18,914 matches
-
altă parte, în ziarele pe care le-a condus dlCristoiu pînă să ajungă director la Azi, li se reproșa parlamentarilor că nu se preocupă de starea Bucureștiului, la capitolul drumuri. * Tot în ziarul d-lui Cristoiu, ziar pe care Cronicarul mărturisește că nu l-ar citi dacă nu ar trebui s-o facă, în calitatea sa de Cronicar, aflăm că SUNDAY TIMES a scris despre relația lui Cristian Mititelu cu Securitatea. (Titlu de pagina 1 din Azi). În pagina 2 descoperim
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17203_a_18528]
-
Se remarcase, în cronicile ei, (pe lîngă vestita emisiune "Teze și antiteze la Paris"), drept un redutabil critic literar, ceea ce s-a verificat cînd le-a publicat (oare toate?) în volume. Între timp, a cam venit vremea memoriilor. E drept, mărturisește autoarea, și-a ținut un jurnal încă din anii adolescenței, continuîndu-l intermitent la Paris pînă prin 1960 și apoi, după o lungă pauză, reluîndu-l. Dar, recitindu-l, l-a găsit excesiv patetic și liricoid. Slujindu-se de jurnal ca de
Vocea inconfundabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17247_a_18572]
-
titlu bine găsit, La apa Vavilonului. Deși la această apă a Vavilonului autoarea n-a șezut să plîngă ci a luptat temerar și eficient. Va mai urma și un alt volum? Sau chiar altele, deși aici distinsa autoare a cam mărturisit, în pagini dense, aproape totul în esențialitatea sa. Monica Lovinescu, La apa Vavilonului, Editura Humanitas, 1999.
Vocea inconfundabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17247_a_18572]
-
ciudat, noi doi, noii angajați, nu primeam salariu. Cînd am întrebat, ni s-a spus că formele de angajare s-au încurcat. Așa a mers treaba pînă în august 1959, cînd Mihail Petroveanu, redactor șef adjunct al gazetei, ne-a mărturisit că nu vom fi angajați. Aurel Mihale, ocupînd, atunci, și funcțiunea de director general al editurilor, și aceea de secretar al Uniunii Scriitorilor, responsabil cu Cadrele, se încăpățîna în argumentul că el nu-și poate pune semnătura pe formele de
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
în întreprinderile raionului numit 1 Mai), Paul Georgescu a stat de vorbă prietenește și chiar rotund cu noi. Ne-a promis ușa deschisă la colaborări și ne-a dat sfatul să ne continuăm cercetările de istorie literară, scriind cărți. Pot mărturisi că îmi urmărea strădaniile, mă tot îmboldea și încuraja și s-a bucurat efectiv, ca de o realizare a sa, prin 1965-1966, de primele mele trei cărți. E drept, între timp fusese mutat (oarecum disciplinar) ca redactor șef adjunct la
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
cu două luni numai înainte de revoluția din 1989, care, lui, fostului ilegalist comunist, i-ar fi adus dezagremente. Cartea alcătuită de dl Ion Simuț mi-a readus în memorie toate cele relatate mai sus și încă multe, multe altele. Dar mărturisesc că mi-a relevat cît de profundă și întinsă ca arie geografică în țară a fost, în ultimele sale două decenii de viață, preocuparea lui paternală pentru tinerii condeieri. Relația sa protector amicală cu, să spunem, Ștefan Agopian, Ioan Buduca
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
Ion Simuț i-a scris cerîndu-i un răspuns la o convorbire anchetă a Echinoxului despre opera lui Sadoveanu. Paul Georgescu a trimis acea intervenție cerută. A doua scrisoare e datată tocmai 8 aprilie 1977, după cutremur. Începea prin a-i mărturisi: "... Deci ne-am cutremurat. A trebuit să strîngem molozul de pe jos, să ne ridicăm cărțile, să ne plîngem amicii terciuiți și să ne bocim orașul". Cînd, în aprilie 1978, dl Ion Simuț i-a trimis o ediție Agârbiceanu, prefațată de
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
revelația ritmului, în vreme c criminalul descoperă modalitatea de a-și ataca victima; cea a confruntării dintre cele două femei - cînd dragostea de mamă învinge trufia soției mințite; secvența procesului - unde acuzele atingînd absurdul, deținătoarea adevărului izbucnește în lacrimi și mărturisește totul). Tușa personală a cineastului, catalogat pe nedrept ca "aservit conformismului hollywoodian", se distinge net în capodopera Humoresca (1946). Film de o impecabilă eleganță ce sfidează timpul, cu dezinvoltura lui Negulesco însuși în teribila sa aventură, care l-a propulsat
Centenar JEAN NEGULESCO by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17251_a_18576]
-
așează Purcărete accentele, mă fascinează și pe mine să descopăr mereu din ce elemente este făcută povestea, ce suprafață culturală cuprinde, cît pot eu cuprinde din ea, ce mă provoacă să citesc și să aflu mergînd pe urmele "facerii" scenariului. Mărturisesc că cel mai tare m-a incitat acest ultim spectacol al lui Purcărete, găsindu-l cel mai împlinit în rafinamentul său absolut din tot ce-am văzut. Celebrul Marchiz de Sade trăiește. Cel puțin corpul corpul său care a refuzat
O săptămână sadică la sfîrșitul lumii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17268_a_18593]
-
reviste anume se pulverizează practic într-o sumă de profiluri (mai mult sau mai puțin fotogenice) ale semnatarilor de rubrici, în timp ce așa-numita sa strategie se reduce la cumularea idiosincraziilor lor" - e nemulțumirea Monicăi Spiridon, iar Călin Vlasie, exprimîndu-se impersonal, mărturisește că "trebuie să faci un considerabil efort de voință ca să citești confidențialele România literară, Luceafărul sau Contemporanul" (faptul, de pildă, că trimite la redacția noastră aparițiile Editurii Paralela 45, insistînd să fie recenzate - ceea ce și facem cu acele volume pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17273_a_18598]
-
într-un spațiu fictiv. Mai mult, după cum pare să ne sugereze această parabolă a vindecării, viața, la rândul ei o operă deschisă, devine narațiune exemplară prin actul salvator al rostirii - sau, în cuvintele autorului, "...La ora când sufletul se insingurează... Mărturisește, fiule. Mărturisește..." Liviu Ioan Stoiciu, Grijania (romanț), Editura "Paralela 45", 160 p., 18.000 lei.
O meditație pentru zilele noastre by Roxana Pană-Oltean () [Corola-journal/Journalistic/17279_a_18604]
-
spațiu fictiv. Mai mult, după cum pare să ne sugereze această parabolă a vindecării, viața, la rândul ei o operă deschisă, devine narațiune exemplară prin actul salvator al rostirii - sau, în cuvintele autorului, "...La ora când sufletul se insingurează... Mărturisește, fiule. Mărturisește..." Liviu Ioan Stoiciu, Grijania (romanț), Editura "Paralela 45", 160 p., 18.000 lei.
O meditație pentru zilele noastre by Roxana Pană-Oltean () [Corola-journal/Journalistic/17279_a_18604]
-
Elenă Zottoviceanu Într-o activitate publicistica îndelungată, Ada Brumaru a evitat genul interviului, mărturisindu-și "lipsa de apetit pentru confidente" și doar în urma unei chibzuințe mature s-a decis să aleagă un interlocutor. Alegerea s-a oprit la basul Ionel Pântea, iar dialogul tipărit în cartea intitulată Oglindă lui Don Giovanni confirmă justețea intuiției
O oglindă fidelă by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17306_a_18631]
-
complicat ca al lui Sebastian la ce se întâmpla cu el în circumstanțele arătate, contrarierea sa profundă și rănirile la care a fost expus în relațiile cu foștii săi buni prieteni, dezamăgirea, disperarea, revolta și furia care l-au cutreierat, mărturisite în pagini de o crudă sinceritate și de un copleșitor dramatism. Dar nu acestea l-au atras în mod special pe dl Reichmann și pe alți comentatori ai ediției franceze ci, în consens cu teza aceluiași domn Voicu despre "antisemitismul
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]
-
Incandescențe pianul capătă amploare simfonică (Piatră peste piatră); simplitate nudă, austeră, de sorginte gregoriană (M-am desprins), dar și un avânt romantic de extracție chopiniană, ca în liedul De ce?. Liedurile pe versuri de Eminescu - "unicul poet" despre care Pascal Bentoiu mărturisea undeva că "are nevoie oricând de el" - surprinde cu acuitate, întreaga gamă a meditațiilor despre timp, spațiu, viață și moarte, potențate de sentimentul iubirii. Glasul sopranei pendulează între puritatea imaterială a sunetului, întârziind în supraacut (tot așa cum întârzie în finalul
Pascal Bentoiu, căutător al esențelor poetice în lied by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17284_a_18609]
-
ales revizuiri stilistice - Negoițescu urmărește schimbarea unor fraze a unor cuvinte, fiecare dintre acestea trădând o nouă perspectivă asupra discursului critic. Înlocuirea unor cuvinte precum e "ostil" și "indulgență" cu "potrivnic" și, respectiv, "îngăduință", ascunde o intenție clară a criticului, mărturisită de acesta în Memorii: "Faza de dinainte de război se caracterizează prin tendința spre purism,(...) ocolirea sistematică a neologismului până la înlocuirea lui prin perifrază". Obsesia principală a cărții lui Negoițescu este organicitatea devenirii criticului Lovinescu - totul trebuie demonstrat din aproape în
O reeditare binevenită by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17296_a_18621]
-
după apariția poemului - de a cărui inadecvare în revista cinegetică autorul e rușinat și îngrijorat, convins că mustrările nu vor întîrzia să apară - primește o scrisoare din partea acelui vînător care îi inspirase versurile. În epistola sa, laconică și simplă, omul mărturisește a fi fost atît de impresionat de poezie, încît se simte ispitit, metaforic vorbind, să se întoarcă cu fața, parcă. Spre a fi văzut de cel care intuise deja atît de multe despre el. Spre a confirma sau infirma supozițiile
Culoarea tristeții by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17308_a_18633]
-
Solothurner Filmtage" să fie un loc al schimburilor de idei, dar și al colaborărilor care să se lege și al proiectelor care să se nască aici". Dacă în privința dezbaterilor, ediția din acest an de la Soleure a stat bine, trebuie să mărturisesc, în schimb, că n-am știință de vreun proiect cinematografic născut aici. În mod sigur însă, pe afișul Festivalului au figurat titlurile unor filme, unele chiar revelații ale acestor zile, care au văzut lumina ecranului datorită unor proiecte inițiate, în
Sărbătoarea filmului elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17322_a_18647]
-
de la diverși corespondența lui Eliade. Sigur că n-a izbutit să o colecteze pe toată (mă gîndesc la personalitățile din străinătate din lumea științifică și încă alții, chiar români). Dar, și așa, darul e de neprețuit (a adunat, totuși, cum mărturisește autorul, 2000 de scrisori ale lui Eliade) și niciodată nu-i vom putea mulțumi îndeajuns acestui aproape neștiut profesor secundar, dl. Mircea Handoca, care, în 1968, decide să se consacre operei lui Mircea Eliade, intrînd cu el în corespondență, făcîndu-i
Din epistolarul Mircea Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17317_a_18642]
-
la locul cuvenit. În consecință, în 1977, cînd Academia Română îl invită, oficial, în țară, refuză categoric. Îi scria prezidentului Academiei: "Vă mulțumesc pentru invitația pe care mi-o faceți din partea Prezidiului Academiei de a vizita țara. Îngăduiți-mi să vă mărturisesc, cu toată sinceritatea, principalul motiv pentru care nu o pot accepta: ignorarea sistematică a scrierilor mele literare, istorice și filosofice în România. În România, dimpotrivă, scrierile mele, vechi și noi, sînt trecute sub tăcere. O dată la doi, trei ani, apar
Din epistolarul Mircea Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17317_a_18642]
-
spiritul Cenaclului Facultății de Litere din București, Ioana Nicolaie, Marius Ianuș, Ioan Godeanu, Domnica Drumea, Angelo Mitchievici, Doina Ioanid și Cecilia Ștefănescu, au petrecut anul trecut o vacanță la Tescani, găzduiți de Centrul de cultură "Rosetti-Tescanu - George Enescu". Acolo - după cum mărturisesc ei înșiși - și-au risipit cu plăcere timpul, "hăhăind, pilind și rătăcind prin curtea domeniului". în plus, s-au apucat să compună "un poem colectiv, o pantomimă textuală". într-o ordine stabilită prin tragere la sorți, fiecare dintre ei a
Poezie cu unică folosință by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17328_a_18653]
-
însumează numărul de 1.800.000 de oameni). Cifrele citate și multe altele arată că, pentru reducerea sărăciei esențială este creșterea, pe multiple planuri, însă aceasta nu e suficientă pentru a micșora, decisiv, teritoriul fragmentat al sărăciei endemice. Bancherul umanist mărturisește că: "În ultimele 18 luni am mai învățat și altceva: cauzele crizelor financiare și ale sărăciei sînt aceleași... Restrîngerea sărăciei ocupă o poziție de frunte și de centru în agenda noastră, preocupările noastre trebuie să aibă în vedere administrarea, instituțiile
Visînd la bobul de orez... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17335_a_18660]
-
a fost: "Sunt pe jumătate polonez, pe jumătate german și pe de-a întregul evreu". Afirmația cuprindea adevărul; fără vreo habotnicie sau fidelitate religioasă, Marcel Reich a rămas toată viața cu un soi de complex al evreității lui, deși, așa cum mărturisește, în cele mai grele momente ale persecuției naziste și nu numai, a avut parte și de admirabile manifestări de solidaritate umană și de ajutor, atât în Polonia cât și în Germania. În 1929, criza economică a lovit și familia Reich
Cele două destine ale criticului by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/17342_a_18667]
-
de mare bucurie. Frecvente deplasări făcea și la Londra, noul agent avînd o mare admirație pentru funcționarea impecabilă a respectivului domeniu în Anglia. În această perioadă s-a înscris în partidul comunist polonez, fără a fi fost forțat de cineva; mărturisește că a făcut-o atât din convingerea "valabilității ideilor comuniste", cât și, spune el, din "recunoștință pentru armata roșie", care l-a scăpat de ororile naziste, ce au dus și la uciderea familiei sale. Încheierea episodului era însă previzibilă. Întors
Cele două destine ale criticului by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/17342_a_18667]
-
Eugenia Vodă Mărturisesc că am invitat cîțiva colegi de breaslă să ne scrie despre " Istoria critică a filmului românesc contemporan", cartea lui Valerian Sava, apărută, în vară, la "Meridiane". Toți au refuzat, sugerînd, cu prudență, că "nu merită" sau "nu e cazul"... Evident
Spațiul ingrat și nenorocul istoric by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17359_a_18684]