3,738 matches
-
și respira cu nesaț straturile de praf ce se așterneau peste manuscrise secundă după secundă, simțea totul cu o acuitate greu de înțeles, uneori se adîncea în lecturi sublime, alteori medita la naștere și la moarte și le raporta la măreția sufletului tocat mărunt de ură, dezgust, patimă, nefericire și de rătăcirea în dezordinea imposibilului. Într-o zi, pe care nu mai putea s-o precizeze, pentru că își pierduse noțiunile elementare cu care ar fi putut să mai navigheze în prezentul
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
Dihăniile stricătoare de recolte își aveau sălașurile în pădurile de pe dealul Bourei, unde, "zice-se, a doborît Dragoș-Vodă vaca sălbatică". Sadoveanu folosește pentru delimitarea spațiului acțiunii toponimul verșenean, "Dealul Bourei" (convertit însă în "piscul Bourei", probabil pentru a-i da măreție sau pentru a concentra cadrul acțiunii - piscul fiind o subunitate bine determinata a dealului). Acest loc cu "vocabule" istorice de la care a preluat numele pentru episodul vânătorii este în realitate despădurit (era și în timpul scrierii romanului), deci nepotrivit pentru acțiunea
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
poate ca o justificare a faptului că poetul-om trăiește teluric atâta timp cât este însoțit de taina fiindului său: Poetul cu umbra sa / Porni prin lume.../ Pelerin. / în șase zile pline / Își căută Destinul.... Dialogul poetei cu umbra sa este o măreție a unei inițieri, singura posibilă destăinuirii unor frământări de viață și, totodată, Iubire-n echilibrul / Poetului din tine. Volum-odă, dedicat creatorului de stihuri, Semnele timpului pătrunde în neliniștea continuă a eului, echilibrează poziția bipedă a omului și îl obligă să
TIMP ŞI SENS ÎN DESCIFRAREA CODULUI POETIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356916_a_358245]
-
imaginar cele două tasuri de aur ale balanței dreptății. Avea degete puternice, de țăran, dar noduroase, deformate de munca grea și de reumatisme. Ele, degetele sale, nu tremurau nici când spărgeau piatră în cariera din deal, nici când țineau cu măreție regească cântarul cu păcatul Iocastei! . O oarecare undă nostalgică de umor plin de duioșie însoțește frazele autoarei, fără să-l caute cu tot dinadinsul. El vine firesc, așa cum urcă apa freatică prin crăpăturile sinelui. Prezența crucifixului în casa părinților, martor
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
ea în adâncuri. A fost cel mai groaznic moment. Reporter: Fiind agățat în corzi, la zeci sau sute de metri deasupra prăpăstiilor, ai simțit vreodată că există Cineva deasupra ta? Te-ai gândit vreodată acolo la Dumnezeu? Prin natură, prin măreția și grandoarea munților, prin gingășia unei flori găsită undeva în vârful unei stânci, ai simțit că-ți vorbește Dumnezeu? Dan Glazer: Nu, niciodată. Niciodată. Eu am fost un ateu convins și nu credeam în astfel de lucruri. Nici nu voiam
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356605_a_357934]
-
de rentă în valoare de 100 000 lei, din al cărui venit, de 3000 lei anual, să se ajute elevii și elevele sărace, fără părinți, dar silitori la învățătură și bună purtare ori alte nevoi. S-a subliniat frumusețea și măreția actului donatorilor, dl. I. Gh. Pr. Anastase, fiul donatorilor a citit actul de donație liberă de Casa Școalelor, care administrează formal fondul de donație. Premierea elevilor și donația s-a făcut cu "pompă obicinuită"în fața întregului sat". Cheltuielile pe capitole
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356652_a_357981]
-
de clipe demente și să pot uita sărutul apăsat al iluziilor. Dacă tot m-am pierdut am vrut să iau de mână singurătatea, să iubesc mârșav cuiul destinului înfipt în mine. Totul e sugrumat și răsucit de personaje interminabile în măreția pașilor făcuți în fugă, din resturile rămase în urma lor ... am cules prefăcătoria vieții cu gust și-am rămas goală. Scăldată în lacrimi, am atins pământul, am izbit gura de el, am furat umanul doar pentru o clipă dar m-am
NU-S CIOBUL SCHILODIT PE FRUNTEA VIEŢII de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356671_a_358000]
-
așa inima Femeia iubește în mod firesc. Așa cum lumina Soarelui luminează în mod firesc, la fel dragostea Femeii strălucește în mod firesc. Doar Iubirea care are cuprinsul nemărginit, poate naște libertatea circumscrisă în absolut. Numai Dragostea, care strălucește prin veșnica măreție a inimii divine capătă dimensiunea nemuritoare a Frumuseții Treimice: Tatăl este Dragostea care răstignește, Logosul este Dragostea răstignită, iar Sfântul Duh este Dragostea care sfințește răstignirea prin biruința Crucii. Omul deplin al întregii Creații, al tuturor timpurilor nu este altul
MAICA LUI DUMNEZEU – BUCURIA TUTUROR FĂPTURILOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 592 din 14 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355057_a_356386]
-
mi-am șoptit în taină mie, Aprinzând pe lume focul, de atâta bucurie . L-am format după dorințe, l-am hrănit cu fermitate, De-am făcut din mine însămi, mare de seninătate. Doritoare de-mplinire, am creat în pieptul meu, măreția unui suflet însetat de Dumnezeu. Neștiut, în lumea plină de tristețe și durere, S-a născut din visul strașnic, un ocean de mângâiere . Încă nu-mi e la-ndemână să- nțeleg în întregime, ce mă face azi prin visu-mi, diferită
ANA MARIA MORARU [Corola-blog/BlogPost/355000_a_356329]
-
mi-am șoptit în taină mie,Aprinzând pe lume focul, de atâta bucurie .L-am format după dorințe, l-am hrănit cu fermitate,De-am făcut din mine însămi, mare de seninătate.Doritoare de-mplinire, am creat în pieptul meu,măreția unui suflet însetat de Dumnezeu.Neștiut, în lumea plină de tristețe și durere,S-a născut din visul strașnic, un ocean de mângâiere .Încă nu-mi e la-ndemână să- nțeleg în întregime,ce mă face azi prin visu-mi, diferită
ANA MARIA MORARU [Corola-blog/BlogPost/355000_a_356329]
-
și pierderi, în euro, pe măsură! Nu avem timp de interceptat convorbiri. Continuăm cu aici a fost ... , dincolo era ... Ooo...! Vai...! Poze la picioarele distinșilor conducători ai timpurilor antice. Flanăm pe dreapta, apoi pe stânga, cu reluarea drumului spre Colloseum. Măreția ruinelor îți creează o stare de respect și gânduri amestecate despre civilizația acelor vremuri, sfârșită prin decăderea morală generalizată. Nimic nou sub soare! Hai, Colloseum ne așteaptă! (va urma) Sergiu GĂBUREAC Roma, Italia august 2012 Referință Bibliografică: Sergiu GABUREAC - CINCI
ROMA de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355139_a_356468]
-
tale că e rândul alteia să nască, că e rândul altuia să vină pe lume, mai “îndreptățit”(sic!) și că ea mai trebuie să-și aștepte, în răbdare, rândul ... Am fost în această ingrată “imposibilitate”, iar încercarile de a “substitui” măreția și unicitatea peisajului cu surogate tipografice, de celuloid sau foto, de “memorie artificială” a aparaturii video, e o mângâiere atât de descurajantă, poate lamentabilă și prisoselnică cu cât n-aveam nici o putere să influențez “contextul”, tocmai atunci când eram atât de
ATÂT DE APROAPE DE GRAND CANION!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355581_a_356910]
-
spectacol stelar” - “că mii de ani i-au trebuit/ luminii să ne-ajungă” - , “stane” macro și microlitice de o stranietate adesea înspăimântătoare, copleșitoare, întinderi și trecători de-ți taie respirația, te îngrozește dacă ți-ai raporta mișcarea și debilitatea la măreția forței suverane, pe care o degajă această “entitate”, totuși pământeană. Întinderi, trecători, poduri naturale ce leagă maluri și surpușuri de stânci, aparent neclintite, “încovrigături” nedefinite în curs de configurare și în fața cărora amuțești dorind să anticipezi un final la care
ATÂT DE APROAPE DE GRAND CANION!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355581_a_356910]
-
septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Să nu lăsăm Iubirile să moară, De lângă noi Ca timpul Să le fure, Căci moartea lor Începe Să ne doară. Iubirea-i ca un vis Venit din vreme, Ca o licoare Strânsă-n amintiri. De măreția ei Avem A nu ne teme, Căci nu există Viață, Când nu mai Sunt iubiri. Prin amintiri, Ce încă Ne țin minte, Ne facem drum, Cu pași Mărunți și goi, Simțind arsura Nisipului Fierbinte. Puterea De-al străbate, Există Doar
SĂ NU LĂSĂM... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355678_a_357007]
-
eu și Elena pe o cameră “Samsung”, toată această eflorescență de culori și lumini, apă și sunet, îngemănate fericit în valsul basmului care se depăna sub ochii noștri, “duruți” de mirare și extaz, dar nu poți surprinde nici pe departe măreția panoramică uluitoare a expresiei, atât de concentrate și în același timp decantate cu virtuozitate, a creației geniului uman. Sunt iarăși sigur că marii investitori au concentrat aici energiile și capacitățile creatoare ale celor mai distincte pesonalități în acele domenii - la
STRATOSPHERE DIN LAS VEGAS (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355652_a_356981]
-
apreciat ... Până a le descrie pe fugă, turnul nu s-a terminat nici pe departe aici, urmează un fel “osie” longitudinală care săgetează înseninările cerului, străpunge plafonul de nori când aceștia îl acoperă și lasă să pătrundă razele soarelui, o măreție pe atât de îndrăzneața pe cât de înfricoșătoare. Iar aceasta este străluminată și din interior în culoarea purpurei albăstrii și galbene, ca un ax uns de lumină pe care culisează un dispozitiv cu locuri pe care stau oameni din carne și
STRATOSPHERE DIN LAS VEGAS (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355652_a_356981]
-
Mihai Sadoveanu “Suflu de epopee”, scria Petru Comarnescu în “Revista Fundațiilor”, nr. 8, din 1945 (pag. 358), “are povestirea “Frații Jderi” numai pentru că epicul se îmbină aici cu liricul, dar mai ale pentru că totul este închegat pe un plan de măreție fantastică”. Caracteristică dominantă a operei sadoveniene de inspirație istorică, fiindcă acesta reînvie istoria într-o concepție originală, convingătoare prin amănunte și claritate provenită din “măreția fantastică”. Cercetând cronici și opere de erudiție autorul “Fraților Jderi” a recreat istoria, folosindu-se
NOSTALGIA ISTORIEI ÎN OPERA LUI SADOVEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355739_a_357068]
-
îmbină aici cu liricul, dar mai ale pentru că totul este închegat pe un plan de măreție fantastică”. Caracteristică dominantă a operei sadoveniene de inspirație istorică, fiindcă acesta reînvie istoria într-o concepție originală, convingătoare prin amănunte și claritate provenită din “măreția fantastică”. Cercetând cronici și opere de erudiție autorul “Fraților Jderi” a recreat istoria, folosindu-se de legende și balade, după ce a fost impresionat de relicvele mânăstirilor, cetăților, a inscripțiilor, dar și de scrierile cronicarilor. De fapt, autorul reactualizează trecutul istoric
NOSTALGIA ISTORIEI ÎN OPERA LUI SADOVEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355739_a_357068]
-
cotropitori, puhoaie Pe meleagurile tale străvechi, Românie, Sosite aici în valuri-valuri, - din pustie - Nenumărate, de nici Domnul nu le mai știe... Crezîndu-se de drept stăpînii lumii, pe vecie, - Seminții neroditoare pe plai, de sărăcie, Și-au topit nația în propria măreție, Ștergînd de pe hartă întinsa împărăție. Cu oasele dușmanilor în pămînt - moștenire - Și numele lor în dicționar de amintire, Eliberarea, în ochii plînși, punînd bucurie Pe plaiurile tale strămoșești, Românie, ..................................................................... La împărțirea bunurilor, pe acest pămînt, Aici a făcut Grădina Raiului
LA RĂSCRUCE DE VÂNTURI (VERSURI) de MIRCEA GORDAN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346080_a_347409]
-
s-a ridicat numai câțiva centimetri și a zburat numai câteva zeci de metri, dar a fost atunci la începutul începuturilor aviației mondiale, când el și alți doi români, Aurel Vlaicu și Henry Coandă, au fost în fruntea ei. Ce măreție, ce stare de mândrie pentru națiunea al cărei fiu este. Ce oameni de frunte în lume a dat mica noastă națiune de-a lungul istoriei ei europene iar acum a decăzut economic mai rău decât sub dictatura comunistă. Am zburat
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ! (3) ÎN DRUM SPRE ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346149_a_347478]
-
în: Ediția nr. 247 din 04 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Culese în ochi de cremene oasele albe de nesomn ale trupului meu - o logodire de văzduhuri și toamne - Câte înfățișări dai zborului, Doamne, pentru-a înțelege și a urma măreția de zeu ? râzi și spui : Stai să vedem ce va fi dincoace de creșterea ierbii ori dincolo de ea !?"... u am meteahna culorii Tu a înălțării de stea... Mă primenesc cu fructe ce inundă iarba Tu încolțești pe buza sărată a
ZĂDĂRNICIE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356093_a_357422]
-
soarbe din pahar și pufăie de două ori din pipă, după care zice: - Păi, nu este bine! - Știu! Viața a început să-mi închidă uși și nu mai am unde să merg mai departe ca să găsesc o ușă deschisă. Câtă măreție, câtă opulență am trăit odată!...Cu toate au ajuns în risipă. Este o graniță între glorie și decădere cu un du-te vino permanent peste ea, fără opreliști date de principii, și-atunci nimic nu este imposibil! Soarele coboară de pe
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.10 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368762_a_370091]
-
vreți voi să faceți cu banii rămași necheltuiți din pensiile speciale. Vreau să mă alătur și eu vouă! Viața a început să-mi închidă uși și nu mai am unde să merg mai departe ca să găsesc o ușă deschisă... Câtă măreție, câtă opulență am trăit odată!...Cu toate au ajuns în risipă. Este o graniță între glorie și decădere cu un du-te vino permanent peste ea, fără opreliști date de principii, și-atunci nimic nu este imposibil. Și pentru că am
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.10 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368762_a_370091]
-
mult de ceea ce strămoșii și credința ne-au învățat. Ceea ce se mai întâmplă este confruntarea cu omul, cu cel asemeni lui și nici nu-și dă seama că el se confruntă de fapt cu cel care l-a creat. Această “măreție” a unora dintre noi oamenii, ne poate duce spre distrugere. Ascultam recent o știre care afirma că mai puțin de jumătatea globului sunt oameni foarte bogați, iar mai mult de jumatate se află pe treapta cea mai de jos a
IUBIREA de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368909_a_370238]
-
99) din martie 2017, număr dedicat în exclusivitate memoriei lui Nichita Stănescu. În paginile ei pot fi citite articole semnate de: Nicolae Băciuț - „Portret al poetului, la tinerețe fără bătrânețe”; Mircea Coloșenco - „Repertoar biobibliografic”; Ștefania Ciobanu - „Iubire, vis, existență în Măreția frigului” și „Metamorfoze sacrale”; Mioara Kozak - „Luarea zborului din zbor”; Cezarina Adamescu - „Poezia ca viață, dincolo de viață”; Constantin Stancu - „O altă matematică”; Angela Melania Cristea - „Modernismul poeticii lui Nichita Stănescu”; George Anca - „Amnezie Kabir, anamneză Nichita”; Niculina Chiper - „Metafora arborelui
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]