3,421 matches
-
uneori cu necinste. Unii merită toată considerația deoarece din milioanele împrumutate creează locuri de muncă. Mulți trăiesc spre a cheltui, a chefui și se înconjoară de iahturi, bolizi și îmbrăcăminte ciudată ca a împăratului care se fudulea în pielea goală mânat de croitorul lingușitor. Ei nu fac cinste țării pe care cică „o iubesc” din inimă și ar face totul pentru ea. Oare și-ar putea sacrifica averea pentru „mult iubita” țară și poporul ei de votanți? Domnul Președinte mi-a
IMNUL ŞI MÂNA LA INIMĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357632_a_358961]
-
poziția privilegiată în societate, îi determină pe unii a-și perverti caracterul. Dacă l-au avut cândva integru! Mârlanii sunt cinici (cinism - despre care se mai spune că este o formă degradată a ironiei), disprețuiesc principiile elementare ale moralei, sunt mânați de o poftă aproape vicioasă a negării, de dorința de a demasca, a distorsiona, a lovi în punctele dureroase ale adversarului. Ei sunt maeștri în a păcăli lumea, „există în ei ceva diabolic, un joc pervers al spiritului”, spunea Emil
CABOTINUL ŞI MÂRLANUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358579_a_359908]
-
Blondel - Pe cel care se bucură în Domnul, nici un necaz nu-l va scoate din bucuria lui. Sf. Ioan Gură de Aur - Desăvârșirea este o prăpastie de smerenie. Sfanțul Isaac Șirul - Cumplită și atot-îndrăzneața iubire de avere nu cunoaște sat, mânând sufletul înrobit până la cele mai mari rele. Deci să o gonim încă de la început, ca atunci cand precumpănește, e de nestăpânit. Isidor Pelusiotul - Diavolul nu se bucură atât de mult când păcătuim față de Dumnezeu, cât se bucură când deznădăjduim. Sfanțul Ioan
CITATE MEMORABILE (46) de ION UNTARU în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344644_a_345973]
-
să-l sugă, să uite la fel. Cărarea cea-ngustă, prea grea îți apare, Și cine-s nebunii de-apucă pe ea?! Căci ce bucurie și ce alinare Să fie in cruce, poruncă și stea? Și cum poate duhul să mâne cuvantul? De ești orb - să vezi, și de vezi - să fii orb. Și cum poți să umpli cu vestea pamântul Când oamenii-și sapă amarul... și-l sorb? Dar apa cea vie, de secole curge. Puțini se opresc ca să-și
SIMBOLISMUL EGOULUI MEU POETIC de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344666_a_345995]
-
pervers ce ești! Auzi la el, altfel de pește! Bucuros, am intrat în jocul ei, făcându-mi de lucru cu perișoarele de pe piept, în timp ce nădrăvanul trezit din somn, bătea la porțile încă închise ale plăcerii. Răspunzând, Miruna întinse cu îndemânare mâna să-mi prindă cu putere nebunaticul, în timp ce își ridică puțin fundul și-l potrivi pe făgașul plăcerilor incomensurabile. Își mișca trupul atât de măiestrit și agil, încât mă înfiora. Cu mâinile sprijinite de copastia bărcii, dansa un dans numai de
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344651_a_345980]
-
Peste râpele cu afini, / Slujbe în schitul toamnelor / Pe altarul florii de colț. // Se bate utrenia cărărilor neîncepute. O mantie...de general / Zorii îmbracă versanții, / Stampe epocale. Ca dintr-o magie, / Verde, pădurea. / Soarele / Se spală pe ochi. // Cerbul își mână ciutele / Din ochi mari ca tăul rece.” Poezia soarelui și a zorilor și-a pus amprenta pe creația lui Teo Cabel. Și zorii sunt personificați în fel și chip. „Zorii pășeau tiptil printre picioarele tale”; în timp ce „Ziua...trecută” este „Diformă
RECENZIE LA VOLUMUL: MERG MAI DEPARTE...DE TEO CABEL (CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344699_a_346028]
-
cum cântă pe ritmuri demodate și simt cum luna ar vrea din nou să mi-s-arate... E atâta întuneric pe cerul vieții mele s-au ascuns de teamă și ultimile stele, doar cât-o umbră mai brăzdează depărtarea când un felinar mânat de vânt caută cărarea... Anotimpurile s-au risipit printre stele încercând alte zări pentru a împleti inele, nici păsări nu mai cântă și zarea parcă doare când nimeni nu-i mai ascultă astăzi chemarea... Strigătele-s mute și cântecul pare
ÎN SUFLETUL MEU... de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350661_a_351990]
-
pe fratele meu. Dar nu-i venea deloc să dea pe mâna altuia iepușoara sa. Dar nu avu încotro, nu putea refuza un băiat așa de cunoscut. Până la urmă, i-a împrumutat iapa. - Dar, te rog un lucru, să nu mâni tare iapa, e bătrână, are respirație grea! îl preveni Ilia, nu prea convins că face bine. - N-aveți grijă, pani Polec! Merg încet cu ea! îl asigură. Băiatul luă cu multă delicatețe iapa de căpăstru și porni la drum, mergând
ILIA POLEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350711_a_352040]
-
cea de exprimare a sentimentelor, să creeze . Astfel, el înfruntă deznădejdea ce ar putea apărea din parte acelor din jur și necunoscutul ce îl determină să experimenteze . Pentru cel ce scrie, este puțin altfel, chiar dacă în esență este la fel . Mânat de cea mai pură dorință acesta creează, fără ca de fapt să dorească să creeze . El doar își așterne gândurile stăpânit de o dorință ce îl face să simtă că timpul stă peloc, iar o ființă nevăzută ridică penița, străbătând distanța
POVARA SCRIITORULUI... de RADU ALEXANDRU în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350751_a_352080]
-
de pagini, lucrarea cuprinde biografiile a 130 de oameni de cultură sibieni, teologi, juriști, literați, economiști etc. Sunt biografiile personalităților care au activat în Congresele Național Bisericești și Sinoadele arhidiecezane din Sibiu, reședința Mitropoliei Ardealului, fie clerici sau laici, cu toții mânați de dorința pentru emanciparea spirituală, națională și materială a românilor ardeleni. Printre ultimele lucrări de istorie bisericească transilvană sunt Catedrala mitropolitană din Sibiu, 1906-2006, Istoria mănăstirii Prislop (ed. II) și Uniația în Transilvania în trecut și astăzi (ed. V, cea
O SCRISOARE DESCHISĂ, ADRESATĂ CU PRILEJUL ACESTUI FRUMOS CEAS OMAGIAL, FESTIV ŞI ANIVERSAR – ÎMPLINIREA A OPTZECI DE ANI DE VIAŢĂ AI PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROFESOR MIRCEA PĂCURARU... de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/358736_a_360065]
-
prealabil de a intra într-o sală de teatru. Chiar dacă de cele mai multe ori piesă e ”marfă închisă” (mă refer la faptul că, chiar și când cunoaștem autorul/piesă, diferă alte coordonate: actorii, decorul, regizorul , meteo) nu putem spune că suntem mânați de o curiozitate superioară. Mă tem că vedem această manifestare că un ”divertisment”. În aceeași categorie intră vizionarea filmelor(nu cele de la TV), expozițiile de facturi diferite (artă fotografică, sculptură , pictură) și lansările de carte. Pentru mine au fost necesari
RAFINAMENTUL VINE O DATĂ CU CAPACITATEA DE ÎNŢELEGERE! de DALELINA JOHN în ediţia nr. 665 din 26 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358819_a_360148]
-
din toate? Pe cine-ntreb Nu stie-o buchie.. Lanul plânge în câmpie Iar pämântul este gol! Toți ce s-au jertfit odatä, Au luptat pentr-un popor Care-acum plânge-n soaptä De räul din țara lor... Cei ce-au mâna pe putere Au cälcat un jurämânt.. Folosind avutul tärii Ca pe propriul lor.. Pämânt! De-ar putea vedea Sträbunii Cum se bat toți pentru funcții Cälcând Omul în picioare, Judecând precum..nebunii! Dintr-o tarä minunatä cu un soare arzätor
STRÄBUNII de DOINA THEISS în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359330_a_360659]
-
ce imbold a făcut ca omul începutului de mileniu trei să fie atât de dezinvolt și de trăitor fervent al pornirilor sale libertine. Ce a dus ca însuși literatul să desfrâneze cuvintele în imagini și să creeze secvențe ale instinctelor mânate de perversitate? Și am înțeles, din toată această meticulozitate a descrierilor, ura crescândă față de fiindul nostru sortit căderii, urgiei în umbra unor energii, într-o continuă mișcare ucigătoare a eului. Tatuarea trupului, montarea diferitelor obiecte în orificii vizibile sau ascunse
INTIMITATEA CA MANIFESTARE PERFECTĂ A EULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359301_a_360630]
-
Voievodala Maramureșană”. De sărbătoarea Sfanțului Arhidiacon Ștefan, numele sfanțului pe care la primit la botez, a fost ultima dată, când a slujit Sfântă și Dumnezeiasca Liturghie și a fost împărtășit de către Preasfințitul Părinte Episcop Justin Sigheteanu - ucenicul Părintelui Arhimandrit Serafim Mân. În luna noiembrie anul 2010, la împlinirea vârstei de 75 de ani a primit titlul de Cetățean de onoare al Orașului Târgu Lăpuș. Duminică - 10 februarie 2013, s-a mărturisit și împărtășit și apoi după ani de suferință, s-a
IN MEMORIAM: SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT SERAFIM MAN DE LA MĂNĂSTIREA ROHIA [Corola-blog/BlogPost/359340_a_360669]
-
Iar eu Voi răspândi cântecele lor. Ți-am cutreierat nemărginirea Pe puntea corabiei, privind orizontul Alteori Căutam cu înfrigurare Pământul, Unde cei dragi mă așteptau. Mi-am petrecut timpul Între tine și ei. Mi-ai purtat corabia Precum Soarele Își mână carul pe Cer, Trecând dintr-o lume în alta. O, Tu, Regină în palatul de mărgean Tu, crudă și iubitoare Regină, Atâtea suflete temerare Ți-au străbătut necuprinsul, Mânate de curiozitatea De a-ți descifra hieroglifa. Unele Au sfârșit în
MARINARUL ŞI MAREA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359350_a_360679]
-
Între tine și ei. Mi-ai purtat corabia Precum Soarele Își mână carul pe Cer, Trecând dintr-o lume în alta. O, Tu, Regină în palatul de mărgean Tu, crudă și iubitoare Regină, Atâtea suflete temerare Ți-au străbătut necuprinsul, Mânate de curiozitatea De a-ți descifra hieroglifa. Unele Au sfârșit în abisurile tale, Îmbrățișate de vălurile ce te acoperă. Din atâtea inimi, Reîntoarse la țărm, A izbucnit bucuria victoriei, Regăsirii de Sine. Astfel, Sufletele trezite Ți-au descoperit comorile, Atât
MARINARUL ŞI MAREA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359350_a_360679]
-
în întregime, după cum într-o firimitură din Sfânta Împărtășanie Dumnezeu se oferă pe Sine omului în întregime. Autorul prezintă tot în acest capitol poziția Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae, conform căreia cosmosul se lasă cunoscut de om iar omul se simte mânat de o sete ontologică în a cunoaște cosmosul, iar prin cosmos vrea să cunoască pe cel care l-a creat, adică pe Dumnezeu. În starea primordială omul a fost rânduit a fi preot al creației dar prin cădere omul a
STELIAN GOMBOŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359448_a_360777]
-
cu caractere cu diacritice imposibil de pronunțat. Oare porcul din care mâncăm o fi avut bunici ardeleni? La Naschmarkt, renumita piață vieneză, despre care se spune că are absolut totul, mă asaltează un miros suspect de putină cu varză murată. Mânată de nostalgia sarmalelor, cer cu demnitate, în cea mai pură germană care mi-e proprie, o unitate din respectiva. Vânzătorul - un sârb - mă întreabă respectuos în cea mai curată română posibilă: „doriți cu moare la pungă sau o lăsăm la
CRĂCIUN VIENEZ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359492_a_360821]
-
plimbare - Albastră pășune presărată cu grăunțe stelare; „Magii” tot rătăcesc prin pustie, Iar „Steaua” lor e încă vie, Purtându-I către o minune De vremuri mai bune; În trecere „Robii” și-au însemnat „Cale”; Stelele au pornit-o la vale, Mânând vesele căruța; Undeva a început miuța; Nu este prea multă gravitate Pe întinsul bolții înstelate; Chiar și Luna diafană, Năzdrăvană Se dă huța cu inele Paralele, Agățate printre stele. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Magie / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN
MAGIE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359523_a_360852]
-
așa, de președinte Când nu te simți a fi în stare Păi... du-te nene le plimbare Nu ne jucăm de-a incercatu’ Dac-am putea conduce statu’ Că nu-i doar Ghiorghe și cu Ioane Aici vorbim de milioane. Mânați flăcăi și m-ascultați, N-aveți cu biciu’-n ce să dați... Păi începând cu Ceaușescu, Și după el... nea’ Iliescu, Savantu’ de Constantinescu Și marinarul de Băsescu, Toți într-o oală pot să-i pun Cu toții au ceva comun
PLUGUŞORUL ... PENTRU T(H)OŢI de MARIN BUNGET în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359539_a_360868]
-
de mii de declarații Ce singuri le-au scăpat din gură Tot acuzându-se că fură. De ce nu-i arestat niciunul !?!? Păi ci’n să facă pe nebunul ? Că ăi de-ar trebui s-o facă Mănâncă din aceași troacă. Mânați flăcăi și m-ascultați, N-aveți cu biciu’-n ce să dați... Dar hai să-o luăm de la-început, Și să vedem ce-au mai făcut În anul care a trecut. Au început promițător... Și-au mărit leafa binișor, Că
PLUGUŞORUL ... PENTRU T(H)OŢI de MARIN BUNGET în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359539_a_360868]
-
Nu vi-i dădură tot amicii ? ----------------------------- Și uite-așa se duse anul... Parlamentarul își luă banul... Și tot război după război, Îi cam duru în cot de noi. Pe noi, cei care i-am ales, Ne cam trimise la cules. Mânați flăcăi și m-ascultați, N-aveți cu biciu’-n ce să dați... Acum când anul se sfârșește Tot în războaie îi găsește. Vestita luptă pe ciolan Ce-o știm de douăzeci de ani. Cu-o singură deosebire... Ciolanul s-a
PLUGUŞORUL ... PENTRU T(H)OŢI de MARIN BUNGET în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359539_a_360868]
-
care-ți luară din salariu Siti mai goliră buzunarul. Și-apoi și cea cu TVA De te goli așișderea. Că nici-o lege de-asta-n UE Oricât ai caută-o nu e... Și-atunci mă-ntreb nedumerit În care UE-am nimerit ??? Mânați flăcăi și m-ascultați, N-aveți cu biciu’-n ce să dați... Și-atunci de ce vă mai mirați Și tot mereu vă întrebați ? De ce vor toți să nu ne vadă ? De ce suntem tot timpu-n coadă ? De ce mereu tot ei să
PLUGUŞORUL ... PENTRU T(H)OŢI de MARIN BUNGET în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359539_a_360868]
-
s-au strâns din patru zări. Și ca și cum n-ar fi îndeajuns, Niciuna n-are un răspuns. Atâtea îs, că îi totuna, De mi-aș mai pune și eu una. Cam ce-ar mai trebui să fie, Să-ajuga cioara....ciocârlie ? Mânați flăcăi și m-ascultați, N-aveți cu biciu’-n ce să dați... Și fiindcă tot se schimbă anul Eu nu le zic decât o vorbă, Să le ramana'n gât ciolanul... Și nu le dăm un gram de ciorbă... ----------------------------- Iar
PLUGUŞORUL ... PENTRU T(H)OŢI de MARIN BUNGET în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359539_a_360868]
-
semețe, goale-n neobrăzarea lor, Ce trupurile își oferă, ca-ntr-un bordel al apelor, Se-avântă cu a lui pornire, intre-ai lor sâni umezi și țări, Trăiește strop de nemurire, cu geamăt surd, cu valuri mari. Apoi îl mâna iarăși dorul, spre plajă lui de lângă far, Ce din nisip și scoici plăpânde, iubirea a făcut altar. Mihaela NEACȘU Brăila 8 mai 2014 ---------------------------------------- NEACȘU (Karelia) Mihaela, poeta și artist plastic, născută la București, pe data de 5 aprilie 1958. Nepoata
NU POT SĂ PLEC (POEME) de MIHAELA NEACŞU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360298_a_361627]