1,766 matches
-
dorință, mă frământam să fur - pur și simplu - întregul conținut al caietului negru. De altfel intenționam de mult construirea unui roman senzațional, care să se vândă ca pâinea caldă, iar cu banii realizați să-mi înlocuiesc creierul și inima, singurele măruntaie distruse în trupul meu robust și perfect sănătos. Nici unul dintre cititori nu mi-ar fi descoperit isprava și mai puțin Omul cu ciocul de aramă, mereu preocupat cu strânsul și număratul caielelor. Dar era munca inerentă unei asemenea încercări. M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
vorbi de pe coama înaltă a munților de oseminte. Va pomeni victimele nevinovate sau inconștiente ale groaznicului măcel. Va striga: „Jos armele!” și zângânitul de oțel va fi semnalul înfrățirii omenești. Nimeni nu va mai mușca pământul, cu pântecul sfâșiat și măruntaiele scurse, ca brigadierul Steilă în ziua cea de pomină. Nimeni nu va mai duce mâna la capel, ca pentru salut, în picioare, cu pieptul rezemat de muchia de sus a chesonului, cu creerii scurși din tâmplă în mânecă, așa cum l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
brusc în jurul gâtului la o sută optzeci de grade, să mi se oprească, cu ochii plesniți, pironiți spre bolta cuptorului. Atunci mă voi opri iar o dată, până când întreaga clădărie a trupului se va prăbuși pentru totdeauna pe pulberea fină a măruntaielor mele prefăcute în cenușă. Omul cu drugul de fier va deschide apoi capacul iadului de foc, să sfărâme ciolanele înnegrite, insuficient carbonizate. El va găsi mădularele piticului, înfipt ca un uriaș păduche lat în colivia oaselor mele. Îl va recunoaște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
oțel călit, și plânse, spovedindu-se, că mereu mă vede că țâșnesc din dușumele, între ea și omul ei. Că o gârlă de sânge cald i se suie din inimă în creștetul capului și că șipotul roșu îi coboară în măruntaie și în lujerul de carne desfăcut să mă primească. „Unde îndrăznește omul meu?”, se întreabă cățeaua, făcând aluzie la slăbiciunile mele de țicnit, când suportă până la țipăt apucăturile arbitrare, rupându-și cămașa cu dinții, ca s-o azvârle, sfâșiată, o dată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
pe urmele mele. Afară de aceste preocupări destul de grave, el se pricepe să disece o ființă în patruzeci de părticele, cu inteligența specialității în materie de contraspionaj. Nu o dată l-am surprins scoțându-și degetele răsfirate și pline de sânge din măruntaiele unui om, pe care îl chinuiește, ca să-l azvârle apoi ca pe o lămâie stoarsă. Își întinde plasa țesută dintr-o copilărie tristă și frământată de panică. Prietenul meu preferă să prindă femei. Le hipnotizează cu ochii lui ca de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
îndepărtate se instala băiatul căruia îi plăcea să se strâmbe, fără să părăsească sufrageria ori sala de clasă? În ce direcție își desfășura el firul? De regulă, o luam pe firul timpului în jos, mânat de o foame insațiabilă de măruntaiele înecate în sânge ale istoriei și înnebunit după bezna totală a Evului Mediu sau mă opream în timpul baroc al unui război care dura treizeci de ani. Astfel, pentru băiatul care răspunde la numele meu, zilele treceau după dorința lui, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
liber în direcția Kokoschken, Zuckau și o vizitam pe stră-mătușa Anna, care sălășluia împreună cu cele patru suflete ce alcătuiau familia ei sub un tavan scund. Plăcintă cu brânză dulce, saramură, castraveți în muștar și ciuperci, miere, prune la cuptor și măruntaie de găină - pipotă, inimă, ficat -, dulciuri și acrituri, dar și țuică făcută din cartofi își găseau în același timp locul pe masă; și tot simultan se râdea și se plângea. Iarna, unchiul Joseph, fiul cel mai mare al stră-mătușii, venea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
erau răniți. Cineva scâncea ca un copil mic. Eu am rămas locului, în pantalonii uzi de pișat, și mă uitam la doi pași de mine, la trupul sfârtecat al unui băiat cu care tocmai trăncănisem despre nu mai știu ce. Măruntaiele. Fața lui rotundă, care părea să se fi micșorat în clipa morții... Dar ceea ce stă scris aici cu detalii am citit într-un chip asemănător în altă parte, la Remarque sau Céline, așa cum Grimmelshausen, în relatarea bătăliei de la Wittstock, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
care ne-am retras mai târziu? În pivniță se înșirau, pe rafturi adânci, borcane pline, al căror conținut era comunicat prin etichete lipite pe ele și completate cu scris de mână. Sparanghel, castraveți, dovleac și mazăre verde, și tocană de măruntaie de vânat și de măruntaie de gâscă stătea scris cu o grafie Sütterlin de bunicuță. În sticle era depozitat suc tulbure de mere și socată. Într-unul din colțurile pivniței, o grămăjoară de cartofi, încolțiți bine. Până aproape de vomă, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
târziu? În pivniță se înșirau, pe rafturi adânci, borcane pline, al căror conținut era comunicat prin etichete lipite pe ele și completate cu scris de mână. Sparanghel, castraveți, dovleac și mazăre verde, și tocană de măruntaie de vânat și de măruntaie de gâscă stătea scris cu o grafie Sütterlin de bunicuță. În sticle era depozitat suc tulbure de mere și socată. Într-unul din colțurile pivniței, o grămăjoară de cartofi, încolțiți bine. Până aproape de vomă, am băgat în noi carne în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
mațele de porc, cu piure de cartofi și varză acră. Nu numai fiindcă sunt ieftini și, în anii ‘50, nu stăteam prea bine cu banii - și astăzi încă îmi plac în inevitabilul Paris-Bar din Berlin acei boudins franțuzești. Tocănița de măruntaie de vânat în sânge, din nordul Germaniei, îngroșată cu porcării tăiate mărunt, se numără printre mâncărurile mele preferate. Iar atunci când am invitați - diferiți frați de skat din vremuri diferite -, pe masă vin felurile cele mai puțin rafinate. Oh, și ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de timp și am scris romanul Calcanul, de-a lungul căruia poftesc oaspeți din alte ere să ia loc, pentru ca să poată fi ospătați: hering de Schonen în vremurile gotice ale Dorotheei, ca ultimă masă a condamnatului la moarte; tocana de măruntaie pe care stareța Margarete Rusch se pricepea s-o gătească pentru tatăl ei; batog în sos de mărar, așa cum îl înăbușea bucătăreasa pentru poetul Opitz, când era puțin bolnav; supa de cartofi a Amandei pentru Ollefritz; și mâncărica de ciuperci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
în mânăstiri, sub măslini și prin vii, uneori chiar și pe bănci, prin parcări. Oriunde aveam acces la o mensa popolare, mâncam mâncăruri ieftine din spaghete, supe grase de pâine și trippa napolitane, precum și, pentru prima oară, o mâncare de măruntaie pentru săraci, gătită din cel de-al patrulea stomac al vacii care, bine răzuit și spălat temeinic, seamănă cu o bucată de frotir. Această mâncare am servit-o mai târziu tot mereu, cu roșii, usturoi și fasole, ca antreu pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
se lăsau lesne conduse, ca moștenire a unor petreceri dansante de carnaval. Mai întâi una, apoi cealaltă, au venit să-mi viziteze atelierul din Stockumer Kirschstraße, unde au fost servite cu mâncăruri preparate la tigaie pe godin: tocăniță piperată din măruntaie de iepure, mezeluri de porc marinate, ficat de cal prăjit și alte lucruri care le speriau pe dansatoarele mele. Membre lungi la una, proporții armonioase la cealaltă; dar inima mea, sau mai bine zis camerele ei, păreau să fie în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
flori ce trec prin neființa stelară unde ai ascuns clipele să numi simtă prezența. Mi-ar place să ne plimbăm prin norii lungiți deavalma spre grotele sensului. Singurătatea ți-a urzit plânsul din templul nopților. Tu ești cel adevărat din măruntaiele lunii unde sunt sigură că n-am să te urăsc niciodată, oricât de crudă va fi existența. Urâtul va fi alungat dintre noi dintr-un moment în altul și-n fiece clipă vom zbura spre universul dorințelor unde viața s-
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
mai intereseze de nimeni și de nimic. Și uite așa o noapte grăitoare mi-a deschis ferestrele universului să pot inhala un AER CALD AL UNEI FERICIRI IMAGINARE. Această fericire, m-a privit mai întâi, cum m-am dezmorțit din măruntaiele vremii și m-am prefăcut vie în lumina ce îmi aprinse-n suflet puterile mirifice ale unui UNIVERS IMAGINAR, unde mintea și sufletul meu avea să devină ATOTPUTERNIC peste un început de viață destul de bine organizată în traiul bun al
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
piatră pustie. Nu poți fi singur prin clipa memoriei când depeni cu sfințenie toate emoțiile prin care ai lăsat să se întrezărească DRAGOSTEA, dar EA poate fi acea vindecare a umbrelor, acea putere a vieții ce-ți țipă din toate măruntaiele nopților, iar tu ești ca un fulger de gând. Din trupul tău a înflorit raza durerilor albe. Doamne, nu mai știu cum te chem în ajutorul acestor taine ce-mi spulberă un abur albastru al ETERNULUI, iar tu semeni pământ
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
apăsătoare, unde ideile mele țineau în mâini clipele transformate-n adâncuri? Și mi se păreau străine, pentru că nu te cunoșteam prea mult. Noaptea nu știa nimic despre mângâierile stelelor dezvinovățite. Iubirea era o imensitate ce se lovea zilnic de Adevăruri... Măruntaiele nopților îmi deschiseseră sufletul să pot alerga în căutarea unei recompense ce mi va dschide noi și adânci sacrificii. Ca o femeie nebună voi alerga să-mi găsesc liniștea sprijinită de timp pentru înțelepciunea stelară. RĂNILE STELELOR Nimic nu se
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
peron pustiit de iluzia descărnată de aer, mi am pierdut sufletul în goana de tren hăituită de secunda tăcerilor. Cui să-i spun de acea dispariție a visului dacă-n țipătul purificat de saturația vitezelor nu reușeam să-mi adun măruntaiele nopților? Orice plecare e o conjunctură de ardere, orice pleoapă închisă e un vers aprins, orice nesomn e o lacrimă amară pe un trup de noapte sfântă. Dacă viața e o trecătoare în pietrele ninse de veac, cui aș putea
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
Deși Îmi vine greu s-o spun, acestui film Îi lipsește aproape cu desăvîrșire planul sublim.” (Peter Harcourt, Film Quaterly, 1966, nr. 3) Dintr-o altă revistă de cinema, aflăm că Angela Băcescu și-a cumpărat bascheți. De asemenea, că măruntaiele omenești posedă fund, nu-i vorba de rect, e altceva, mai ezoteric. Și că, În sfîrșit, Ștefan cel Mare nu a fost evreu. Apoi apar unele clarificări În ce privește revoluția. Pentru Început, concluzia logică la scurta odisee a generalului Milea prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
amantă a lui Mickey și motivul pentru care ucisese un polițist și deturnase afacerea „H“ a cuplului Cohen/Dragna. Întoarse paginile pînă la decembrie, Își dădu cu presupusul dacă va supraviețui pînă atunci și se sperie - simți o agitație În măruntaie, iar o venă de pe frunte Îi pulsă și-l făcu să transpire. Starea i se Înrăutăți. Îl cuprinseră fiori de spaimă. Meeks Își puse arsenalul pe un pervaz de fereastră și-și Înfundă buzunarele cu muniție: gloanțe pentru revolverul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
chiar decât durerea ce-i zdrobește trupul; n-a rămas pe masa de operație și este încă în viață, chiar dacă nu-i în stare să se bucure, prea amețită de anestezice și prea neîndurător simțind cum i se sfâșie mușchii, măruntaiele, creierii. O clipă își zice că poate fi foarte bine și dincolo, de asta n-are cum să-și dea seama, nimeni nu știe cum și ce e dincolo, dar durerile sunt, cu siguranță ale ei, iar dincolo se spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
probabil puteau fi desfăcute și așezate una într-alta, ca într-un joc, din ce în ce mai întunecoase, la răstimpuri izbucnind într-o lumină formidabilă, palpitând preț de o clipă, ca o respirație, orbind-o și răspândindu-i-se în creier, mușchi, membre, măruntaie, după care șirul de încăperi se desfășura mai departe, mereu mai întunecoase, toate cu un miros persistent de clor sau camfor sau iod sau toate la un loc, un miros ridicându-se din penumbrele pereților de sticlă, iarăși lumina orbitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
cerc, pașii lui tăcuți se învârteau în jurul ei, o privea cu reproș, fără să clipească, dar fără o vorbă și ea gesticula disperată, cu sfâșieri de inimă atât de intense, încât răspundeau în întreg trupul, în picioare, în brațe, în măruntaie, în creieri, dar el continua s-o privească rece, cu o liniște de moarte Îdintr-odată spațiul aducând a încăpere în care se aflau nu mai are limite, devine un oraș îngrozitor de aglomerat, cu blocuri și turnuri și coloane de automobile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
mulți ani după aceea, în vreme ce ele, foamea și intensitatea foamei, vor continua să existe, numai că în alt fel, transfigurate și întinzându-se asupra a toate câte sunt, încât simțea un fel de bucurie lăuntrică, asemănătoare unei călduri plăcute în măruntaie, numai la gândul că întrebările lui există. Și mai era ceva și de aici porniseră convingerile care se închegau treptat. De când reușea să-și amintească de el, nimic din jur nu se arătase singur în consistența sa de lucru sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]