1,309 matches
-
de altă parte pentru a susține regenerarea celulară, menținând astfel sportivul într-o stare de sănătate bună. Pentru sportivii care participă la antrenamente de intensitate, la probe sportive corespunzând unei sarcini de lucru importante (de exemplu, probele pe etape - ciclism, maraton, ultramaraton, probe la altitudine), este normal să se aibă în vedere faptul că necesarul lor vitaminic este superior celui al subiecților sedentari și, la nevoie, trebuie să se suplimenteze alimentația obișnuită, pentru a le asigura o stare vitaminică satisfăcătoare. Vom
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
nevoie de un anumit tip de energie specifică fiecareia. De exemplu: alergarea de viteză, săritura, aruncarea, sunt activități de mare forță și cer o producție destul de mare de energie într-un timp foarte scurt. Pe de altă parte alergarea la maraton, schiul de fond, sunt activități de forță moderată dar cer o producție de energie pe o perioadă lungă de timp. Alte activități sportive cer aplicații mari și mici de forță în mod alternativ. Ne găsim în fața unor cereri diferite de
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
secolul al XIX-lea; v. și studiul lui Georges Duby, "Putere privată, putere publică", în Istoria vieții private, vol. III, Editura Meridiane, București, 1995, pp. 16-56; trimitem deopotrivă, pentru aceeași temă a trupului, și la celelalte nouă volume ale acestui maraton epistemologic coordonat de Philippe Ariès și Georges Duby. 170 v. Peter Brown, "Antichitatea tîrzie", în op. cit., vol. I, Editura Meridiane, București, 1994, pp. 235-314. 171 v. "Individul-rege", în op. cit., vol. IX, Editura Meridiane, București, 1997, pp. 73-89. ----------------------------------------------------------------------- ION DUR Cel
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
primesc lovituri violente și repetate la nivelul nasului și al feței (boxeri, participanți la arte marțiale, lupte greco-romane, lupte libere) sau la sportivii care fac eforturi mari În condiții de temperaturi ridicate, În ore de caniculă (tenis de câmp, fotbal, maraton, ciclism). Ca factori locali declanșatori ai hemoragiei nazale pot fi: -strănutul zgomotos și suflarea incorectă a nasului; -scărpinatul În nas și zgârâituri cu unghia care provoacă inflamarea și infectarea foselor nazale; -inhalarea de pulberi și substanțe volatile corozive; -formarea de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
toate cele petrecute și soldate cu ieșirea benevolă a Domniei sale din scena prezidențialelor lui 2000, nu se consideră, totuși, un învins. Iată singura afirmație cu care mă declar absolut de acord din toată țopăiala propagandistică a încălzirii pentru un nou maraton politic de care se pregătesc dl Constantinescu și „civicii” Domniei sale. Nu doar că nu este un învins, dar dl Constantinescu e chiar un învingător. Numai că victoria Domniei sale este exact de genul celei confirmate de o mare anecdotă despre „victoria
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
pentru a realiza, pe rând, tălmăcirea romanelor lui M. Blecher. Le-a urmat, la scurt interval, Adela lui Ibrăileanu (1991), traducere finisată de una singură. Va fi fost ca o primă de încurajare, un stimulent ca să se angajeze în operația maraton de a transpune în franceză proza lui Ștefan Bănulescu (1996, 1998). În interval, se zorea a-și folosi experiența dobândită spre a-l impune atenției și pe Gib I. Mihăiescu. Proceda cu maximă scrupulozitate, cum constat din corespondența acelei perioade
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
și dirijat în funcție de prezența camerelor de filmare, în 1936 Olympiada, "sărbătoare a sportului, sărbătoare a frumosului" (titlul francez: Zeii pe stadion), realizată cu cheltuieli enorme, cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Berlin, a avut un succes internațional, cu toate că alături de cîteva momente frumoase (maratonul, cursa de 100 de metri cîștigată spre marea supărare a Führerului de americanul de culoare Jesse Ownes), manifestarea a avut secvențe închinate "rasei stăpînitorilor", comparați cu eroii antichității, care nu au fost lipsiți de ridicol. În ajunul războiului, rasismul era
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
din spațiul cosmic". La institutele și centrele de cercetări de la Torrey Canyon "sînt îndeplinite toate cerințele biologice ale viitorului, aici se află locurile sublime, transpolitice ale extrateritorialității, combinînd grandoarea geologică neatinsă a pămîntului cu tehnologia informațională a unei stații orbitale". Maratonul New Yorkului este "un spectacol de sfîrșit de lume... purtînd mesajul unei catastrofe a rasei umane". Iar marele deșert din Vest îi apare lui Baudrillard ca "un fragment de peisaj de pe o altă planetă (care vînează orice formă de viață
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
plăcerii. Zîmbește, zîmbește continuu... Se prea poate ca americanii să nu aibă personalitate, dar au o dantură cu adevărat minunată." Într-un amestec de science-fiction apocaliptic și de semiologie obsesivă, Baudrillard vede peste tot semne ale sfîrșitului lumii, inclusiv în Maratonul New Yorkului și în stilul de viață californian, cu tehnologia sa, oamenii făcînd jogging, intelectuali lucrînd pe calculatoare, cu grupări politice, indivizi obezi și anorexici, cu nebuni care umblă liberi pe străzi. Cu toate acestea, Baudrillard consideră că deși America
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cu gândul de a face pe „reporterul” amator, în sensul de a consemna, fără să mă implic emoțional, evenimente, știri, obiceiuri, rețete culinare etc. Singura știre pe care o pot consemna este aceea că japonezii știau de campioana noastră la maraton cât și de sportiva noastră... care a învins-o pe a lor la judo. Mai avem cinci zile până la plecare. Timpul a trecut pe nesimțite. Sunt foarte multe de văzut, de trăit, de consemnat. Culmea e că mi-am rătăcit
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
artistică; n-a văzut imensitatea copleșitoare a acestei câmpii, nesfârșit de întinsă și de mănoasă, în fața căreia inima își accelerează bătăile și întregul corp simte nevoia unor aripi de zbor... Nici participarea masivă a ciulinilor țepoși, rotunzi și alerți la maratonul tradițional, luând startul la marea Olimpiadă autumnală a pelerinilor rătăcitori, dezlănțuiți în galopuri bezmetice, fără țintă, pe trasee lungi, necunoscute, ireversibile și fatale... O armată de berbeci rostogolindu-se impetuos, cuprinși de o nebunie temporară, alergând, sărind și plutind prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
atunci când aduci poezia în față spectatorilor, o transformi în spectacol, o pui plenar în valoare. Lucrul acesta foarte puțini îl înțeleg, și mai puțini îl practică. Să ne uităm în jurul nostru, cum arată lansările unor cărți de poezie, serile literare, maratonurile de poezie. Un șir de indivizi care se așează la masă, își înfundă capetele într-un vraf de hărții și turuie inexpresiv, deseori greu descifrabil niște texte, anulând astfel cel puțin jumătate din înțelesul și valoarea acestora. Spectatorii unor asemenea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
au vreo legătură de rudenie sau prietenie cu ofertanții sau trebuie musai să fie văzuți de profesorii lor în sală, ca să nu le scadă notele. Este de mirare în acest context că n-am fost niciodată invitat să citesc la Maratonul de poezie de la Brașov? Pe parcurs am realizat că, de fapt, e mai bine așa pentru toată lumea. Nu numai pentru că sonetele mele nu se potrivesc cu maniera minimalistă de expresie a majorității celorlalți, dar și pentru că eu prețuiesc poezia, nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
care luptă, dar, în egală măsură, și celor care gândesc la fel, deși stau încă deoparte. Și care vor coborî în arenă. Justificare Vartan Arachelian : Doamnă Alina Mungiu-Pippidi, în pri‑ mul rând vă mulțumesc pentru că ați acceptat să facem acest maraton jurnalistic străbĂtând cei 25 de ani de viață liberă. Nu e puțin lucru, pentru că, refugiindu-vă aici, la Sinaia, în casa Iorga, v-ați pus la adăpost de vizite care v-ar fi deturnat de la motivul acestei izolări : o carte
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
ani de tranziție. Acuitatea obser‑ vațiilor, talentul literar și, mai ales, mijloacele analitice v-au făcut renume. Și, lucru de neexplicat, nefiind vreo‑ dată afiliată vreunui grup de admirație reciprocă, ați reu‑ șit să vă impuneți - tot vom face un maraton - ca un alergător de cursă lungă. Cred că e firesc că, după ce ați publicat câteva cărți importante de analiză socială și poli‑ tică, dar nu numai, ați reușit, între timp, să aveți o recunoaștere academică internațională, dovadă cursurile, unele chiar
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
construit capitalismul românesc ? Cum devii Danemarca • Șansa de a fi protestant sau polo‑ nez • Când funcționează contractul social • Troc TV : inter‑ viu contra limuzină • Megaescrocherii sub umbrela statului • Societatea Academică din România V.A. : Suntem la a șasea etapă a maratonului nostru. Aș vrea să le faceți o destăinuire cititorilor : cu ce vă ocupați când nu convorbim pentru această carte ? Ce scrieți în timpul zilei, pentru că noi ne întâlnim la ora ceaiului, la ora 5. A.M.P. : Eu scriu o carte academică
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
la ăsta, e mâncător de suflete, fugiți, fraților, mai tare, țipă râzând în hohote Pribeagu. Și așa și alergau, de parcă însăși moartea ar fi fost în spatele lor și ar fi vrut să -i trimită în cealaltă lume. Parcă erau la maraton și se băteau nu doar pentru medalia de aur, dar și pentru recordul mondial. Iar namila nu se lăsa mai prejos, ținea pasul cu ei, nelăsându-i să mărească distanța la mai mult de câțiva metri. Ajung imediat la intersecția
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
o activitate care merită studiată și preluată, firește, atât cât ne-ar putea permite muribunda noastră economie și ofticosul cadru legislativ. VASILE GÂRNEȚ: Picnic într-o frumoasă grădină aparținând Société des Gens de Lettres, Cartierul Montparnasse, după o zi de maraton cultural - barbar în esență, prin viteza lui. Orgoliul deșert al turistului - în criză de timp - de a bifa cât mai multe locuri vizitate. Nu e și cazul lui Andras Ferenc Kovacs, poetul din Târgu-Mureș, care a mai fost la Paris
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
mulțumit să reia idei generale, să formuleze avertismente de manual, care nu implică nici un risc pentru ei. Și, din păcate, nici un pas pe calea cunoașterii. VASILE GÂRNEȚ: Ajung cu metroul, la 16.30, în piața Saint-Sulpice, unde va avea loc maratonul poetic intitulat Marche de la Poesie. Restul scriitorilor din Trenul Literaturii vor veni mai târziu, pe la 8 seara. Până atunci, împreună cu alți 12 colegi ai mei, printre care și Andrei Bodiu, particip la o paradă muzical-poetică, însoțiți de Odessa Klezmer Orkestra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
unor „exiluri” autoimpuse, cum este o bursă la Berlin, încercări, se pare, greu de digerat. VASILE GÂRNEȚ: Astăzi, în ultima zi a Literatur Express-ului, am o lectură cu public, de zece minute, la Muzeul Guggenheim. E un fel de maraton poetic, sub genericul Nach Alles („La sfârșit“), în care vor citi majoritatea poeților din Trenul Literaturii. Deși sunt programat la 13.45, sunt rugat să citesc imediat cum ajung, la 13.30, pentru că cineva a perturbat programul. Nu-mi prea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
emoția că voi da seama în fața lui Dumnezeu. Așadar, la capitolul proiecte îmi place să nu deconspir. Vreau să fac surprize. Oricum, n-am pus în cui instrumentele mele de scris din ATELIERUL DE POTCOVIT INOROGI. În încheierea acestei discuții (maraton?) te rog să dai un răspuns la o întrebare pe care nu ți-am pus-o...! Răspunsul la întrebarea ta ne(spusă) este: "?!". Îți mulțumesc fratern. Iași, ianuarie 2003 MUZEUL LITERATURII ROMÂNE (Revista "Antiteze", nr. 13, 2002) Matei VIȘNIEC Când
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cu ignorantul: riști să-ți ia vorba din gură. * Adevărul este vizibil și la miezul nopții. Pentru asta nu ai nevoie de ochi, ci de simț. * Întoarcerea din drum nu este întotdeauna egală cu mersul înapoi. Viața poate fi un maraton, o probă de viteză sau o cursă cu obstacole. * În box, câștigătorul se alege cu bani, dar și cu vânătăi. * În baschet, numai mingea se aruncă la coș. * Doar mergând pe stradă îți dai seama că puțini oameni au jucat
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
ar fi potrivit să-i spună mai întâi despre făptura cu aripi. La liceu, cel mai bine ar fi să se ducă la liceu, să le zică acolo tărășenia. Gâfâind, a dat buzna în cancelarie, arăta răvășit, ca soldatul de la Maraton. Profesor de serviciu era domnul Pârvulescu, care preda latina. Bine că s-a nimerit el, a gândit Biță, o să mă creadă, fiindcă mereu scapă și ne pomenește la ore despre Dumnezeu... Domnul Pârvulescu l-a privit pe băiat fără să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
Prilejul minunat oferit de participarea la marea sărbătoare enesciană de la această ediție îmi oferă motive de exaltare. Unele momente, și nu sunt puține, trăite intens în aceste săli, sunt încărcate de energii pozitive provocate de marea sărbătoare culturală. Urmărind acest maraton muzical, îmi trezește și regretul că nu este ușor să descrii în cuvinte trăirile, oricât de iscusit ai fi. Dacă s-ar reuși cândva captarea energiilor emanate de trăirile spirituale, credem că s-ar putea ilumina sau încălzi imense spații
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
La Liceul “Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți, a lucrat cu multă stăruința, s-a ocupat de fiecare elev în însușirea matematicii sau fizicii și în special de cei care aveau unele calități pentru aceste științe, pe care ii supunea la adevărate maratoane de pregătire, orientandu-si absolvenții spre învățământul superior politehnic sau spre domeniul didactic al științelor exacte. Profesorul Galan Traian a fost o perioadă, imediat după război, și directorul internatului „Ștefan cel Mare” al liceului, unde a introdus ordinea și disciplină
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93281]