4,645 matches
-
Prestigiul ei, sinceritatatea ei. Care satisfactie? Ilana ajunsese împreună cu iubitul. El se dezbrăcase repede ea trase fermorul de la pantaloni. La început mai crispat, barbatul s-a lasat controlat, desfăcut, în sfârșit, buzele ei, limba ei arcuită, vârful excitant, palparea si mângâierea, visul oricarui bărbat, femeia roșcată mângâiată pe cap, părul strâns ca într-o cupă de mâinile lui, șamponul ei cu miros de orhidee, parfumul ei. Ilana s-a răzbunat... ------------------------------------------ *Muntele meu, Carmel, 2011 Bianca MARCOVICI Haifa, 20 martie 2016 Referință
EPOCA CLINTON de BIANCA MARCOVICI în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363666_a_364995]
-
de lume în care trăim. Dacă închidem ochii în fața necazurilor celor de lângă noi și nu le întindem o mână de ajutor, vom face o mare greșeală, pe care nu ne va ierta-o nimeni... Să mângâiem pe cel lipsit de mângâiere! Să ajutăm pe cel lipsit de ajutor! Să fim prieten cu cel fără prieteni! Toate acestea la un loc, vor aduce bucurie într-un suflet uitat de... societate. Cu puțină atenție și o fărâmă de iubire față de aproapele nostru, vom
CÂND STRESUL... OMOARĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363688_a_365017]
-
Când trăia, mereu se arătase în fața mea, copil fiind, cu puteri fantastice, căci altfel cum ar fi putut să-mi vindece rănile fizice cu un simplu suflat peste o tăietură ori lovitură? Sau cum ar fi putut, cu o simplă mângâiere ori vorbă, să-mi alunge nemulțumirile și supărările? Dar să lăsăm lucrurile astea ... „Dragul meu, o aud spunându-mi la un moment dat, în vis, vă rog să-mi faceți o slujbă de mithrii ... ” Cererea ei mi s-a părut
LIGA SCRIITORILOR MARAMUREŞ INTRĂ ÎNTR-O BINEMERITATĂ VACANŢĂ. ARTICOL DE GELU DRAGOŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363704_a_365033]
-
Acasă > Versuri > Spiritual > O CANDELA APRINSĂ Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Învăluit în clipa de tăcere, În sactuarul inimii stau izolat, Primesc din când, în când o mângâiere, Topaz, pe care lacrima mi-am încrustrat. Aud ecouri, mult de prea departe, Pe care vreau cu mintea măcar să le pătrund, Dar sunt un fir plăpând ce’n noapte, În stele se îmbracă și le simt arzând ! Îmi plec genunchii
O CANDELĂ APRINSĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363767_a_365096]
-
Începu să o mângâie și să o sărute cu foc. Ilinca se simțea iubită și îi plăcea. Ștefan o luă în brațe și merse în dormitorul de la parter care era apropiat de living, o așeză pe pat și continuă cu mângâierile și sărutările. Au făcut din nou dragoste și s-au simțit minunat. Acum se uitau unul la altul și își vorbeau din priviri. “Nu îmi închipuiam să găsesc un bărbat- și văduv pe deasupra- așa, potent, la această vârstă și
POVESTE LA ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ (XIV) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363759_a_365088]
-
integrează în cuvânt. Diadema frunții lui este de fapt iubirea Sau patima vieții, aplecată peste dor. Iar cuvântul dorului poartă neapărat un nume: Eminescu! Cosițele iubirii și teiul adorm legănate de vis, Visul nostru ... Luceafăr nins. Albastrul ivit ca o mângâiere a soarelui Peste trăiri trecătoare Peste destin ... Magia geniului: Eminescu! Rid de stea - Mihaela Tălpău Eminescu-i disperarea poeziei și iubirii Frica morții și uitarea în săraca lege a firii E un drum spre a renaște în a inimii aripă
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
dor, S-au dus bătrânii, cu ei și lumea lor, Săraci sunt Apusenii,n-au cine să îi plângă. Doar Domnul ține seama `ntru ceas de înviere Pe nume-i strigă precum s-au botezat, De sub bătrâne cruci, dând clipei mângâiere Se-aude-un creștinesc : “Hristos a înviat! Referință Bibliografică: Satul din lacrimă / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 239, Anul I, 27 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
SATUL DIN LACRIMĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364669_a_365998]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > EȘTI TU... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 239 din 27 august 2011 Toate Articolele Autorului Te știu din gânduri, Din vise, Din doruri și durere. Din tot ce-am vrut Să am - Iubire, mângâiere. Tu ești petală Și floare, Balsam de suflet ești. Tu ești cărarea Ce duce Spre lumea de povești. Tu ești iubirea, Și dorul Ce sufletul alină. Ești mângâierea Dulce, Ești rază, ești lumină. --> MAI ESTE TIMP Referință Bibliografică: Ești tu
EŞTI TU... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364678_a_366007]
-
Din doruri și durere. Din tot ce-am vrut Să am - Iubire, mângâiere. Tu ești petală Și floare, Balsam de suflet ești. Tu ești cărarea Ce duce Spre lumea de povești. Tu ești iubirea, Și dorul Ce sufletul alină. Ești mângâierea Dulce, Ești rază, ești lumină. --> MAI ESTE TIMP Referință Bibliografică: Ești tu... / Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 239, Anul I, 27 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marin Bunget : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
EŞTI TU... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364678_a_366007]
-
Hai, încă o secundă, imperiile pier A ruginit de-acuma și balamaua porții Mai scîrțîie-ntr-o doară buimacă și de fier Eu îmi mai pun speranța în zarurile sorții Frumoasă ești ca luna care încet apune Cînd zarea ne inundă cu mîngîieri caline Cînd o să fii tu gata te rog din timp a-mi spune Ca să-mi înnozi cravata cu gesturi blînde, fine Și amîndoi spre ceruri să ostenim urcînd Tu, blîndă și frumoasă, eu, taciturn și greu - Pe-același drum, iubito
ÎN VISUL MEU ETERN DE PĂPĂDIE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364695_a_366024]
-
nr. 230 din 18 august 2011 Toate Articolele Autorului Ce dulce-i vorba ta la ceas de seară Când cerul nopții-i plin de stele Și-n dulcele miros de viorele Răsună tainic semn în lemnul porții. Ce caldă-i mângâierea ce vine de la tine , Cum poftele lumești tu știi să mi le-astâmperi, Când diavoli nesătui și când prea candizi îngeri Sunt trupurile noastre de amoruri pline. Mă-mbraci cu gura ta, sărutul mi-e vesmântul Și inimile noastre aceleași
CE DULCE-I VORBA TA... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364742_a_366071]
-
adânc, să-mi răscolești toată dorința de a fi a ta, să pătrunzi prin cele mai necunoscute și tainice locuri ale feminității mele, vreau să răzbun lunile de așteptare, acum când am cea mai mare nevoie de dragoste și de mângâierea unui bărbat tânăr și priceput în amor ca tine. Mircea simți dorința partenerei și o pătrunse cu totul, mișcându-și șoldurile pentru a căuta locurile necunoscute ale fetei. - Este minunat ce-mi faci! Ah, cât de mult te iubesc, Mircea
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364687_a_366016]
-
Nu știu, însă acum doresc să te simți excelent și îi prinse din nou între buze mugurii sânilor, mișcându-și agale degetele pe tot corpul ei, până a ajuns cu ele în dreptul triunghiului umezit de dorințe și înfierbântări, unde, cu mângâieri ușoare peste ridicătura de deasupra petecuțului șaten, făcea ca tensiunea în corpul fetei să crească și mai tare, când flăcăul în mișcarea dinamică a celor două corpuri, ce tot încercau să-și armonizeze ritmul, se juca cu vârful degetelor în
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364687_a_366016]
-
morții!... Iar în încheiere, vreau să felicit pe toți cei care au ostenit la săvârșirea și desăvârșirea acestei lucrări cultural-spirituale, misionare și pastorale, făcută cu timp și fără timp, cărora le doresc să aibă parte de folositoare bucurii, de binecuvântate mângâieri și de nemărginite împliniri duhovnicești, iar celor născuți deja în lumea cealaltă - a Împărăției Cerurilor, să se bucure acolo de înveșnicita comuniune cu Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos, în lumina cea neînserată a Sfintei Treimi! Amin! Cu aleasă prețuire
DESPRE BISERICA CU LUNĂ DIN ORADEA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364739_a_366068]
-
că nu toate au ajuns până la autoare), doamna Mariana recunoaște că... «Personal, nu am cunoscut-o niciodată pe scriitoarea Eleonora Schipor, profesoară în satul drag mie, Cupca»... «Pentru mine Eleonora Schipor este și va rămâne o «doină», un dor, o mângâiere dând dovadă de un românism autentic. O bucovineancă vrednică de care sunt mândră»... În afară de cărțile proprii doamna Mariana Gurza a mai prezentat și câteva din cele 20 la care sunt îngrijitoare de ediție. Nu-mi rămâne decât să-i spun
POETA CU SUFLET DE ÎNGER de ELEONORA SCHIPOR în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364771_a_366100]
-
buștean și se lipi de Cristian cu tot corpul. Buzele fetei acopereau cu sărutări pătimașe gâtul, buzele, obrajii tânărului, iar mâinele îi făceau un du-te-vino pe tot corpul lui. Cristian surprins de acest entuziasm nebănuit, răspunse cu aceleași sărutări și mângâieri. Privirile lui de vânător înnăscut descoperiră la câțiva metri spre interiorul pădurii un loc ascuns vederii eventualilor iubitori ai naturii ce s-ar putea rătăci în acea zonă. O luă în brațe din nou și plecă cu ea așa îmbrățișați
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349460_a_350789]
-
răsărit de soare melodii de suflet. Doina, creație magnifică a poporului român („Doina zic, doina suspin, tot cu doina mă mai țin...”), izvorâtă din patimă și dor nestins, iubire, speranță, rugă, deznădejde, bocet disperat, credință în nemurirea sufletului, alean și mângâiere pentru părinții care-și trimit fiii la război; chemare către divinitate să-i aducă pe cei ce au plecat în lumea umbrelor; renunțare la cele pământești, care-s lucruri deșarte) dar, în același timp, doina este și prietena nedespărțită a
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
înfioară inimile acultătorilor, căci doina nu putea să-l uite pe bătrânul ce-și deapănă amintirile... când trece pe cărare de pădure: „Lele, lele ... și iar lele,/ Vai de păcatele mele/ Am la suflețel durere/ Și n-am pic de mângâiere./ Plângea moșul în pădure,/ C-a rămas singur pe lume ... Ruga cerul și pământul,/ Ca să-i asculte cuvântul./ Lele, lele ... și iar lele,/ Vai de păcatele mele/ Bătrânețile sunt grele,/ Am rămas fără putere./ Calc pe iarbă printre fagi,/ Nu
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
răpuși de dor de țară, iar în fruntea lor se află un vajnic fecior ce spune cu durere sfâșietoare în glas: „Mă aplec smerit spre tine,/ Bun pământ al țarii mele;/ Doamne, ține-mă pe lume,/ Da-mi o mică mângâiere!/ Cu puterea Ta, sfințește/ Bruma asta de țărână,/ Pe-al meu tată, pomenește!/ Spre odihna lui din urmă./ Si-a plecat strângând la sân/ Un pumn umed de țărână;/ ...Lacrima bunul creștin;/ Pe mormânt are sa-o pună,/ Unde-așteaptă-al lui părinte
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
zidesc și dărâmă, învie ori sfarmă, cântă și descântă, ard și clocotesc. Menirea lor este aceiași; să spună ceva, să deschidă ori să închidă, să spulbere ori să întemeieze. Dar cine poate să îmblânzească pe cele aprige ? Arborele îți dă mângâiere la umbra sa când dai semne de osteneală. Îți face sufletul plin de candoare când vântul doinește prin frunza sa ce se apleacă cu dor peste chipul tău. Prin parfumul dulceag al florilor, arborele te mângâie și te alină precum
ESENŢA CREAŢIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349527_a_350856]
-
de iubiri, de decepții, de bucurii, de întristări... Răzbat din cântecele Doinei Spătaru făgăduințe, deopotrivă cu pierderea drumului speranței și renunțarea. A suferit, a iubit, a pierdut, s-a alinat, și-a adunat curaj și speranță, a continuat! Întristările și mângâierile din viața sa au venit, au plecat și s-au întors, adesea. Sunt multe...! Nimeni nu poate număra stelele de pe cer, dar ochii noștri le privesc strălucirea! Cu toate că până la ele este un vast spațiu cuprins de întuneric, ochii nu sunt
DOINA SPĂTARU. FRUMOASA VERIŞOARĂ , CREIONĂRI AFECTIVE CU PREZENTATORUL OCTAVIAN URSULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349517_a_350846]
-
i-a întrerupt discursul. Privirile noastre s-au îndreptat către moneda ce alunecase la picioarele lui. Domnul s-a aplecat, a ridicat calm, moneda și mi-a așezat-o în palma deschisă. Apoi, cu un gest ce semăna cu o mângâiere, mi-a închis degetele asupra ei și m-a întrebat, cu o uitătură iscoditoare: - Întotdeauna ești așa de sinceră? Un sentiment de revoltă s-a iscat în mine. Înțelegeam enormitatea situației. Perindările mele pe la magazin, minutele petrecute în fața vitrinei, drumul
ÎNTOTDEAUNA SUNT AŞA DE SINCERĂ! (PARTEA A DOUA) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349541_a_350870]
-
Aparținea total visului nemărturisit încă din pubertate de a trăi la intensitate maximă primele clipele de dăruire în brațele iubitului. Cristian îi murmura cuvinte dulci de dragoste, menținând aprinsă vâlvătaia focului ce i-a cuprins întregul trup virgin. Erau primele mângâieri adevărate de dragoste, primele sărutări pline de patima unei iubiri necenzurate. Feciorelnicia neprihănită până acum și-o apăra din ce în ce mai slab. Era sau nu conștientă de ce face sau de ce va urma? Cine să mai știe acest lucru? Se pierduse în plăcerea
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349459_a_350788]
-
aceea? - Nu iubito, vom fi mereu împreună. Voi termina facultatea curând și ne vom căsători. Vom locui aici la bunici că ei sunt singuri. Vrei? - Da, dar eu știu... În timp ce se purtau aceste discuții Cristian nu abandonase activitatea sa de mângâiere a zonei pubiene, sărutând pulpele fetei ce se zvârcolea de plăcere în brațele sale, murmurând cuvinte fără înțeles, onomatopee înșiruite fără sens ca într-un delir. Îngenunche lângă pat la picioarele Andradei și în timp ce-i cobora încet bikini-ul, îi
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349459_a_350788]
-
răsărit de soare melodii de suflet. Doina, creație magnifică a poporului român (Doina zic, doina suspin, tot cu doina mă mai țin.), izvorâtă din patimă și dor nestins, iubire, speranță, rugă, deznădejde, bocet disperat, credință în nemurirea sufletului, alean și mângâiere pentru părinții care-și trimit fiii la război; chemare către divinitate să-i aducă pe cei ce au plecat în lumea umbrelor; renunțare la cele pământești, care-s lucruri deșarte) dar, în același timp, doina este și prietena nedespărțită a
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]