1,319 matches
-
186) „... răstignesc pe Hristos cei ce explică în chip hulitor sensurile întrupării lui Dumnezeu”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Ambigua, partea a doua, 136, în PSB, vol. 80, p. 321) „... Să respingeți cu toată puterea pe cei ce nu primesc binecredincioasele și mântuitoarele dogme ale Bisericii și să aflați că sunt mai degrabă propovăduitori ai învățăturii lui antihrist cei ce nu mărturisesc pe Domnul și Dumnezeul nostru Iisus Hristos în trup, cum strigă limpede marele evanghelist Ioan. E ceea ce propovăduiesc în mod vădit
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
e lăsat, fără nădejde, pradă mării. Iar apoi își recâștigă Milanul, însă tocmai ca magician, folosindu-se de însăși competența a cărei dobândire îl pierduse. Rătăcit cândva în contemplație și dezlumindu se astfel, el își transformă puterile oculte în puteri mântuitoare, în instrumentul de restituire a stărilor îndreptățite. Este un caz mai rar în echilibrul de forțe al lumii omenești, care mai totdeauna îi elimină pe visători și îi zdrobește. Prospero, care, spre pierzania sa, privise prea mult la tâlcul constelațiilor
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
e lăsat, fără nădejde, pradă mării. Iar apoi își recâștigă Milanul, însă tocmai ca magician, folosindu-se de însăși competența a cărei dobândire îl pierduse. Rătăcit cândva în contemplație și dezlumindu se astfel, el își transformă puterile oculte în puteri mântuitoare, în instrumentul de restituire a stărilor îndreptățite. Este un caz mai rar în echilibrul de forțe al lumii omenești, care mai totdeauna îi elimină pe visători și îi zdrobește. Prospero, care, spre pierzania sa, privise prea mult la tâlcul constelațiilor
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
credință niceene.Teologia Sfântului Atanasie cel Mare este determinată, pe de oparte, de arianism, de nevoia de a combate și învinge doctrinaraceastă erezie, iar pe de altă parte de niciodată împuținata sa iubirefață de Cuvântul întrupat și față de lucrarea Lui mântuitoare, iubirecare i-a fost în permanență călăuzitoare<footnote Athanasius, Die Menschwerdung Gottes, Ausgewhlt und übertnagen von L.A. Winterswyl, Leipzig, 1937, prefața, p. 27. footnote>.Astfel, în bună parte, teologia Sfântului Atanasie - îndeosebi la-tura trinitară - și în special sensul pe care
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
a lui Dumnezeu, Care nu Și poate comunica ființa, Sfântul Ata-nasie cel Mare pleacă de la faptul mântuirii. Cuvântul întrupat esteînainte de toate Mântuitor, prin aceea că în El omul se îndumnezeiește și devine fiu adoptiv al lui Dumnezeu. Dar Cuvântul, Mântuitor fiind, este cu adevărat Dumnezeu, întrucât El n-ar putea în dumnezei pe om și nu l-ar putea ridica pe acesta la filiație (înfiere)divină, chiar și numai adoptivă, decât fiind El Însuși cu adevărat șiprin natură Dumnezeu și
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
descoperă și îi vorbește<footnote P. Paul-Marie de la Croix, O. C. D., L´Ancien Testament Source de Vie Spirituelle, Les Études Carmelitaines chez Desclée de Brouwer, 1952, p. 555. footnote>. Fără credința izbăvitoare și răscumpărătoare a Vechiului Testament nici credința mântuitoare aNoului Testament nu și-ar afla temeinicia. Evenimentele miraculoase cu care este întrețesută istoria fiilor lui Israel dă certitudine șicreștinilor despre intervențiile salvatoare ale lui Dumnezeu înistoria omenirii. Celor care cu bună știință ignoră realitățile supra naturale implicate în istoria
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Sfinții Părinți au așezat mărturisirea credinței apostolice după celebrarea Jertfei și Învierii Mântuitorului în cadrul Sfintei Liturghii și înainte de rugăciuneade invocare a Duhului Sfânt pentru „înfiere” în urma asemănăriicu Hristos prin „înviere”. De-a lungul Anului liturgic în care se ce-lebrează lucrarea mântuitoare a lui Dumnezeu în Hristos în între-gimea ei, ca pe „calea nouă și vie” (Evrei 10, 20) spre deosebire decea a literei din Lege, mărturisirea credinței apostolice are loc dupăînălțarea Domnului la cer, ca o etapă hotărâtoare înainte de Cinci-zecime, și
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
pe „tablele de carne ale inimii” (2 Co-rinteni 3, 3) ca și în Adam cel dintâi (1 Corinteni 15, 45). Dacă estecineva numit „bun”, acela nu poate fi astfel, decât dacă este al luiDumnezeu. În fața tânărului bogat care Îl lingușea, Mântuitorul arăspuns: „Ce Mă numești bun Nimeni nu este bun decât singurDumnezeu” (Luca 18, 19), declinându-și, astfel, calitatea de a fi bunfără Dumnezeu, sau de a avea inimă fără a fi inima lui Dumnezeuprin ascultarea de Cuvântul Său. „Voia Ta
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Matei 13, 47-50), spune că Dumnezeu nusepară lămurit pe una de cealaltă<footnote Fericitul Augustin, La cité de Dieu, 11, 1, în colecția „Oeuvres complétes deSaint Augustin”, trad. par M. Péronne, Paris, 1973, tom 24, p. 82. footnote>, după cum spune Mântuitorul înEvanghelie: „Nu smulgeți neghina din grâu, ca nu cumva odată cuneghina să smulgeți și grâul! Lăsați-le să crească împreună până laseceriș” (Matei 13, 30), deoarece „neghinele” apar numai după ce„a crescut paiul și a dat în spic” (Matei 13
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Care până înultima clipă a vieții Sale s-a făcut simțită în lume „împotrivirea”, șianume o împotrivire din ce în ce mai mare, ca valurile în jurul corăbiei lui Iona, pe cât era de mare și ascultarea Lui, care avea să fie omăsură a adâncului Botezului mântuitor: „Ascultător făcându-sepână la moarte pe cruce” (Filip 2, 8). Această ascultare arăta nu nu-mai „Calea” Lui, ci și împotrivirea lumii. Dacă este „în văzul tuturor”(Coloseni 2, 15), astfel, Mântuitorul nu cheamă la credință pentru„triumfalism”, ci numai pentru rugăciune
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
că sunt părtașila „desăvârșirea” lui Dumnezeu, când vorbeau cu Mântuitorul, nudespre vrăjmașii Săi, ci despre „pătimirile sale de la Ierusalim”(Luca 9, 31), cunoscând, ca și toți proorocii Vechiului Testament, „măririle cele de după ele” (1 Petru 1, 11). Prin aceste „măriri”,Mântuitorul avea să răsară ca „Soarele dreptății” (Maleahi 3, 20),așa cum „piatra mică de după munte a atins picioarele de lut alestatuii cu capul de aur” care s-a sfărâmat (Daniel 2, 31-35), și așa cum David cel mic de statură a sfărâmat
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
preface Jertfa sfințitoare în Euharistie a înfieriiși mângâierii dumnezeiești. Astfel, Biserica nu rostește aceste cu-vinte la aducerea Jertfei lui Hristos, ci le vestește ca anamneză, aducere aminte la rugăciunea de invocare a Duhului Sfânt: „Aducân-du-ne aminte, așadar, de această poruncă mântuitoare și de toatecele ce s-au făcut pentru noi; de cruce, de groapă, de Învierea cea dea treia zi, de suirea la ceruri, de șederea cea de-a dreapta și de ceade-a doua slăvită iarăși venire, Ție îți aducem de toate
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Treimi, Tatăl,Fiul și Sfântul Duh.Dumnezeu Cel Unul în ființă este arătat ca Tatăl, Creatorul atoate, în primul articol, apoi în șase articole se vorbește despre Dum nezeu-Fiul, locul Său în Sfânta Treime ca Dumnezeu adevărat și apoilucrarea Sa mântuitoare în lume prin Întrupare. În al 8-lea articol seprecizează învățătura despre Duhul Sfânt, de asemenea ca „Dum nezeu” și „Domnul”, iar în loc de termenul „oJmoouvsio"” arată că„închinarea și proslăvirea” Sa este întocmai cu cea a Tatălui și aFiului. Expresia
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Ioan I.Ică jr, Editura Deisis, Sibiu, 2000. footnote>, moartea înainte de a muri, însensul detașării de plăcerile lumii și eliberarea de păcat, moarteade fiecare clipă și de fiecare ceas constituie ceea ce Sfinții Părinținumesc „filosofia vieții”. Printr-o astfel de cugetare mântuitoare,ce trebuie să se permanentizeze în viața duhovnicească, creștinulîși pregătește „răspuns bun la Înfricoșătoarea Judecată” și își asigură, pentru veșnicie, fericirea comuniunii cu Dumnezeu și cu „prie tenii” Săi. Cuviosul Isaia Pusnicul, descriind bucuria sufletului celui dreptîn clipa despărțirii de
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Mediu").802 Lawrence și Jewett numesc super-eroul "monomitul american": o comunitate într-o stare paradisiacă este amenințată de forțele răului, iar instituțiile normale eșuează în a reglementa situația, moment în care apare super-eroul generos, care renunțând la tentații, întreprinde acțiunea mântuitoare. Victoria sa decisivă restabilește starea edenică pentru comunitate, după care el se retrage din aceasta. Acest "monomit" "secularizează dramele iudeo-creștine ale mântuirii comunitare care au apărut pe pământ american, combinând elemente ale slujitorului generos care își cedează impasibil viața pentru
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
monomit" "secularizează dramele iudeo-creștine ale mântuirii comunitare care au apărut pe pământ american, combinând elemente ale slujitorului generos care își cedează impasibil viața pentru ceilalți și ale cruciatului zelos care distruge răul... Abilitățile lor supraumane reflectă speranță pentru puterile divine, mântuitoare, pe care știința nu le-a eradicat niciodată din mintea umană".803 Suntem zilnic supuși imaginilor care trimit la super-eroi, chiar dacă nu suntem interesați de temă. Aceste constructe imaginare sunt scurtături către un sistem metaforic pe care oricine îl poate
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
în fața atâtor lucruri care cer ascultare și tăcere. În ochii lui negri se pot citi amarul unei vieți îndurerate, nădejdile neîmplinite... credințele nelămurite, nădejdea care-l stăpânește. Fruntea-i acoperită pe jumătate de căciulă, când se luminează de un gând mântuitor, când se întunecă, ca un vis rău. - Bună zâua, moș‟ Costan! .. Anuca îi dădu binețe, când ajunse în dreptul lui. El se oprește o clipă, ca să răsufle, dar mai ales pentru vite, la care ține mai mult ca la viața lui
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
vieții duhovnicești închinate exclusiv Bunului și Atotmilostivului Dumnezeu. În partea a doua a cărții, doamna Maria Moșneagu ne oferă tuturor un „buchet de flori duhovnicești" dedicat Mântuitorului și Maicii Domnului. Poeziile, născute din sufletul și inima ei închinată credinței noastre mântuitoare, ne îndeamnă să fim adevărați creștini, fii ai Bisericii și neamului nostru românesc. Doamna Maria, mai face, cu toată sinceritatea, destăinuiri și mărturisiri personale din trecutul vieții ei încercate. Din aceste mărturisiri radiază credința ei nestrămutată și statornică în Mântuitorul
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
asupra unui profund elogiu al maternității spirituale, în La Tía Tula (1921), toate împănate și cu elemente autobiografice, toate sunt pătrunse de credința în necesitatea credinței, de căutarea disperată a credinței, de nostalgia ținuturilor natale și de aspirația spre visul mântuitor, toate acestea cioburi ale unei vestiri kenotice fără sfârșit, ajungând, ca într-un Nou Testament semiprofan, la acea capodoperă de concizie și luminozitate iubitoare, San Manuel Bueno, mártir (1931), nuvelă lungă sau roman scurt de factură, cum s-a mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
straniu și mai deformat, același lucru se petrece și cu mine. Știu de ce s-a supărat. I s-a părut că-l asemăn scîrboșilor care-și consumă violența în crize intime și sînt înclinați, altminteri, spre sensibilități dulcege și utopii mîntuitoare sperînd ca opera să le salveze hidoșenia. Îi spun că n-am intenționat asta „-Nu-i nimic, nu te mai scuza”-îmi răspunde. „Tu ai întrucîtva dreptate... Mă încăpățînez să caut valori cînd nici istoria nu tremură în fața acestora. Le nimicește
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
poporul. Și îmi pare că-i aud încă povestirile despre discuțiile purtate cu Sf. Ioan și cu ceilalți care îl văzuseră pe Isus Cristos, cuvintele pe care le culesele de pe buzele lor și amănunte care îi fuseseră povestite despre divinul Mîntuitor, fie despre miracolele săvîrșite de Acesta, fie despre doctrina Sa; și tot ceea ce ne povestește este întru totul în conformitate cu divinele scripturi, așa cum erau lucrurile la care se refereau cei ce fuseseră martorii oculari ai cuvîntului, și ai cuvîntului vieții. Este
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
minții și a inimei. Astfel demagogii noștri crescuți în străinătate, văzând nevoile poporului nostru, l-au învățat pe de rost cuvinte deșerte și c-un înțeles negativ numai, socotind că prin cuvinte se întemeiază binele unui popor. Numai pe cele mîntuitoare: "munca" și "economia" întru ale lor și ale statului nu l-au învățat pe popor niciodată. Astfel țăranul dacic, care trecea în cojoc mițos Dunărea-nghețată în vremea craiului Decebal, avea mai multă perspectivă de viitor pentru limba și obiceiurile
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
alege liberali mai cinstiți decum sânt roșii. Ne-am întristat văzând că bunăoară un dr. Severin cutează a se opune contracandidat d-lui G. Bosianu. Succesul ideilor noastre proprii nu l-am sperat la moment, deși ele singure ne par mântuitoare; dar în orice caz aveam dreptul de-a spera ca să avem înainte-ne adversari onești, nu oameni cu cari nici n-am sta vrodată la vorbă în afaceri private și pe cari numai starea țării ne silește de-a-i combate
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
multora dintre noi atunci când gândul ne e țintuit chiar și pentru câteva clipe la pătimirile Domnului, ne revine În memorie, printre altele, unul dintre marile pasaje profetice ale Vechiului Testament, care converge spre și este Împlinit prin moartea trupească, dar mântuitoare a Domnului Iisus Hristos - profeția Robului suferind al lui Dumnezeu, din cartea biblică Isaia (52, 13 și 53, 12 et pasă sim). Este imposibil să citim acest pasaj fără a ne aminti de ultimele ore din viața pământească a Mântuitorului
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
lumii : „L‑au răstignit acolo pe El și pe făcătorii de rele, unul de‑a dreapta și unul de‑a stânga” (Luca 23, 33). Ce simbol mai dramatic ar putea dori cineva pentru compasiunea lui Hristos față de noi și lucrarea Sa mântuitoare pe Cruce, când El a suferit Împreună cu păcătoșii ? Sau ce Împlinire mai convin‑ gătoare a mărturiei Lui că „... vă spun că trebuie să se Împlinească Întru Mine Scriptura aceasta : «Și cu cei fără de lege s‑a socotită, căci cele despre
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]