2,714 matches
-
145 Cultura penuriei: bunuri, strategii și practici de consum în România anilor ’80 (Liviu Chelcea, Puiu Lățea) 152 Avatarurile cozii în socialismul de tip sovietic (Dan Lungu) 175 Cozi și oameni de rând în anii ’80 (Paul Cernat) 191 EVENIMENTE MARCANTE La violence institutionnelle. Une expérience roumaine dans les années du totalitarisme stalinien: «la rééducation» (Adrian Neculau) 203 „Mici defecțiuni”: 1977, 1987 (Ruxandra Cesereanu) 226 Interzicerea avorturilor (1966-1989) ca fapt de memorie socială (Lavinia Betea) 244 Afacerea „Meditația Transcendentală” - o răfuială
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
vieții cotidiene după eliberarea din detenție (vezi graficul 1): (a) marginalizare socială: atitudini de refuz, evitare, rezervă din partea cunoștințelor, rudelor, colegilor sau prietenilor; (b) confruntare cu schimbări dramatice ale contextului sociopolitic/situației familiale/personale la ieșirea din detenție: percepția modificărilor marcante ale mentalității, ale raporturilor sociale și reglementărilor politice; exproprierea și/sau colectivizarea averii părintești, domiciliul forțat al familiei, îmbolnăvirea gravă/moartea unui membru al familiei, arestarea unui membru al familiei, divorțul și/sau recăsătorirea soției; (c) condamnări politice ulterioare detenției
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
modificări dramatice pe plan social și/sau personal. În tabelul 1 sunt ilustrate unele dintre aceste aspecte care au fost surprinse în timpul interviului. Tabelul 1. Schimbări percepute la ieșirea din detenție Opt dintre persoanele intervievate (36,4%) au perceput modificări marcante ale mentalităților și reglementărilor sociale la ieșirea din detenție, în sensul că modul de viață în societate părea a nu mai fi același cu cel pe care îl cunoscuseră înainte de momentul arestării. După spusele uneia dintre persoanele intervievate, „oamenii erau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
4,5%) era deja căsătorit înainte de arestare. 18 (85,7%) au avut copii. 3.2. Diferențe în cadrul grupului intervievat și relații între variabile Diferențe în cadrul grupului intervievat Anul arestării a produs o diferențiere semnificativă între persoanele care au perceput modificări marcante ale mentalității și regulilor de comportament social și cele care nu au avut astfel de percepții la ieșirea din detenție (t = 2,8, p < 0,05), în sensul că arestarea în timpul primului val (1948-1950) a prezis în mod semnificativ apariția
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
depresii. Conform DSM‑IV (Diagnostic and Statistic Manual of Mental Disorder), pentru a se stabili un diagnostic de autism, subiectul trebuie să manifeste: a) o scădere în interacțiunea socială manifestată sub forma a cel puțin două dintre următoarele aspecte: - impedimente marcante în utilizarea unor comportamente nonverbale cum ar fi privitul ochi în ochi, expresiile faciale, pozițiile corpului, lipsa anumitor gesturi folosite în mod uzual în interacțiunea socială etc.; - deficiențe în dezvoltarea unor relații umane apropiate de nivelul de dezvoltare mintală; - lipsă
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
disorder etc.) sunt categorisite sub numele de tulburări pervazive de dezvoltare (PDD - pervasive developmental disorders). Childhood disintegrative disorder, tulburarea infantilă dezintegrtivă, este diagnosticată la copii de cel puțin 2 ani, după o dezvoltare aparent normală și care au o regresie marcantă, ulterior manifestând comportamentul asociat autismului. În cazul copiilor cu această tulburare este foarte important să se excludă orice altă afecțiune care poate fi identificată (de exemplu, metachromatic leucodystrophy, leucodistrofia metacromatică) și care ar putea fi cauza simptomelor manifestate. 1. Este
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
la formarea nucleului de specialiști de la Institutul de Etnografie și Folclor. Adept al direcțiilor novatoare, este unul dintre promotorii structuralismului și ai semioticii în folcloristică. A sprijinit cooperarea cu marile școli folcloristice europene și americane și a colaborat cu personalități marcante și cu instituții de prestigiu ale domeniului. Apreciind lucid momentul în care se aflau disciplina folcloristică în România și domeniile înrudite, inițiază un program de cercetare academică multidisciplinară (Corpusul folclorului românesc, „Revista de etnografie și folclor”, 1969). Spirit generos, deschis
POP-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288890_a_290219]
-
al XX-lea, definit drept „încercarea de expansiune rusească planetară drapată în pânză roșie”, un „sistem artificial, avorton al istoriei, însoțit și de un colaps spiritual general”. Cartierul Primăverii... e, structural, o parodie de roman, o compunere analoagă (cu toate marcantele diferențieri) Țiganiadei lui Ion Budai-Deleanu. O scriere cu un caracter esențialmente satiric, indicat printr-un motto din Iuvenal: „Difficile est non satyram scribere”. Preludată arbitrar de trei texte fără adeziune, materia „epică” e distribuită în șase capitole, fiecare având în
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
incitant cu opera tipărită și aduc frecvent puncte de vedere noi. În ultimii ani critica sa, exercitată mai ales în pagina săptămânală a cotidianului „Curierul național”, supune unui examen interdisciplinar lucrări din toate domeniile, propunând noi perspective asupra unor figuri marcante ale literaturii și istoriografiei naționale și străine și asupra unor epoci ale culturii românești. SCRIERI: George Mihail Zamfirescu, București, 1958; Alexandru Vlahuță și epoca sa, București, 1965; Noi și cei dinaintea noastră, București, 1966; Călător pe două continente, București, 1970
RAPEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289135_a_290464]
-
este o continuare a cotidianului „Rampa” (1911-1914), urmărind, ca și acesta, în primul rând punerea în circulație a informațiilor din actualitatea teatrală, dar și din celelalte domenii culturale, cu accent pe fenomenul literar al timpului, ilustrat prin colaborarea unor autori marcanți. Până în 1924 aici, ca și în „Rampa”, continuă să publice mult Liviu Rebreanu, E. Lovinescu, Victor Eftimiu, Adrian Maniu, Emil Isac, cărora li se alătură B. Fundoianu, Andrei Braniște (Tudor Teodorescu-Braniște). În anii ’40 R.n.i. atrage colaborarea marii majorități
RAMPA NOUA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
și, mai ales, scrie și publică operele literare și dramatice care l-au consacrat - piesa de teatru Danton (1931), romanele Ultima noapte... și Patul lui Procust și eseurile reunite sub titlul Teze și antiteze (1936). În ciuda imaginii de personalitate literară marcantă și chiar de autor de succes, conturată odată cu apariția Patului lui Procust - poziție consfințită ulterior de paginile pline de substanță dedicate romancierului și dramaturgului de G. Călinescu, în Istoria literaturii române de la origini până în prezent -, viața lui P. se desfășoară
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
Ciprian Porumbescu, a activat în societatea studențească Arboroasa și, din cauza atitudinii sale proromânești, a fost închis. Preot din 1878 în Toporăuți și în Cernăuți, exilat din 1896 la Pătrăuți, lângă Suceava, pe motive politice, M. a fost una dintre figurile marcante ale vieții culturale și bisericești din Bucovina. Scria versuri și traducea din lirica germană în „Familia”, „Aurora română”, „Amicul familiei”, „Candela”, „Glasul Bucovinei”. În 1884 trimitea traspunerea sa din Goethe, Herman și Dorotea, lui V. Alecsandri, care ar fi citit
MORARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288244_a_289573]
-
Transilvania”, „Țara Bârsei”, „Viața românească” ș.a. M. rămâne în istoria folcloristicii și a etnografiei românești atât prin activitatea de organizare a cercetării științifice (Arhiva de Folclor a Academiei Române, „Anuarul Arhivei de Folclor”), cât și prin contribuțiile directe, câteva cu adevărat marcante, la studiul culturii populare. Pentru proiectele de studiu ale Arhivei de Folclor, lansează apeluri către intelectualii satelor, îndemnându-i să se consacre culegerii producțiilor folclorice. Într-o altă etapă, pentru a îndruma științific acțiunea corespondenților și a „stipendiaților”, concepe paisprezece
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
tutela publicația, la condamnarea ei. Chiar desființarea N. va fi motivată de director ca o acțiune benevolă, menită să faciliteze unitatea „masei muncitoare”. În ciuda acestor dovezi de loialitate, apreciate în presa comunistă, criticul va fi așezat alături de alte personalități culturale marcante - Titu Maiorescu, E. Lovinescu, Lucian Blaga, Ion Barbu, Tudor Arghezi, Mircea Eliade - în cadrul campaniei dirijate împotriva lor în 1947-1948. Mustrările îi sunt adresate lui G. Călinescu de Nicolae Moraru și de Vicu Mîndra, care îl acuză de a fi contribuit
NAŢIUNEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288367_a_289696]
-
-șef adjunct la „Revista de istorie și teorie literară”. În 1990-1991 a condus ca redactor coordonator revista de cultură „Paradox”. Din 1994 a organizat lunar, la Centrul de Cultură Arcuș (județul Covasna), Prelegerile academice de la Arcuș, la care participă personalități marcante ale culturii române, iar din 1998 organizează Prelegerile academice de la Vălenii de Munte. A primit Diploma de onoare a Premiului „Perpessicius” pentru ediția Teatru românesc inedit din secolul al XIX-lea (1985). Debutează la revista „Tomis” în 1967. A colaborat
NESTORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288426_a_289755]
-
categoriilor sociale, cu referințe la migrația socială și teritorială, recalificare și reprofesionalizare etc.; integrarea socioprofesională, rezidențială, urbană; rolul tradițiilor cultural-etnice În procesul de restructurare a relațiilor dintre oameni. Un rol distinct În revitalizarea sociologiei l-a deținut H.H. Stahl, supraviețuitor marcant al vechii Școli monografice. El a reușit să extindă schema teoretică gustiană În direcția unei istorii sociale materialist-istorice a proceselor de ,,timp lung”, elaborând și publicând o teorie originală asupra emergenței și funcționării comunităților agrare sedentare centrată pe mecanismele de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
putea explica problemele comune. Regiunea astfel delimitată nu poate fi despărțită de trecutele frontiere ale fostului Imperiu austriac și de viața acestui imperiu. Urmele acestei vieți se văd, de pildă, În Iugoslavia, unde Croația și Slovenia se deosebesc În chip marcant de restul vechii Jugoslavii. Aceeași este situația din România, unde elementele ce disting Transilvania de celelalte regiuni românești sunt evidente, de pildă, În arhitectură, uneori și În viața socială. Numele acestei regiuni ,,dunărene” ar trebui să fie ,,teritoriul fostului Imperiu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ceea ce În toată lumea este cunoscută ca Școala de la Chicago), sociologia de la această faimoasă universitate din Statele Unite ale Americii dovedește o extraordinară vigoare. Înainte de a argumenta respectiva afirmație cu analiza a trei lucrări relativ recente din panoplia publicistică a unor personalități marcante din domeniul sociologiei actuale chicagoene, suntem de părere că se cuvin câteva remarce. Există un sens mai restrâns al sintagmei Școala de la Chicago, care se referă, pe de o parte, la paradigma contextualist-interacționistă Întemeiată de J. Dewey, C. Cooly, W
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Între generații. Discordanțele dintre mărturisirile părinților și cele ale copiilor demonstrează că vorbele (cuvintele) nu au aceeași semnificație pentru unii și pentru ceilalți. Criteriile de evaluare s-au schimbat În același timp cu normele relațiilor intergeneraționale. Aceste deosebiri sunt mai marcante Între G2 și G1 (adică Între generația-pivot și cea vârstnică) decât Între G2 și G3, dovadă suplimentară că există mai mult consens - mai multă Înțelegere - Între generația intermediară și cea tânără, ca urmare a discontinuității istorice evocate. Sensul decalajelor mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a fi, oarecum paradoxal pentru un congres de sociologie, cea economică și, de altfel, putem mărturisi, abia dacă unul din zece participanți la congresul de la Trondheim erau sociologi prin profesia de bază sau cea academică. De altfel, una dintre personalitățile marcante ale cercetării ruralului contemporan, Sir Howard Newby de la Higher Education Funding Council for England, În intervenția sa În plen din prima zi a congresului (An Insider’s View from the Outside. Rural Sociology and the Future of Rural Sociology), remarca
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
efectul ei „pervers”, necunoscut de promotori, de delegitimizare și erodare a puterii. Aceeași temă, de interpretare a semnificațiilor cozii, dar Într-o cheie narativ-autoironică, va fi continuată de tânărul filolog Paul Cernat. Următoarea parte a cărții este dedicată unor evenimente „marcante” ale societății „multilateral dezvoltate”, pe dimensiunea extensiunilor extreme din punct de vedere uman și comunitar. Astfel, fenomenul recluziunii În pușcării și al reeducării este pus Într-o nouă lumină prin referințe precise (Adrian Neculau), revoltele atipice sunt reevaluate și decriptate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
tezaur al clasicilor evrei de pretutindeni”. P.l. publică îndeosebi fabulele lui Eliezer Steinbarg (câte una în fiecare număr) și articole despre el, pagini din opera unor personalități ale vieții evreiești (Iacob Groper, Isac Horovitz, Iacob Fichman) profiluri dedicate unor figuri marcante de origine evreiască (Moses Gaster, Horia Carp), știri culturale ș.a. O deosebită atenție i se acordă lui Enric Furtună, care colaborează intens cu poezii în română sau cu traduceri din idiș în română. La împlinirea a optzeci de ani, lui
PAGINI LITERARE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288617_a_289946]
-
generații literare. Denumirea a fost promovată în primul rând de optzeciștii înșiși, conștienți de statutul lor de generație insurgentă și neconformistă. Fundamentarea identității inconfundabile a o. nu s-a redus la criterii strict literare și e elocvent că un optzecist marcant, Mircea Cărtărescu, opina retrospectiv în 1999 - în postură de istoric și teoretician literar -, că „așa cum apare astăzi optzecismul, el pare să nu fi fost doar un grup artistic sau o școală literară, ci un fel de generație biologică, națională, diferită
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
la École Pratique des Hautes Études din Paris. Invitat să se înscrie la un doctorat, alege etnologia. În 1979 cere și i se acordă azil politic în Franța, iar în 1982 își ia doctoratul la Sorbona. Concomitent, depune o activitate marcantă în domeniul medical. Membru al Academiei Româno-Americane de Științe și Arte (1984), șef al Secției de folclor a Institutului de Cercetări al acestei Academii (1985), fondator (împreună cu Paul Simionescu) al Asociației Sociologilor și Etnologilor (1987), afiliată Casei Românești din Paris
PANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288655_a_289984]
-
lucrarea cuprinde scene pitorești, portrete pertinente, caracterizări sugestive. Fără să fie înzestrat în chip deosebit cu talent literar, autorul închipuie un fel de roman plin de culoare, dar neavând totdeauna tangențe cu realitatea. Când îi are în vedere pe junimiștii marcanți, memorialistul îi privește cu oarecare antipatie, din cauza deosebirilor de orientare politică. Paginile dedicate lui Mihai Eminescu și lui Ion Creangă dovedesc neînțelegerea însemnătății lor în literatura română. Date inexacte sau fapte relatate denaturat îi servesc adesea autorului să vehiculeze atitudini
PANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288661_a_289990]