleitari, agramați, candizi, persoane cu afecțiuni nervoase ce își îmbânzesc frustrările în versuri fără poezie, fără șansă, fără nici un viitor. Rar de tot se întâmplă vreo minune, și atunci luăm autorul dăruit cu har poetic adevărat, îi facem sărbătoare
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13941_a_15266]
-
harnică." Același criteriu: neveste de corvoadă... Acu’, să-l însoare și pe ăl mic... Baba îi găsise una, dinainte. Dar, te pui cu tânăra generație?... Mezinul, băiat îndrăzneț, ia pe seama lui însurătoarea și într-o zi, vine cu una de mână: mamă, ne-am luat" Baba se scarmănă de cap, dă la deal, dă la vale, da^n-are ce face." A treia noră, cea mică, nu ne este descrisă, însă caracterul ei va reieși cu vârf și îndesat ca din
Romanul celor trei nurori - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13930_a_15255]
-
cârc". Presa a comentat mult evenimentul. Cică procurorul Cicerone Chiroșcă, sosind la fața locului, a stabilit din declarațiile vecinilor că nurorile răposatei i-au grăbit acesteia sfârșitul, tot vorbindu-i pe când trăgea să moară din cauza bătăilor... stârlici, năsălie, paraua din mâna mortului, conform tradiției noastre creștinești, despre găinile ori oaia plimbată peste groapă, de strigoi și altele, procurorul Chiroșcă încheindu-și ancheta cu: această perversă acțiune psihologică agravează circumstanțele nefiind vorba de o simplă crimă pasională, de un omor tipic rural
Romanul celor trei nurori - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13930_a_15255]
-
de exemplu că acest sadism, această cruzime nu aparține acuzatelor, niște fete bătute de soartă,... aceasta, soarta ea însăși, luând câteodată aspectul unei soacre, SOACRA SUPREMĂ... cruzimea aparținând, de fapt, vieții, dacă nu cumva și Artei, dacă ea încape pe mâna unui artist iresponsabil, ( mă rog). Doamne ferește, ar fi putut să reiasă că însuși autorul romanului ar fi un fel de marchiz de Sade român, primul.
Romanul celor trei nurori - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13930_a_15255]
-
țeapăn și stau de vorbă ca și cum nu s-ar fi văzut vreodată și ca și când le-ar fi cu totul străin motivul întâlnirii. Apoi, apariția mamelor, negocierea zestrei, ceremonia jocului, a răpirii miresei, a nunții, a mulțumirii pentru dar, cu dosul mâinii celui care l-a făcut, dus de primitor la buze și la frunte, sunt tot atâtea zone ale biografiei locului, cu stratul lor de semnificații imediat istorice, care exprimă aderența substanțială a celui care le-a observat la o lume
Basme valahe by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13929_a_15254]
-
lui sporește, iar setea spiritului este mai puternică. O sete potolită cu măsură, căci, nu-i așa, doar sorbind încet, își stinge setea cel însetoșat. Poate că firescul este ceea ce palpită cel mai puternic la Valentin Gheorghiu: tușeul prin care mâinile îmbracă tastele pianului aidoma unor mânuși; frazarea țâșnită parcă din raporturile frecvențiale și funcționale ale celei mai severe fenomenologii sonore; compozițiile ivite din elanul spontan, ca un punct de sprijin în căutarea adevărului. Nimic nu e factice ori alterat. Spirit
La o aniversare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13936_a_15261]
-
petrecere și de veselie, cu zicerile, cu proverbele, unele geniale, cu basmele, baladele vorbite, cronicele transmise din gură în gură... Câteodată, pe unele posturi t.v., apare câte un crainic care, prin semne, le transmite în viteză surdo-muților, rotind repede mâinile și mișcând la iuțeală degetele, câte ceva. Atunci, mă cutremur... Atunci, ceva din lăuntrul meu se zguduie. Atunci, îmi dau seama de lucrul pe care, - obișnuit de atâta vreme, - îl și uitasem, ori nu-l mai deslușeam cum se cuvine. Abea
Îndemnurile pentru vite by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13957_a_15282]
-
personale și cu eforturi uriașe, care n-au cum să continue la infinit. Acestea creează iluzia normalității și lasă impresia că dansul contemporan este unul dintre cele mai dinamice fenomene culturale în România, însă în spatele acestei aparențe se află o mînă de oameni, aceiași de fiecare dată, cei cîțiva reprezentanți independenți ai tinerelor generații. Deși consider că nu trebuie să ne victimizăm, nu am cum să nu iau în calcul faptul că sînt încă un homeless al culturii române, că în
Mihai Mihalcea - Prietenul meu elefantul by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13935_a_15260]
-
nu pot, însă, să construiască infrastructura pentru întreg, nu pot să înlocuiască o strategie culturală, care să așeze lucrurile pe un drum firesc. Încercăm de peste zece ani să facem ceva, am fost extrem de activi și inventivi, n-am stat cu mîna întinsă la mila guvernanților și a statului, a acestui corp debil, livid, pălit de inconștiență și plin de nesimțire. L.T.: Sînteți unul dintre cei mai reprezentativi exponenți ai dansului contemporan din România zilelor noastre, desfășurîndu-vă activitatea artistică, în egală măsură
Mihai Mihalcea - Prietenul meu elefantul by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13935_a_15260]
-
binefăcător: Pleacă! Îndemn să deschizi ochii. Case suedeze răzlețe O învălmășeală de brazi negri și de raze de lună fumegânde. Aici zace afundată coliba și nu e nici un semn de viață, până ce roua dimineții murmură și un bătrân deschide, - cu mâna tremurătoare - fereastra, eliberând o bufniță. Și în depărtare noua casă fumegă, pe colțul cearșafului întins la uscat fâlfâie un fluture, în mijlocul unei păduri în agonie unde putreziciunea citește cu ochelari de sevă protocolul cariilor din scoarță. Vară cu ploi aurii
Tomas Tranströmer by Dan Shafran () [Corola-journal/Journalistic/13939_a_15264]
-
în șah. Oamenii se mișcă rigid în teatrul de lumină al lămpilor. Lăsați-i să-și simtă în liniște aripile ascunse și energia lui Dumnezeu învăluită în întuneric. Allegro Cânt Haydn după o zi neagră și simt căldura simplă în mâini. Clapele vor. Ciocănele blânde bat. Rezonanța verde, vivace și calmă. Rezonanța spune că există libertate, că există cineva care nu plătește tribut împăratului. Îmi vâr mâinile în buzunarele-mi haydniene și îl imit pe cel ce privește lumea cu seninătate
Tomas Tranströmer by Dan Shafran () [Corola-journal/Journalistic/13939_a_15264]
-
în întuneric. Allegro Cânt Haydn după o zi neagră și simt căldura simplă în mâini. Clapele vor. Ciocănele blânde bat. Rezonanța verde, vivace și calmă. Rezonanța spune că există libertate, că există cineva care nu plătește tribut împăratului. Îmi vâr mâinile în buzunarele-mi haydniene și îl imit pe cel ce privește lumea cu seninătate. Înalț steagul haydnian - semn că: "Nu ne predăm. Dar vrem pace." Muzica este o casă de sticlă pe panta unde pietre galopează, pietre se rostogolesc. Și
Tomas Tranströmer by Dan Shafran () [Corola-journal/Journalistic/13939_a_15264]