2,058 matches
-
vorba întreagă!... " Supt ca de-un magnet în nemărginire, el cădea ca fulgerul, într-o clipă cale de-o mie de ani. Deodată întunericul dimprejurul lui de veni liniștit, negru - mort, fără sunet și fără lumină. El deschise cartea, aruncă mărgeaua și începu a ceti: mărgeaua cădea luminoasă prin întuneric și se desfășura din ce în ce. Din ce în ce mai mare, mai mare - se lumina - pân o văzu departe asemenea unei lune - și el cobora cu cartea sub mână nourii groși, s-- apropia
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
un magnet în nemărginire, el cădea ca fulgerul, într-o clipă cale de-o mie de ani. Deodată întunericul dimprejurul lui de veni liniștit, negru - mort, fără sunet și fără lumină. El deschise cartea, aruncă mărgeaua și începu a ceti: mărgeaua cădea luminoasă prin întuneric și se desfășura din ce în ce. Din ce în ce mai mare, mai mare - se lumina - pân o văzu departe asemenea unei lune - și el cobora cu cartea sub mână nourii groși, s-- apropia de pământ, deja vedea culmile
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
bănci, ca niște hîrtii de turnesol așteptînd o transformare a culorilor”, amintirea „camaradului de joacă, de elan, de poeme”, dintr-o copilărie acum condamnată la „Închisoare”, definirea locuitorului drept unul care a „rămas mereu același, cu funda poeziei la ureche”, „mărgelele galbene sale soarelui” etc. Finalul textului marchează Însă un eșec: starea de tensiune a așteptării, chemările acestui univers anchilozat, tînjind timid spre lumină, nu se rezolvă, iar sfîrșitul e o ruptură presimțită În degradarea peisajului, În distanțarea de lumina solară
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
peisajului, În distanțarea de lumina solară și răcirea atmosferei: „Parcă pe pînzele subțiri de păianjen ale atmosferei, o pojghiță a lunecat; În ogrăzi securile izbesc cioturile de lemn cu un regret vibrînd ca o vîslire de păsări. Am lăsat departe mărgelele galbene ale soarelui. Aici buruienile se rup cu un zgomot sec și cîmpul zbîrcindu-se pe nesimțite se pregătește pentru lungile luni de ger. [...] Frigul s-a apropiat dintr-o dată ca un nor. Voi pleca desigur și de aici. Voi mătura
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
ce-și Împrumută recuzita specifică În, bunăoară, modelarea unor stări de spirit dinamice, ca În secvența III din Brățara nopților: Munții s-au năpustit În arena privirilor Toreador inima Îi Întărîtă fluturînd mantie sîngele. Minutele sună, izbesc treptele trupului ca mărgelele — cu o variațiune În XVIII: „toreador anotimpul prinde În goană coamele furtunei”. În alte registre spectaculare e aproximată metaforic o stare sufletească asemănătoare: „Sună țambalele vântului și dansatoarea sîngelui Începe danțul cuțitelor”; sau: „Visul flux reflux al gîndului / Atingere În
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
din hățișul contextului”. La rîndul său și În legătură cu aceeași carte, Emil Gulian Înregistra „uriașe enumerări de imagini, de foarte multe ori de o calitate excepțională și Întotdeauna inedite”, adăugînd Însă că e vorba de „un flux de imagini Înșirate ca mărgelele pe ață, fără vreo coerență, nici măcar interioară”; acestui „retorism metaforic” și „juisanței de imagini” i-ar lipsi „firul interior”, totul reducîndu-se la un „exercițiu” care duce la un „cerc vițios al metaforei ce se caută tot pe ea”. O altă
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
din toate. Se culeg mai târziu, nici nu trebuie udați la rădăcină, își trag din pământ cât le trebuie. Chiar și prunele de pe jos se culeg, sunt cele mai bune... Turnă în cele două păhărele și adăugă, mândru : — Uite câte mărgele face, ca la curcan... Ridică paharul, pentru a cinsti bărbătește. Dar rămase cu mâna în aer, când văzu că femeia îl privește neclintit. Pentru morți nu se ciocnește, părea ea să spună. Omul strânse din buze și lăsă încet mâna
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
o muți, mai mult sau mai puțin arbitrar, de pe un material pe altul. Am fost tentat de pildă, urmând această exterioritate, ca imediat după Tragicul să scriu o carte pe tema simbolului. Cărțile s-ar fi putut aduna astfel ca mărgelele pe ață și aș fi putut chiar trăi cu senzația că sânt harnic. Mi s-a părut însă mai interesant să scormonesc la rădăcina unui început de gând și să dau astfel îndeletnicirilor mele un sens de necesitate. Această action
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
prime, secunde, terțe etc. Și dat fiind că nu e limpede de care tip anume de necesitate ține această înțelegere și câți anume oameni au nevoie de ea, traducerea lui S. u. Z. aduce a Perlen-spiel, a suprem "joc cu mărgele de sticlă", de pe urma căruia omenirea (sau ființa unei comunități) nu se alege cu nici un profit. (În vreme ce analiza matematică pură a vibrației unei coarde, în secolul XVII, a dus la nașterea unei părți din obiectele tehnice care ne populează viața, analiza
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a satului Bărboasa, cercetătorii C. Buzdugan și V. Căpitanu au identificat resturile unei așezări daco-carpice. Ele reprezentau resturile unor morminte de incinerare. În pământul arat au fost găsite și câteva obiecte de inventar (un fragment de fibulă din bronz, o mărgea și un cercel în stare fragmentară). S-au identificat 93 de morminte, dar câteva mai păstrau întregul inventar, majoritatea fiind parțial sau total deranjate. La adâncimea de 0,5 m. mormântul păstra conținutul funerar al unui singur individ. Se găseau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
1 km distanță de marginea nord-estică a satului Oncești). S-au recuperat doar câteva obiecte: o oglindă metalică de tip sarmato-carpic, trei aplice din bronz, trei fragmente dintr-o brățară de argint, o fibulă din bronz de mici dimensiuni, cinci mărgele și mai multe fragmente din bronz și ceramică. Primele informații despre aceste descoperiri au fost date pe 16 mai 1983 de către pădurarul Constantin Samoilă din Tarnița. Prin grija și bunăvoința domnului Gheorghe Prosie - profesor de istorie și director al Școlii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mergea „în pețit” pentru a cere consimțământul de la părinții fetei. În duminica următoare, dacă înțelegerea era făcută, părinții fetei veneau la viitorii cuscri pentru a stabili zestrea și data logodnei. Până la logodnă tinerii își făceau reciproc daruri care constau în mărgele, batiste ș.a. Logodna se făcea de obicei la casa fetei, iar nunta la casa băiatului. Cu ocazia logodnei, în farfuria cu boabe de grâu și bomboanesemn al bogăției - erau ascunse inelele. În timp ce logodnicii le căutau spre a și le pune
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de formă pătrată, îndoită pe diagonală. Aceasta se lega la spate de către fetele necăsătorite și într-o parte, cu „fleoanță”4 sau „fleontiță”5 de către neveste. Era ornamentată pe frunte precum și pe colțul care cădea pe spate cu horboțică și mărgele. Batista se aplica pe cap în așa fel încât un colț să cadă pe spate, iar porțiunea cu horboțică, mărgele și fluturi metalici pe frunte, pentru a proteja împotriva razelor solare ochii și o parte din față, întrucât femeile țineau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
4 sau „fleontiță”5 de către neveste. Era ornamentată pe frunte precum și pe colțul care cădea pe spate cu horboțică și mărgele. Batista se aplica pe cap în așa fel încât un colț să cadă pe spate, iar porțiunea cu horboțică, mărgele și fluturi metalici pe frunte, pentru a proteja împotriva razelor solare ochii și o parte din față, întrucât femeile țineau foarte mult să-și păstreze tenul alb. Atât fetele cât și femeile purtau la gât mărgele împletite „în coada fimeii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
iar porțiunea cu horboțică, mărgele și fluturi metalici pe frunte, pentru a proteja împotriva razelor solare ochii și o parte din față, întrucât femeile țineau foarte mult să-și păstreze tenul alb. Atât fetele cât și femeile purtau la gât mărgele împletite „în coada fimeii”, din câte trei șiruri a două rânduri de mărgele fiecare. Fetele se împodobeau cu flori și piepteni pe cap, cu cercei la urechi, cu inele din argint sau aramă la degete, inele făurite cu pricepere de către
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
împotriva razelor solare ochii și o parte din față, întrucât femeile țineau foarte mult să-și păstreze tenul alb. Atât fetele cât și femeile purtau la gât mărgele împletite „în coada fimeii”, din câte trei șiruri a două rânduri de mărgele fiecare. Fetele se împodobeau cu flori și piepteni pe cap, cu cercei la urechi, cu inele din argint sau aramă la degete, inele făurite cu pricepere de către țiganii corturari sau cumpărate de la târgurile din împrejurimi. Cămașa femeiască are o mică
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
erau confecționate din pânză de bumbac, cumpărată din comerț. Femeile se încingeau cu bete înguste, de până la 5 cm lățime, cu o lungime până la 2 m. Betele pentru purtat erau simple, pe când cele de sărbătoare aveau alesuri 4 și mărgele, fiind denumite după felul ornamentului: „cu puișori”, „cu iconiță”. Pentru perioada rece, peste articolele vestimentare purtate pe timp de vară, se îmbrăcau altele mai groase și mai călduroase. Peste batistă pe cap punea casânca neagră. Se îmbrăca polca 5 lucrată
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mai practici. Bărbații se încingeau cu brâie late și lungi (Ion Guțu și Dumitru Tofan) învârstate cu dungi roșii, galbene și negre, pe toată lungimea, denumite, din acest motiv, „cu toiegele’’. Peste brâu se încingeau cu bete cu alesături și mărgele asemănătoare cu cele femeiești. Acoperătorile de cap pentru timpul rece le constituiau căciulile lucrate de către cojocarii satului: C. Tabarcea, Vasile Vlasie, Vasile Buigiu sau Gheorghe Maftei. Pe la 1850, se purta căciula rotundă, denumită „țurcănească”, deoarece era confecționată din piei de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de lucru al ciobanilor. Din costumul de vară distingem următoarele piese de bază: pălăria, cămașa, ițarii, brâul, betele, jaleatca, ilicul și opincile. În zilele de sărbătoare, flăcăii purtau cordică la pălărie cusută cu canava de diferite culori, având pe margine mărgele colorate. Flăcăii își tundeau părul de tot, iar bătrânii purtau părul lung, așa cum îl aveau moș Dumitru Grigoreanu sau Vasile Pisăru. Cămașa încă se mai purta prin anii 1950 și era lungă, din fuior, cu mâneci largi, cu clini și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
dar singurul și cel mai de încredere, prin care literatura se întipărește în ființa autorului însuși. În plus, forța de a supraviețui putea să vină și de aici. Memoria era ajutată de bețe de chibrit sau de un șirag de mărgele făcute din pâine, asemănător cu niște mătănii. Soljenițîn mărturisește că a compus în acest fel mai multe poezii, dar și piese de teatru, chiar în mai multe variante, pe care trebuia să le "șteargă" din memorie atunci când le înlocuia cu
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
văr cu Magellan. La 29 noiembrie au zărit coastele Braziliei, iar după două săptămâni au poposit în portul Bahia de Caleo Trio, astăzi vestitul oraș Rio de Janeiro. Aici s-au întâlnit cu localnici războinici, dar i-au potolit cu mărgele din sticlă colorată. În schimb, indienii le-au adus carne, fructe și cartofi. Europenii nu mai gustaseră până atunci din cartofi. Naviagatorii lui Magellan au luat de la indienii din Brazilia și hamacul, folositor în spațiul restrâns al navelor. În luna
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
conturul gropii și nici un alt element care să semnaleze existența unui mormânt. Scheletul era așezat cu fața în sus, privirea dreaptă, orientat cu capul NNV 63 și picioarele SSE 31, (aproape N-S). Ca inventar s-au descoperit mai multe mărgele rotunde, mici, din sticlă gălbuie, care făceau parte dintr-un mic șirag așezat la gât. S-au putut recupera circa 50 mărgele, o parte din ele s-au sfărâmat (Pl. 28/1). Tot la gât sau la ureche a avut
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
cu capul NNV 63 și picioarele SSE 31, (aproape N-S). Ca inventar s-au descoperit mai multe mărgele rotunde, mici, din sticlă gălbuie, care făceau parte dintr-un mic șirag așezat la gât. S-au putut recupera circa 50 mărgele, o parte din ele s-au sfărâmat (Pl. 28/1). Tot la gât sau la ureche a avut un cercel din bronz sau o altă piesă de podoabă, care făcea parte, probabil, din șiragul de mărgele, dar din care nu
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
putut recupera circa 50 mărgele, o parte din ele s-au sfărâmat (Pl. 28/1). Tot la gât sau la ureche a avut un cercel din bronz sau o altă piesă de podoabă, care făcea parte, probabil, din șiragul de mărgele, dar din care nu s-au păstrat decât două fragmente foarte mici. Mormântul nr. 2 (Pl. 14/3). Incinerat în groapă. Mormântul a fost prins în plan la adâncimea de 0,30 m, fiind atins, în bună măsură, de fierul
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
un fragment de la o cană cenușie. Printre oase s-au descoperit și câteva fragmente de la un craniu de animal, care nu erau trecute prin foc, precum și un fragment de crustă de vatră. Ca inventar au mai fost găsite și două mărgele, una cilindrică, din sticlă albă mată și cealaltă din sticlă gălbuie (Pl. 28/4). Mormântul nr. 3 (Pl. 14/2). Înhumat, în poziție întinsă. Nu se păstrează decât membrele inferioare, o parte din bazin și două fragmente de la mâna stângă
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]