1,275 matches
-
ca să fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu‑mi folosește” (I Corinteni 13, 3). De aceea, unii dintre cuvioșii părinți nu se rugau la Dumnezeu să Îi facă bine - bolnavi fiind - ci să Îi facă mai buni. Vătă‑ marea mădularelor a Însemnat pentru Părinții Bisericii tocmai sporirea virtuților. O sumedenie de sfinți care au răbdat supliciile bolii nu se plângeau de starea lor de decrepitudine fizică și de dureri continui, ci Își exprimau următoarea con‑ vingere : de am ști cât
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
unei simbolice roze a vânturilor: „drumuri se-ncrucișează ca ochii”, „obrazul tău desface lungi câmpuri de secară”, „zboruri întretăiate în cremene cum lănci”, „spre tine-n peisagiu mi-am descuiat ferestre”, „glasurile-n aer desfășură-un covor / basarabean”, „sapă-n mădulare și-n ochi un coridor”, „trupu-ntreg spre tine e-ntins precum un pod”, „aerul se desface în vorbele ca lăzi”, „glasurile-n seară se schimbă precum gărzi”... O strofă dinspre finalul poemului ar putea oferi, ea singură, un repertoriu reprezentativ
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
să se ungă cu sfântul Mir, toți domnitorii Moldovei, fiind considerată de pe atunci, "Biserică domnească". Ultimul domnitor care a fost uns aici, a fost Grigore Alexandru Ghica, la 2 noiembrie 1849. De asemenea, când se alegeau în Moldova mitropoliții și "mădularele" Sfatului țării, întreg poporul asista mai întâi aici la Sfânta liturghie, se închina Celui de Sus, apoi proceda la alegere. Aici s-au oficiat căsătoriile fiicelor lui Vasile Lupu: Ruxanda cu Hanul cazacilor Timuș și Maria cu polonezul Radzivil, Duce
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
jumătăți a secolului al XVI‑lea; meritul său a constat nu atât în sisteme abstracte de proporții, cât mai ales în cunoașterea perfectă a anatomiei umane și într‑o concepție expresivă și dinamică a corpului în mișcare. Este sigur că mădularele arhitecturii se supun și ele acelorași reguli ca mădularele corpului. Cine n‑a fost și nu este maestru în reprezentarea figu‑ rilor, mai ales în anatomie, nu poate să înțeleagă aceste lucruri. Aceia cărora le lipsea această știință au încercat
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
constat nu atât în sisteme abstracte de proporții, cât mai ales în cunoașterea perfectă a anatomiei umane și într‑o concepție expresivă și dinamică a corpului în mișcare. Este sigur că mădularele arhitecturii se supun și ele acelorași reguli ca mădularele corpului. Cine n‑a fost și nu este maestru în reprezentarea figu‑ rilor, mai ales în anatomie, nu poate să înțeleagă aceste lucruri. Aceia cărora le lipsea această știință au încercat să‑l împiedice pe artist să termine bazilica sfântul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
credință se stabilește pe măsura apartenenței ființei la Biserică, Stâlp și tărie a Adevărului, potrivit Sfântului Apostol Pavel. Unicul subiect al cunoașterii este Absolutul; de aici rezultă că subiectul uman al cunoașterii nu este un ins izolat, ci persoana ca mădular al Ecclesiei, Trupul lui Hristos, ceea ce face din Biserică axa duhovnicească a istoriei și subiectul sobornicesc al cunoașterii lui Dumnezeu. Pentru Țuțea, cunoașterea revelată este singurul tip de cunoștere autentic. În antropologia creștină, omul nu se caută, nu se intuiește
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
tip de critică, mai ales dacă aceasta provine din partea laicatului creștin? Răspunsul este foarte simplu și convingător, în același timp, dacă ne raportăm numai la cel de-al doilea tip de critică teologică, acceptată și de către Ecclesia. Astfel, că orice mădular al Bisericii, în măsura în care participă activ la viața religioasă, în măsura unei trăiri efective și autentice, poate formula o critică. Aceasta se justifică, în primul rând, prin calitatea lui de membru al Bisericii, de participant efectiv la comunitatea religioasă, fiind răspunzător
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
numai forma nouă pasaj, iar, pentru al doilea, variația liberă solilocviu/soliloc - pl. solilocvii/solilocuri. - În stadiul actual de limbă, potrivit recomandărilor din DOOM1-2, au ieșit din uz forme substantivale precum: avantagiu - avantagii, itinerariu - itinerarii, inventariu - inventarii, laboratoriu - laboratorii, mădulariu - mădularii, ultragiu - ultragii. - DOOM2 modifică norma, eliminând paradigma oscilantă și neregulată seminar - seminarii/seminare, în favoarea tiparului regulat seminar - seminare. Pentru alte substantive, DOOM2 recomandă variația liberă: cartilaj/cartilagiu, solilocviu/soliloc, revenind, față de DOOM1, la o formă aparținând unei paradigme anterioare (cartilagiu
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
și din aceeași perspectivă. În primul număr al Albinei românești, el face o profesie de credință europeană riguros identică: Cine nu simte în țara noastră lipsa așezământurilor prin a cărora lucrare precum suntem politicește, să ne putem face și moralicește mădulari folositoare ale familiei evropiene, a căria raze de învățătură, de atâtea veacuri, se refrânge pe orizonul nostru?. Introducerea culturii și civilizației, echivalentă cu integrarea europeană, constituie o vie preocupare și pentru M. Kogălniceanu, mare animator al ideii imprimeriei ca instrument
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
maselor de muncitori și de țărani, în spiritul entuziasmului revoluționar, la recenzarea și la controlul asupra celor bogați, asupra escrocilor, a paraziților și a vagabonzilor, poate veni de hac acestor rămășițe ale blestematei societăți capitaliste, acestor gunoaie ale omenirii, acestor mădulare iremediabil putrezite și cangrenate, acestei infecții, acestei ciume, acestei plăgi pe care capitalismul a lăsat-o moștenire socialismului, acestor dușmani ai muncitorimii. Război pe viață și pe moarte bogătașilor și slugilor lor, intelectualii burghezi; război pungașilor, trândavilor și vagabonzilor [...]. Să
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și păstoririi lui Hristos, căruia i-a fost dată "toată stăpânirea în cer și pe pământ" (Matei, 28, 18)104. Iisus Hristos este centrul și sfârșitul Istoriei, sensul ei ultim. De obicei noi, creștinii, mărturisim împreună cu alții, pentru că toți suntem mădulare ale trupului Bisericii, al cărei cap este Hristos. Așa că mărturisesc și eu împreună cu un alt teolog al istoriei, Henri Irénéé Marrou: "Astfel sunt fundamentele acestei teologii a istoriei, astfel este credința noastră, astfel este speranța noastră; ele se fondează nu
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
divine în istorie (Heilsgeschichte) pentru că apelează la o imagistică mistico-dogmatică. Ei spun că sfârșitul lumii va veni atunci când aceasta își va fi împlinit rostul conform planului lui Dumnezeu. Dar mai întâi trebuie să se împlinească lumea de sus, când toate mădularele se vor strânge în jurul capului Hristos ca să fie trupul Lui complet. Iar aceste mădulare, sfinții lui Dumnezeu, sunt toți cei mai înainte rânduiți să se nască pe pământ. Sfârșitul lumii va veni deci când se va completa lumea din punct
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
lumii va veni atunci când aceasta își va fi împlinit rostul conform planului lui Dumnezeu. Dar mai întâi trebuie să se împlinească lumea de sus, când toate mădularele se vor strânge în jurul capului Hristos ca să fie trupul Lui complet. Iar aceste mădulare, sfinții lui Dumnezeu, sunt toți cei mai înainte rânduiți să se nască pe pământ. Sfârșitul lumii va veni deci când se va completa lumea din punct de vedere spiritual, sau trupul lui Hristos, ca o spiritualitate unitară și armonică. Epuizarea
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
mă restabilisem în cele câteva ore de odihnă din timpul nopții, mai ales că și în timpul somnului mai dădui o fuguliță și la Ploești, ca în vis. Faptul principal e că nici în timpul nopții nu mi s-au odihnit complet mădularele. Speram că ieri, miercuri, să-ți scriu de pe câmp, așa cum ți-am scris și rândul trecut. Aș fi căutat să fur din timp și să-ți dăruiesc ție și dragostei noastre toată comoara mea de gânduri bune, dar omul propune
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
lor! localități, aici cunoaște profesorul, m-am mai trezit, Porțile de Fier, barajul, eu am lucrat acolo, acela știe cînd s-a construit, rulate pe larg, simțind îndemnul, învățăturile de credință creștină, mărturia s-a răspîndit în popor, duhul în mădularele fiecăruia, în toată ticăloșia mai ales avorturile, ai doi, cum să nu faci loc și pentru trei și ce ți-a făcut pruncul acela ție! apoi în iad Maica Domnului a vrut să te ridice, ți-a întins o funie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Introducție că "învățătura citirii privește mai cu samă de-a face pe un copil să fie om bun și cinstit în societate și în nația sa" (Pleșoianu, 1828, p. 3). Sarcina asumată a educației este plămădirea de oameni cu cinste, mădulare ale comunității morale din care sunt parte integrantă. Educația patriotică, deși puternic reliefată în textul abecedarului, vine ca un scop secundar, subordonat educației morale. Abecedarele publicate ulterior își pierd orice conținut patriotic, revenind la formula anterioară a cărților cu mesaje
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
supune la legi, la obiceiuri și la bunele moravuri ale societății în care trăim; întru a cinsti folosurile patriei, a le întrebuința și a le face cât va fi prin putință mai desăvârșite; întru a contribui la slava soțietății căria mădulari suntem, și a mări nemărginit bunele ei (Nicola, 1829, pp. 5-6). O prelucrare mult mai sofisticată teoretic a doctrinei patriotismului îi aparține lui Florian Aaron, care în 1843 la București publică lucrarea Patria, patriotul și patriotismul. Spre deosebire de Manualul de patriotism
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pământul natal și prin "iubire egoistică de cei de un neam și sânge cu dânșii" (p. 7). În schimb, patriotismul nobil al popoarelor civilizate este caracterizat înainte de toate de dragostea pentru instituțiile, legile și așezămintele sociale specifice societății ai cărei "mădulari" sunt. Treptat, urmând o strategie incrementalistă, Aaron introduce, una câte una, idei din ce în ce mai radicale, care vor sfârși chiar cu pledoaria pentru unirea tuturor țărilor românești sub același sceptru al autorității politice. Pentru început, Aaron afirmă că "un patriotism înfocat [...] nu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
patriei, ci plătesc o datorie către dânsa, și aceasta este una din cele mai dintâi datorii (p. 23). Adițional promovării ideilor referitoare la suveranitatea populară și democrația reprezentativă, Aaron își încheia lucrarea lansând din condei o altă idee revoluționară: unirea mădularelor etnice ale românilor într-un singur organism politic. Pasajul de final al lucrării merită reprodus in extenso. După ce menționează că focul patriotismului poate fi ațâțat în inimile cetățenilor în special prin educație patriotică, realizată atât la școală cât și în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
poate întemeia ca la alte nație ce întemeiază un tot, și a le căruia părți sunt unite printr-o legătură mai înaltă. De aceea este foarte mare folosul ce dobândesc oamenii prin unirea în State mai mari; căci atunci, ca mădulari ai unui trup politic, mai lesne se dezbracă de vechile lor însușiri naționale, născute parte din întâmplare, parte din greșeală și din prostie, și prin care adeseori cei mai aproape vecini se înstrăinează unii de către alții. Oamenii, uniți sub un
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
utilizat în Țara Românească mult după ce autorul ei a fost silit de împrejurări să abandoneze catedra pe care o deținea la Colegiul Sf. Sava. Alcătuit ca un index al obligațiilor omului în tripla sa ipostază de creștin, agent moral și mădular social, Catehismul clasifică datoriile omului în trei mari categorii fundamentale: a) către Dumnezeu; b) către sine (Aaron menționează cinci obligații: pentru corpul sau trupul și sănătatea sa; pentru sufletul său; pentru avere; pentru onoare; și pentru netulburarea vieții); c) către
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a "îmbucățirii politice a corpului românesc", după expresia lui Xenopol. Pentru a accentua această "desmădulare" a unității primordiale a spațiului românesc, A.T. Laurian (1862) utilizează permanent în istoria sa denominativul "Dacia" pentru a se referi la întregul teritoriu românesc. Mădularele despărțite ale trupului primordial al Daciei sunt numite "Dacia australă" (Țara Românească), "Dacia orientală" (Moldova) și "Dacia cisalpină" (Transilvania). Identitățile nominale ale părților sunt dizolvate în cadrul unitar al Daciei. Iar A.D. Xenopol deplânge faptul că românii "nu alcătuesc un singur
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
republică populară. 3.3.2. Sistemul educațional Interpretarea convențională a istoriografiei românești, sulfurată de "duhul național", înfățișează Unirea din 1918 ca triumful suprem al românismului. Această viziune celebrativă eclipsează însă tensiunile interne, rezistențele regionale și dificultățile domestice provocate de "întruparea mădularelor românești" în același trunchi statal. Beneficiind de avantajul epistemic al "detașării implicate" (Elias, 1956), dobândit prin distanțarea spațială de contextul românesc combinată cu implicarea cognitivă în sensul înțelegerii realității istorice românești, I. Livezeanu (1998) a propus o abordare neortodoxă a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
schițează chiar tema unui destin nominal al unității românești, dat fiind că "ea s-a înfăptuit dinspre Țara Românească care chiar prin numele ei întruchipa un sens unificator" (ibidem, p. 151). Acesta a fost reconfirmat istoric în 1918, când celelalte mădulare teritoriale s-au alipit Patriei-Mamă a Regatului, al cărei nucleu central a fost Țara Românească. Evenimentele revoluționare din 1848 din țările române, desincronizate temporal și având destine istorice diferite în funcție de conjucturile specifice Moldovei, Țării Românești și Transilvaniei, au fost integrate
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1999) punctează atât fragilitatea unirii din 1859, cât și opoziția moldavă la unire și tendințele separatiste care amenințau Principatele Unite (p. 46). Iar în privința Marii Uniri din 1918, același manual deviază dramatic de la prezentarea convențională a Reîntregirii Națiunii prin alipirea mădularelor românești la trupul Patriei-Mamă, sugerând tensiunile care au stat la baza formării României Mari: "deși armatele române intraseră în Basarabia înainte de proclamarea Unirii, iar în Transilvania imediat după aceea, liderii români au ținut să arate că Unirea nu a fost
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]