5,310 matches
-
existența a 3 maxime de absorbție pentru lungimile de undă de 440nm, 535nm și 620nm ce corespund celor 3 fotopigmenți care au fost denumiți cianolab, clorolab și eritrolab. Vederea colorată există la pești, reptile, păsări, dar, în același timp, multe mamifere, cu excepția primatelor, nu disting culorile. Dintre nevertebrate se remarcă insectele care posedă o mare capacitate de a distinge culorile. Mai mult, albinele sunt sensibile și la radiațiile ultraviolete. Observație Facem observația că vederea colorată nu poate fi explicată numai pe
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
flancat cu celule ciliate, celule care au niște perișori dispuși ca într-o pensulă și care constituie elementele neuronale ale segmentului receptor unde are loc conversia semnalelor mecanice în semnale electrice. Ele sunt sensibile la stimuli mecanici foarte slabi. La mamifere, de exemplu, ele încep să elaboreze potențiale de acțiune când extremitatea cililor se deplasează pe distanțe sub 1A0. Celulele ciliate se află în contact cu cele două lichide, endolimfa și perilimfa, de concentrații ionice diferite. Concentrațiile ionilor de K și
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
la doze mici și suprimarea ei la doze mari. Radiosensibilitatea celulei variază în diferitele etape ale diviziunii celulare. In sfârșit, la doze mari de radiații, apare moartea celulară imediată sau întârziată. Dozele puternice de radiații produc la om și la mamifere edeme tisulare care apar datorită acumulării apei în spațiul extracelular. De asemenea se produc leziuni capilare datorită scăderii volumului plasmei ca urmare a creșterii permeabilității vaselor sangvine. V.2.8. Efectul radiațiilor ionizante asupra diferitelor organe Inima și vasele mari
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
dăunători. Selectivitatea trebuie să evidențieze întotdeauna categoria de organisme care ne interesează, întrucât în prezent nu se poate combate eficient o specie, fără să nu influențeze deloc celelalte specii ale agroecosistemului (bacterii, ciuperci, floră spontană, nematozi, insecte, pești, acarieni, păsări, mamifere). Selectivitatea fiziologică este cea mai importantă, întrucât depinde mai ales de natura substanței active, ceea ce permite o integrare deplină a mijloacelor de combatere. Acest tip de selectivitate se referă mai ales la insecticidele, acaricidele și fungicidele cu acțiune de contact
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
sau Mn2+) secretate de mucoasa intestinală sau sunt prezente în diferite țesuturi. Reprezentanți ai acetor enzime sunt: aminopeptidazele și carboxipeptidazele. Aminopeptidazele catalizează desfacerea hidrolitică a aminoacizilor de la capetele N terminale ale lanțurilor peptidice. Sunt exopeptidaze produse de mucoasa intestinală a mamiferelor și participă la digestia proteinelor. Sunt produse de asemenea de o serie de microorganisme și alături de carboxipeptidaze sunt folosite pentru reducerea gustului amar al hidrolizatelor proteice (ex. În cazul hidrolizatelor de cazeină). Cea mai bine studiată este leucin aminopeptidaza care
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
două emisfere cerebrale, fiecare lob având funcții specifice, desfășurate pe două nivele - cortical și subcortical. Nivelul subcortical este constituit din două mari formațiuni: creierul arhaic, reptilian și mai noile formațiuni pe care omul le-a moștenit în decursul evoluției de la mamifere, reprezentate de sistemul limbic. Fiecare emisferă cerebrală desfășoară funcții specifice, funcționarea acestor emisfere nefiind totuși întru totul identică, așa cum ar părea la prima vedere. Astronomul de talie internațională Carl Sagan (1934- 1996Ă, făcea referire în cartea sa „Dragonii din Eden
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
acum 65 de milioane de ani, a fost descoperit în anul 1990 de către savantul Alan Hildebrand în Peninsula Yucatan din Mexic. Acest impact a dus la dispariția uriașilor dinozauri care dominau planeta la acel timp, deschizând o breșă pentru evoluția mamiferelor, mai adaptate pentru a supraviețui condițiilor de după impact. Puternice unde de șoc au străbătut mari distanțe, urmate fiind de valuri uriașe ce au măturat țărmurile, în timp ce miliarde de tone de pulberi au fost ridicate în atmosfera planetei și purtate de
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
oscilând între haos și ordine. În momentul în care vechea ordine este acaparată de haos, o nouă ordine tinde să se instaureze, procesul fiind ciclic. Dispariția masivelor reptile a creat o oportunitate pe scena evoluției, locul acestora fiind luat de mamifere, al căror strămoș s-a folosit de nișa ecologică creată. Aproape 2.000 de meteoriți, având un diametru de aproximativ 1 km, ar putea intersecta orbita terestră, iar impactul cu un asemenea bolid cosmic ar duce la dispariția unui sfert
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
cu procurarea materiei prime, uneori de la distanțe mari, și terminând cu fasonajul, respectiv reamenajarea uneltelor (Weedman Arthur 2010). footnote>, extremă în contexte boreale. Dihotomizarea acestor societăți în termeni de activități rămâne, oricum, relativă: în mediile temperate și reci, femeile vânează mamifere mari, în toate mediile animale mici, la fel cum bărbații, în toate societățile vânătorești, practică ei înșiși exploatarea resurselor vegetale. Alocarea inteligentă a timpului, faptul banal că respectivele funcții economice sunt deja deținute de bărbați, ca și mobilitatea inevitabil mai
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
astfel de capital de experiență, achiziționat, previzibil, în urma unei practici prelungite, însoțită de ritualuri masculine de inițiere, indică un cadru social virilocal, deși, așa cum vom vedea, nu cu necesitate și patriliniar. În fapt, simpla concentrare a subzistenței asupra vânătorii marilor mamifere ignoră un aspect de uriașă importanță, reprezentat de necesitatea procesării imensului volum de carne rezultată. Această realitate trimite imediat la importanța contribuției economice a femeilor. Aparent, cel mai grăitor reper pentru realitățile sociale ale epocii îl oferă bogatul spectru de
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
Tachtit (Israel). Ultimul adăpostește resturile unei femei de 45 ani, mică de înălțime, suferind de afecțiuni congenitale care i-au deformat pelvisul și vertebrele sacrale și lombare; amenajarea elaborată a gropii și componența surprinzătoare a inventarului (părți anatomice din diverse mamifere, 50 de carapace de broască țestoasă, un galet, o unealtă din os, o labă a piciorului uman, complet articulată, aparținând unui individ adult) au condus la ipoteza descoperirii mormântului unei femei-șaman (Grossman et al. 2008). footnote> semnalează, ca și în
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
de specii de animale. În general, principalelor zone de vegetație, le corespund anumite specii de animale. Speciile faunistice din bazinul Ba Cotnari aparțin pădurii de foioase și silvostepei (D. Mititelu, 1992). VII. FAUNA FAUNA PĂDURILOR DE FOIOASE Este reprezentată de mamifere: căprioara (Capreolus capreolus), cerbul lopătar (Dama dama), mistrețul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), vulpea (Canis vulpes), viezurele (Meles meles), pisica sălbatică (Felix silvestris). Dintre acestea, vulpea și lupul au ajuns la o densitate redusă datorită acțiunilor de combatere brutală, omițîndu-se
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
insecte, o contribuției mportantă la igiena pădurilor o au carabidele, furnica roșie (Foenica rufa) care se hrănesc cu larve, omizi și alți dăunători (V. Băcăuanu, 1880). FAUNA SILVOSTEPEI Este mai săracă, ea având mult de suferit de pe urma expansiunii activităților umane. Mamiferele cele mai reprezentative sunt din grupul rozătoarelor: popândău (Citellus citellus), cățelul pământului sau orbetele (Spalax leucodon), șoarecele de câmp (Microtus arvalis), șobolanul de câmp (Apodemus agraris), hârciobul (Cricetus cricetus), iepurele de câmp (Lepus europaeu) etc.Acestor mamifere li se alătură
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
expansiunii activităților umane. Mamiferele cele mai reprezentative sunt din grupul rozătoarelor: popândău (Citellus citellus), cățelul pământului sau orbetele (Spalax leucodon), șoarecele de câmp (Microtus arvalis), șobolanul de câmp (Apodemus agraris), hârciobul (Cricetus cricetus), iepurele de câmp (Lepus europaeu) etc.Acestor mamifere li se alătură și altele, specifice zonei forestiere vecine (căprioara, mistrețul, vulpea, uneori lupul și bursucul). Păsările mai caracteristice sunt: cucul (Cuculus honorus), pupăza (Upupa epopo), graurul (Sturnus vulgaris), guguștiucul (Streptopelia decaocto), turturica (Streptopelia turtur), porumbeii (Columba aenas), cioara (Corvus
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
doze compatibile cu cele utilizate la oameni și a notat resorbția fetală, dar și lipsa efectelor teratogene după doze mari de pirimetamină. În 1971, Sullivan și Takacs arată lipsa datelor comparative asupra efectelor teratogene a pirimetaminei la diferite specii de mamifere. Rezultatele obținute de ei la șobolani și hamsteri ridică problema obținerii de date pentru determinarea dozelor clinice sigure pe baza testelor limitate la o singură specie animală. Medicamentul a fost mai puțin teratogen la hamsterul auriu decât la șobolanii Wistar
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
dăunători. Selectivitatea trebuie să evidențieze întotdeauna categoria de organisme care ne interesează, întrucât în prezent nu se poate combate eficient o specie, fără să nu influențeze deloc celelalte specii ale agroecosistemului (bacterii, ciuperci, floră spontană, nematozi, insecte, pești, acarieni, păsări, mamifere). Selectivitatea fiziologică este cea mai importantă, întrucât depinde mai ales de natura substanței active, ceea ce permite o integrare deplină a mijloacelor de combatere. Acest tip de selectivitate se referă mai ales la insecticidele, acaricidele și fungicidele cu acțiune de contact
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
de animale. Au rezistat acestor transformări doar acele organisme care s-au adaptat noilor condiții. De asemenea, în concordanță cu diversificarea mediului de viață s-au format și specii noi, mai evoluate, cu o capacitate mai mare de adaptare (păsări, mamifere) și cu posibilități mai mari de răspândire. Începând din aceleași ere geologice vechi, tectonica scoarței terestre s-a manifestat și ea destul de variabil, creând în timp scoarța terestră. Pentru geosistemul de azi, au avut o importanță deosebită orogenezele din Neozoic
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
ținuturi dens locuite și puternic transformate, în special prin agricultură. c) Savanele sub-ecuatoriale, caracteristice în Africa și America de Sud, evoluează sub efectul unei periodicități climatice sezoniere. Caracteristica de bază o constituie vegetația ierboasă de talie mare și abundența faunei, dominate de mamifere ierbivore și carnivore. Condițiile pedoclimatice au fost deosebit de favorabile agriculturii, care a implicat modificări antropice timpurii. Acestea au constat în defrișări, practicarea sezonieră a agriculturii, cu tehnici adesea destructive, reducerea fertilității naturale a solului și aridizare. În consecință, asociații vegetale
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
refacerii spontane, iar plantațiile s-au dovedit destul de fragile. b) Pădurile din zonele temperat-umede și moderat-continentale evoluează sub un regim termic și pluviometric mai uniform și sunt constituite predominant din specii cu frunze căzătoare. Adăpostesc o faună variată, cu multe mamifere mari de interes cinegetic. Deși prezintă diferențieri structurale de la un continent la altul, în desfășurare regională sunt destul de omogene. Cea mai mare parte a Europei Central-Vestice, estul Chinei, nord-estul Statelor Unite ale Americii ș.a., păstrând areale forestiere uneori apreciabile, au însă și arii
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
condiții climatice extreme. În foarte multe regiuni din lume, degradări puternice și adesea ireversibile în lumea animală s-au produs datorită distrugerii sau modificării brutale a habitatelor, ca și datorită suprapoluării bazei nutritive. Astfel, s-au redus alarmant efectivele unor mamifere marine ca balena albastră, unele specii de focă și morsa ș.a.. De asemenea, au fost vânate irațional și li s-au redus posibilitățile de reproducere, prin sustragerea ouălor, broaște țestoase marine diferite și din genuri foarte rare; au dispărut scoicile
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
așa-numitul ramolisment cenușiu. Dacă intervine și invazia cu sânge a zonelor distruse se constată ramolismentul roșu. În unele cazuri ramoliția tisulara este predominant histologica, exteriorizarea macroscopica fiind foarte ștearsă (encefalomalacia puilor de găină din hipovitaminoza E dar și polioencefalomalacia mamiferelor din hipovitaminoza B1Ă. Malacia sau hidratarea țesuturilor moarte se poate observa și la nivelul epiteliilor cutanate și/sau mucoase, generatoare de afte sau ulcere. După localizarea focarelor de necroza la nivelul diferitelor țesuturi se deosebesc necroze superficiale, situate la suprafață
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
mai scurtă decât a animalelor (Mihăilescu M., 1942Ă. Durata vieții variază de la specie la specie și ca atare și vârstă la care intervine moartea naturală diferă foarte mult (Tabel 1.2.A. Tabel 1.2. Durata vieții unor specii de mamifere și păsări (Prelucrare după Borisenko E.I., 1959; Kolb E., 1974Ă. Specia Durată gestației sau a incubației Durata medie a vietii (aniă Elefant 628 70-100 Cabaline 330-350 40-50 (62-67Ă Taurine 280-285 20-25 Ovine 150-152 10-15 Caprine 150 12- 15(20Ă Suine
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
viața fetala înainte de apariția anticorpilor (Roitt I. și colab., 1989; Bears M.D. și Bercow R., 2002Ă. Multe din aceste enzime se găsesc în ser că precursori inactivi (zimogeniă. Rolul sistemului complement prezintă variații de la specie la specie. Unele specii de mamifere (porcii, caii, câinii, șoareciiă deși au în ser componenți ai C, aceștia nu sunt capabili să lizeze eritrocitele, respectiv hematiile, principalul test de laborator folosit pentru relevarea activității C. Cobaii sunt sursa obișnuită. Activarea C se face pe trei căi
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Furchott în 1983 (Curca, 2006Ă. Este prezent în macrophage, monocite, celulele endoteliale, fibroblaste, neuroni, etc., la rozătoare, taurine, ovine și cabaline și mai puțin la suine, caprine și iepuri. Este prezent și în celulele păsărilor, dar cu funcțiuni adesea opuse mamiferelor (Dietert și Golemboski, 1998Ă. Prezența oxidului nitric este legată de existență în celule a sintazelor NOS, care din punctul de vedere funcțional se pot prezenta sub trei forme (Goureau și Curtois, 1996; Hillquin ., 1999Ă: -NO- sintaza neuronală-NOSn sau NOS I-
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
va transforma în fibrina. Fibrina se depune că o peliculă reticulara cenușie-gălbuie la suprafață mucoaselor, seroaselor, în marile cavități sau în spațiile de difuziune perifibrilară din țesutul conjunctiv. Exsudatului hemoragic îi este proprie predominantă în lichidul extravazat a hematiilor la mamifere și a eritrocitelor la păsări. Se pune problema: hematiile sau eritrocitele prezente în exsudat sunt celule inflamatorii sau sunt elemente normale antrenate de lichidele și celulele emigrate în focarele inflamatorii. Datele de care dispunem în prezent MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 67
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]