116,985 matches
-
Marius Chivu Erika Kohut este o pianistă mediocră de 35 de ani, celibatară, care a crescut și locuiește încă în mediul restrictiv și punitiv al mamei obsedată de cariera ei artistică. Rămasă fără bărbat și autistă social, mama încearcă să-și țină fiica cît mai aproape inoculîndu-i disprețul și frica față de bărbați. Cochetăria este semnul frivolității și capitulare de la țelul suprem al artei care cere inclusiv sacrificiul trupului. Arta ar trebui să răzbune carențele afective și să suplinească
Să vorbim despre sex by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11508_a_12833]
-
față de bărbați. Cochetăria este semnul frivolității și capitulare de la țelul suprem al artei care cere inclusiv sacrificiul trupului. Arta ar trebui să răzbune carențele afective și să suplinească iubirea, o vulgară diversiune. Viața pe care i-o prescrie fiicei sinistra mamă este o odioasă depersonalizare în numele muzicii, pretext superior care justifică orice restricție socială. Ratarea complexului Electrei, interdicția genitalității și reprimarea libidoului deviază sexualitatea înspre masochism. În lipsa comunicării cu celălalt sex, a asumării dorinței erotice și a seducției, cu alte cuvinte
Să vorbim despre sex by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11508_a_12833]
-
bază de nevastă-sa. Acum, pe ușa apartamentului său, de după care se aud onomatopee de tot felul, cineva a scris cu vopsea: Circul mare ,HARALAMPY". Iar din când în când se aude vocea soacră-si: -Mai bine te înecai, dragu' mamii... DIN Lecturile Televizate și recomandate de Haralampy. Traian Băsescu, DENOMINAREA, Capitolul: Biscuiții ,Eugenia" - contravaloarea noii monezi naționale (Maxime și cugetări sincere). Ed.Pescărușul sinucigaș, iulie, 2005. Mona Muscă, Denominarea în creația lirică a lui Călin Popescu Tăriceanu, compendiu. În seria
"Thalatta! Thalatta!" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11531_a_12856]
-
orbita în funcție de propria megalomanie. E greu de cuantificat suferința adusă de acest stahanovism biologic, considerat și astăzi de unii drept un salutar proiect de fortificare a neamului. Pe lângă miile de femei care au murit crucificate, literalmente, pe masa avorturilor clandestine (mama mea este una dintre ele), drama se întinde și se adâncește cu fiecare forțare a ușii familiale, cu orice violare de domiciliu curat constituțională. Căci, dincolo de aberația planificării într-un spațiu al intimității celei mai gingașe, e ușor să observăm
Decrețeii (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11518_a_12843]
-
limitele lucrurilor, fața sau aversul, dar și reversul lor. Pe această contradicție, pe acest conflict al ego-ului se bazează cartea lui B. Elvin. Autorul și personajul său au deci o luciditate deplină. Care, uneori te cam sperie; de pildă, frigura mamei, ce apare doar de puține dăți, fiind esențială, este privită cu o obiectivitate necruțătoare. îi vede singurătatea, curajul, dorința de a fi informată de problemele lumii, (ale ei proprii fiind multe și nerezolvate), logoreea solitudinii, pisălogeala pedagogică. Obiectivitatea, dorința realizată
"Cel ce se rănește singur" by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11554_a_12879]
-
la viteza potrivită, ruginește încet: povestea, scrisă de o tînără femeie, despre copilăria-tinerețea unei femei. O fetiță, de fapt, care vrea să crească întîrziat, dacă se poate deloc, să nu treacă în pielea fostei colege de joacă, deja măritată, a mamei îmbătrînind dinăuntru, a mătușii țepene și nevricoase. Este nuanța, trasă în tușă fină, care ține departe un roman cu temă riscantă de excesele regretabile ale literaturii de gen. Nimic exaltat, bovaric în imprimarea pe bandă a unei vieți care nu
Navetă cu metronom by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11538_a_12863]
-
la urmă, o să se întîmple. ,Zestrea" ei e făcută din experiențe foarte diferite, de la moliciunea de om bun și trist a unchiului Ion, chinuit la școală, ca profesor navetist, sîcîit, ca ei toți, de vecinii scandalagii, la grijile icnite ale mamei, la bravada unchiului Biță, care-și ține firea cu cîte-o sticlă de vin de soi și, în fine, la zbînțuiala cvasi-absolventelor din cămin, cuprinse, în fapt, de-o greu controlată panică. Zestre feliată în trei de întrebarea, repetată, ,cine este
Navetă cu metronom by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11538_a_12863]
-
de noapte, vederi de zi, vedenii, bîzîituri fine care te tot împung în urechi țes o plasă legănată din care te mai dă jos spaima cîte unui priveghi. Experiența morții apropiate, a vecinei, a mătușii, a colegei de serviciu a mamei scutură, din vreme în vreme, amorțeala unor ani care seamănă așa bine unul cu altul încît poți, liniștit, să le pierzi șirul. De aceea, pesemne, creșterea Letiției se măsoară în praguri. Primele nelămuriri, întîile rușini. Primele vorbe, în stradă, cu
Navetă cu metronom by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11538_a_12863]
-
lui ca totul să fie altfel, în mila care mă îneca, știam că aveam să încerc altceva decît făcuse el, nu știam ce, și mergeam cu ochii ațintiți în pămînt, pe stradă." Noaptea de Paști, noapte de furie neputincioasă a mamei pentru învierea așteptată de ea, care nu vine și n-o să vină, e atît de puțin sfîntă, în decorul de mahala al cozii la lumină, încît te poți întreba ce-o fi avut cu ea cenzura (dar ei, deja, vînau
Navetă cu metronom by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11538_a_12863]
-
preferând adresarea directă și referința netă, centrarea pe insolitul său spațiu-personaj. Pântecul femeii, interiorul matern este echivalat cu bolta cerească spuzită de stele, și pe această metaforă plutesc aproape toate strofele și imaginile lui Mihail Gălățanu, variațiuni pe temă dată. Mamă și fiu se topesc unul în altul, adultul se abstrage dintr-o vârstă și o lume în care nu se recunoaște, pentru a face drumul înapoi spre divina ,încăpere dinăuntru"; ori, în sens invers, se lasă locuit de mamă, aceasta
Copilul bătrân by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11539_a_12864]
-
dată. Mamă și fiu se topesc unul în altul, adultul se abstrage dintr-o vârstă și o lume în care nu se recunoaște, pentru a face drumul înapoi spre divina ,încăpere dinăuntru"; ori, în sens invers, se lasă locuit de mamă, aceasta participând la toate experiențele sale bărbătești și reprezentând femeia lui unică, veșnică... Mai multe versuri frumoase, unele memorabile, ies din această radicală modificare a perspectivei, prin care lumea exterioară devine palida extensie a unui fabulos univers primordial, acea ,burtă
Copilul bătrân by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11539_a_12864]
-
pozițiile,/ răpăind ca o mitralieră,/ din toate pântecele,/ din toate acele locuri de plăcere pline acum de sânge/ și acum icnind de durere./ Eu însumi plin de sânge/ și de bale,/ de limfă,/ de foale.// Mă nășteam din mai multe mame, din toate mamele deodată,/ răcnind/ și lumina îmi desfeciorea retina/ și primul strigăt din pieptul meu se auzea./ Și lumea se desigila./ Lumea, iarăși, se desigila." (Lumea se desigila); ,Bula plutea cu tot cu mine prin lume, se plimba cu mine înăuntru
Copilul bătrân by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11539_a_12864]
-
respirație, un interludiu necesar între cele două secvențe dramatice. Fiindcă dorința regresivă a personajului e de fapt îmbibată de suferință, suferința neîmplinirii ei. Exaltările poetului, ca și extravaganțele sale, acoperă o rană nevindecabilă: aceea a expulzării, a tăierii fiului din mamă. Cele două capete ale cordonului ombilical flutură trist în lume și timp, retezate odată pentru totdeauna: ,după ce a născut, tot avea sindromul nașterii mele./ Sindromul nașterii mele în fiecare clipă./ Și toată viața ei, toate zilele ei, câte au fost
Copilul bătrân by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11539_a_12864]
-
iarăși roză/ și neînchipuit de fină și de curată,/ că poate fi, lesne, ulcerată./ Fac iarăși cute și arsuri/ și nu mai sunt în stare să înghit hrana/ și rană din fața mea se face rana." (O, nu mă înjurați de mama!). Mihail Gălățanu are, pe lângă capacitatea de a șoca lingvistic, darul de a ne surprinde imagistic. Prima îndemânare e comună ,nouăzeciștilor" și ,milenariștilor", ambele generații introducând și reintroducând în poezie cuvinte tabú, puse pe hârtie cu ostentativă plăcere. Derapaje observăm și
Copilul bătrân by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11539_a_12864]
-
și în acest volum, fie că e vorba de strămoșii care ,fac poștă" viața autorului-actant, fie că asistăm la expulzarea fătului într-o manieră inedită: ,ca pe horn strâmt/ afară voi fi aruncat, ca Moș Crăciun voi țâșni dintre picioarele mamii". Pe versantul celălalt, dominant, trebuie remarcate amplitudinea imaginativă a poetului și modalitățile lui discursive, în care o elaborată simplitate și o certă dexteritate susțin versul, strofa, pagina de poezie. Adăugând la acestea nota polemică în care ,robul lui Dumnezeu, Mihail
Copilul bătrân by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11539_a_12864]
-
ceea ce a făcut Ioana Nicolaie în acest emoționant poem-roman Cerul din burtă. Ca bărbat, mărturisesc că, deși mă simt tulburat în apropierea unei femei-matrioșkă și pot vibra oricînd la gîndul unui copil crescînd timp de aproape un an în pîntecul mamei sale, nu m-am gîndit niciodată atît de departe la ce înseamnă cu adevărat graviditatea. Cartea Ioanei Nicolaie se dezvoltă însă pe mai multe niveluri, problematica existențială pusă în joc cu mijloacele literarului fiind cu mult peste simpla tramă a
Întîmplări în miraculosul imediat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11556_a_12881]
-
în mintea și în viața femeii deopotrivă entuziastă și speriată (,cum voi negocia cu durerea?"). Apoi, trăirea intensă a acestei experiențe rezervate exclusiv femeilor conduce la o reconsiderare a raporturilor materne. Poate pentru prima dată fata își înțelege cu adevărat mama (poemul Înțelegerea este printre cele mai bune ale cărții). Reactivarea memoriei se face instantaneu legînd emotiv experiențele similare ale mamei și ale fetei pe cale să devină ea însăși mamă. Mama (personaj cunoscut din celelalte volume ale Ioanei Nicolaie: Nordul și
Întîmplări în miraculosul imediat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11556_a_12881]
-
experiențe rezervate exclusiv femeilor conduce la o reconsiderare a raporturilor materne. Poate pentru prima dată fata își înțelege cu adevărat mama (poemul Înțelegerea este printre cele mai bune ale cărții). Reactivarea memoriei se face instantaneu legînd emotiv experiențele similare ale mamei și ale fetei pe cale să devină ea însăși mamă. Mama (personaj cunoscut din celelalte volume ale Ioanei Nicolaie: Nordul și Credința) devine astfel un sprijin mental neprețuit. Trecută prin repetate nașteri, crescîndu-și apoi cei 12 copii cu sacrificii bănuite, mama
Întîmplări în miraculosul imediat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11556_a_12881]
-
raporturilor materne. Poate pentru prima dată fata își înțelege cu adevărat mama (poemul Înțelegerea este printre cele mai bune ale cărții). Reactivarea memoriei se face instantaneu legînd emotiv experiențele similare ale mamei și ale fetei pe cale să devină ea însăși mamă. Mama (personaj cunoscut din celelalte volume ale Ioanei Nicolaie: Nordul și Credința) devine astfel un sprijin mental neprețuit. Trecută prin repetate nașteri, crescîndu-și apoi cei 12 copii cu sacrificii bănuite, mama îi dă putere fiicei, o motivează și o ghidează
Întîmplări în miraculosul imediat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11556_a_12881]
-
materne. Poate pentru prima dată fata își înțelege cu adevărat mama (poemul Înțelegerea este printre cele mai bune ale cărții). Reactivarea memoriei se face instantaneu legînd emotiv experiențele similare ale mamei și ale fetei pe cale să devină ea însăși mamă. Mama (personaj cunoscut din celelalte volume ale Ioanei Nicolaie: Nordul și Credința) devine astfel un sprijin mental neprețuit. Trecută prin repetate nașteri, crescîndu-și apoi cei 12 copii cu sacrificii bănuite, mama îi dă putere fiicei, o motivează și o ghidează de
Întîmplări în miraculosul imediat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11556_a_12881]
-
mamei și ale fetei pe cale să devină ea însăși mamă. Mama (personaj cunoscut din celelalte volume ale Ioanei Nicolaie: Nordul și Credința) devine astfel un sprijin mental neprețuit. Trecută prin repetate nașteri, crescîndu-și apoi cei 12 copii cu sacrificii bănuite, mama îi dă putere fiicei, o motivează și o ghidează de departe. Cum bine remarcă și Gabriela Adameșteanu în prefață, cîteva secvențe ale poemului, cele în care sînt rememorate riscurile și victimele avorturilor datorate legii punitive a lui Ceaușescu din anii
Întîmplări în miraculosul imediat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11556_a_12881]
-
10-15 la număr, până și colegul nostru Grigurcu, mi se pare mie că a renunțat la înverșunarea cu care avea în obicei să-i trateze, nici mai mult, nici mai puțin, ca pe o echipă compactă de "Călușari" jucând de mama focului, în Epocă, pe la festivalurile Cântarea României. Ba chiar amâna, evita să scrie despre cărțile lor. l Odată însemnați cu această pecete infamantă, pe care probabil că unii, dar nu mulți, o și meritau, cei care au avut proasta inspirație
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11552_a_12877]
-
scrisul său toată viața nu a făcut altceva decît să devină poet, este deconcertantă. Iată-l, așadar, pe Danilo Kis ca poet ivit de niciunde, trădînd o depersonalizare voită. Nuntașii Din casa mea ies nuntașii Cei negri mi-au luat mama cei albi sora În inima mea o salvă de clopot un dangăt de pușcă au același răsunet Din casa mea ies nuntașii 1955 Apus de soare Se ia o portocală mai zemoasă (cu tot cu coajă) Și două-trei felii dintr-o lămîie
Danilo Kis - poeme by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11571_a_12896]
-
debarcarea lui Nicolae Ceaușescu, profesorul american oferă un răspuns sarcastic: , Prostia Securității române este epocală și de o profunzime nemaivăzută" (p. 43). Tot în acest interviu apare și controversatul refuz de a se întoarce în România pentru a-și vizita mama bătrână, fragment reprodus și comentat și în cartea lui Ted Anton: ,... am decis să nu mergem. Dar probabil că la anul am să vin, la vară, ca să o văd pe mama și pretextul o să fie un conges. Cred că România
Publicistica lui Culianu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11577_a_12902]
-
a se întoarce în România pentru a-și vizita mama bătrână, fragment reprodus și comentat și în cartea lui Ted Anton: ,... am decis să nu mergem. Dar probabil că la anul am să vin, la vară, ca să o văd pe mama și pretextul o să fie un conges. Cred că România seamănă, acum, cu o țară din America Latină, unde știi că tu, ca cetățean, nu ai puterea de a schimba nimic în destinul țării tale. De ce? Pentru că e dominată de o clică
Publicistica lui Culianu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11577_a_12902]