49,948 matches
-
mă va străpunge cu sabia-i de foc Voi credita cu vise firescul început. Vom fi, din nou, doi fluturi prinși în același joc Iar clipei ce-o vom arde pierduți într-un sărut Voi strânge-n pumni cenușa, ca marea-ntr-un ghioc, Și-am s-o presar, petale, pe tristul meu trecut. Din volumul” Între două tăceri” Referință Bibliografică: Clipa efemeră (sonet) / Elena Glodean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2009, Anul VI, 01 iulie 2016. Drepturi de Autor
CLIPA EFEMERĂ (SONET) de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380666_a_381995]
-
Valahul) scria despre „...unitatea de neam, origine, limbă și obiceiuri a românilor din cele trei principate românești”) și Ioan Vodă cel Viteaz (1574). Realizarea acestui vis de secole al tuturor românilor, fie și de scurtă durată, a fost făcută de marele Mihai Viteazul la 1600. ”...Unire pe care cu armele în mână au dorit să o săvârșească Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul...” spunea mai târziu M. Kogâlniceanu. Chiar și acțiunile concertate ale lui Dimitrie Cantemir (domnitorul Moldovei) și Constantin Brâncoveanul
ISTERIA ANTIUNIONISTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380640_a_381969]
-
zonă subcarpatică - Ion Scorobete s-a familiarizat cu peisajul mioritic (deal-vale) care, conform matricei stilistice blagiene, determină stilul unui autor. Dar și peisajul Greciei este asemănător cu al nostru, astfel încât poetul s-a simțit ca acasă pe țărmurile Mediteranei. Chiar marea, după același Lucian Blaga, prin valurile sale, generează peisajul ondulat. Lumina Mediteranei (Grecia, Italia) l-a jutat pe Ion Scorobete să-și decanteze emoțiile lirice. Așa stau lucrurile în volumul Exerciții de singurătate/ΑΣΚΉΣΕΙΣ ΤΗΣ ΜΟΝΑΞΙΆΣ (Amanda Edit, București, 2016
LUCIAN GRUIA DESPRE ION SCOROBETE ÎN LIMBA GREACĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380662_a_381991]
-
le-a înfățișat/ pe duna de nisip milesianul Thales”. (Umbră). În ceea ce privește peisajul marin, acesta reprezintă un cadru propice dragostei. Apa aparține prin excelență regimului nocturn al imaginarului (Gilbert Durand) și conferă fluiditate, senzualitate, muzicalitate și intimitate: „Despre femeie vorbește spiritul mării/ o fragilitate atât de expusă/ compune simfonia vântului/ între voluptăți turcoaz”. (Lamento) În ceea ce privește poeziile dedicate spațiului românesc, întâlnim poeme legate de strămoși, de momente cotidiene și pasteluri dedicate grădinii de lângă casa de vară a poetului de la Timișoara. Pietrele de mormânt
LUCIAN GRUIA DESPRE ION SCOROBETE ÎN LIMBA GREACĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380662_a_381991]
-
se recurge neapărat la vreun gest definitoriu, totuși are loc reîntregirea celui care oricât de încețoșat între impropriu și complex fărâmițat ar fi în esența sa, neîndoielnic este „Omul”: „Covârșitoarea durere/ alunecă pe întunecatul cer/ și firul alb voalat/ străpunge marea resemnării./ Suferință adâncă/ cu degete crispate/ spre înfiorătorul cui/ ce carnea o străpunge./ Pe cruce,/ părăsit durerii sale, Omul./ Și geamătul cu plânsul simplu/ al clipei fapt, cu viața în valoarea sa/ circulatorie./ În golul rece al durerii,/ în chinuri
DANIEL MARIAN DESPRE POEZIA LUI DOREL COSMA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380658_a_381987]
-
înșine se manifestă energiile tranzitive. Pastelul desigur împletit imagistic-ideatic o prinde bine pe Silvana Andrada Tcacenco, atunci când declamă: „Cad ploile nedrepte pe necuprinse așteptări,/ Pletele ude se lipesc de tâmpla ce se zbate,/ Se frânge zarea prăbușindu-se-n albastre mări,/ Valul uitării grele este-n totul și în toate,// În toate ce fără tăgadă le-am promis,/ A fi fiind un început de vis, ca o fărâmă/ Din ceea ce tu însuți uneori mi-ai zis/ Că e definitiv și-ar
DANIEL MARIAN DESPRE SILVANA ANDRADA TCACENCO de BAKI YMERI în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380679_a_382008]
-
Aceeași zare se scutură zilnic de regrete Egrete se cuibăresc sub un cer tot mai mic Și-ntr-un plic, cuvinte ce nu-și doresc tăcerea. Deși luni de zile-au trecut De când, în secret, am rupt logodna mea cu marea, Cărarea iar mă cheamă să-nvăț pașii uitați... Știați de-atâta vreme cum merg prin umbre dese Culese cu-ndârjire, în șoaptă, la amurg! Dar încă știu cum curg sub pleoape și fericiri și vise Și interzise zboruri ce nu
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
se pierde în uitare,Aceeași zare se scutură zilnic de regreteEgrete se cuibăresc sub un cer tot mai micși-ntr-un plic, cuvinte ce nu-și doresc tăcerea.Deși luni de zile-au trecutDe când, în secret, am rupt logodna mea cu marea,Cărarea iar mă cheamă să-nvăț pașii uitați...Știați de-atâta vreme cum merg prin umbre deseCulese cu-ndârjire, în șoaptă, la amurg! Dar încă știu cum curg sub pleoape și fericiri și viseși interzise zboruri ce nu-și doresc
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
en cada poma... XIII. UN ULTIM ÎNGER II, de Gabriel Dragnea , publicat în Ediția nr. 895 din 13 iunie 2013. Se sting tristețile pe brațele uitării Când desenez un zâmbet pe ochii tăi atei Vreau să pătrunzi în taina gândurilor mării Și să-i descânți tăcerea ascunsă-n ochii mei. Când desenez un zâmbet pe ochii tăi atei Se naște un copil ce ne hrănește clipa. Din zbor se-opresc toți fluturii sub tei Când tu m-ajuți să-mi curăț
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Vrei să-ți fiu gând sub patima-nserării ? Vrei să-ți fiu cruce să mă porți la piept ? Sau poate val ce din adâncul mării, Spre țărmul tău, etern să mă îndrept ? Dac-aș fi rău, ți-aș fi un dor năpraznic, Și te-aș cuprinde-n arșițe sau friguri. Dar eu sunt bun și nu va fi zadarnic, Prinosul meu de ploaie peste ruguri
VREI SĂ-ŢI FIU ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380696_a_382025]
-
duplicitate” acesta ar fi Dodon. Doar două săptămâni în urmă se afla la Catedrală în mijlocul icoanelor cu întreaga sa familie printre „ALEȘII” care împărțeau Focul Haric adus în ajunul Paștelui de la Locul Sfânt, iar pe 1 mai mărșăluia într-o mare de steaguri și transparante cu steaua satanică alături de întreaga familie și prietenii săi ruși invitați parlamentarii Burkov și Valuev, scandând lozinci gen „Victorie?” (asupra cui? Poate asupra sărăciei și capitaliștilor prosperi? Dar tocmai Dodon este unul dintre ei!). „Socialiștii pentru
VALERIU DULGHERU [Corola-blog/BlogPost/380645_a_381974]
-
duplicitate” acesta ar fi Dodon. Doar două săptămâni în urmă se afla la Catedrală în mijlocul icoanelor cu întreaga sa familie printre „ALEȘII” care împărțeau Focul Haric adus în ajunul Paștelui de la Locul Sfânt, iar pe 1 mai mărșăluia într-o mare de steaguri și transparante cu steaua satanică alături de întreaga familie și prietenii săi ruși invitați parlamentarii Burkov și Valuev, scandând lozinci gen „Victorie?” (asupra cui? Poate asupra sărăciei și capitaliștilor prosperi? Dar tocmai Dodon este unul dintre ei!). „Socialiștii pentru
VALERIU DULGHERU [Corola-blog/BlogPost/380645_a_381974]
-
există acea livadă, iar eu deja nu mai am nevoie a mă “molipsi de poezie” deoarece m-am născut asemenea poetului Ioan Vasiu cu această dulce trudă, m-aș duce când “primăvara bate la fereastră/ când se sărută cerul/ cu marea înspumată/ și toți îndrăgostiții au inima albastră,/” (ziua poeziei) , și când “râde-anotimpu-n fereastră/ și muguri-n plopi explodează”( eșarfa albastră), iar /”dragostea nu ... Citește mai mult Când am deschis plicul, privirile mi-au fost invadate de florile roz de pe copertă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
există acea livadă, iar eu deja nu mai am nevoie a mă “molipsi de poezie” deoarece m-am născut asemenea poetului Ioan Vasiu cu această dulce trudă, m-aș duce când “primăvara bate la fereastră/ când se sărută cerul/ cu marea înspumată/ și toți îndrăgostiții au inima albastră,/” (ziua poeziei) , și când “râde-anotimpu-n fereastră/ și muguri-n plopi explodează”( eșarfa albastră), iar /”dragostea nu ... XIV. O POETĂ CA UN, ARBORE CU RĂDĂCINILE ÎN CER - MIHAELA OANCEA (“SOLZII NEGRI AI TIMPULUI ALB
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
ei, Frumusețea verii, florile de tei, Curcubeu boltit colorat pe zare, Răsăritul lunii, asfințit de soare. Ploaia mănoasă căzută-n zi de vară, Florile de câmp din lanul de secară, Grăul copt în holde să-l văd aurit, Unduind ca marea când e de cosit. Să văd pâinea bună în spicul de grâu Și sămânța vieții în apa din râu Pe Iisus să-l văd rastignit pe Cruce In prescura care la altar s-aduce. Curășește-mi gândul inima o spală, Să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
ei,Frumusețea verii, florile de tei,Curcubeu boltit colorat pe zare,Răsăritul lunii, asfințit de soare.Ploaia mănoasă căzută-n zi de vară, Florile de câmp din lanul de secară,Grăul copt în holde să-l văd aurit,Unduind ca marea când e de cosit.Să văd pâinea bună în spicul de grâuși sămânța vieții în apa din râuPe Iisus să-l văd rastignit pe CruceIn prescura care la altar s-aduce.Curășește-mi gândul inima o spală,Să nu am în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
cu noila marea treceretu cu tine eu cu eul meuși un pumn de țărână în gură(Dorina Stoica 10 mai 2015)... XXXIII. DORINA STOICA, de Dorina Stoica , publicat în Ediția nr. 1578 din 27 aprilie 2015. Sunt nimic, sunt toate marea și râul cerul cu stele viața și moartea odată cu ele toate se mișcă trec și iar vin e noapte e ziuă plouă‑i senin de unde oare Doamne pe pământ le‑ai adus ... Citește mai mult Sunt nimic, sunt toatemarea și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
drum să îl pot dezascunde. E foarte bine mascat de tot ce-am trăit de atunci, ia forma tuturor viselor și a deznădejdilor mele. E ascuns undeva între lună și stele, între inimă și splină și rămâne mereu unica mea mare lumină trunchiul acela tăiat pe care tu, într-o zi, m-ai sărutat. Ploaia De fiecare dată se întâmpla să plouă când mă priveai în felul acela și fulgerul mă făcea să tremur, pentru că de fiecare dată mă străbătea până la
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
mai mari, mai înalte și mai robuste, adevărate tancuri pe șosele. Ei, nu dețin doar o casă de locuit, ci mai multe: una în orașul natal, a doua la munte, a treia pe litoral și eventual a patra în zona mării Mediterane, pentru că este la modă să fie așa. Atunci când pragmatismul este înlocuit de frustrările din anii tinereții, când oameni care erau foarte săraci în copilărie, dau de bani mulți peste noapte devenind milionarii de carton, ei vor să cumpere (și
GRANDOMANIA ŞI FRUSTRĂRILE OMULUI MODERN de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380712_a_382041]
-
în: Ediția nr. 1907 din 21 martie 2016 Toate Articolele Autorului Singura... Singură, doar eu cu mine, Aștept să vii, aștept să revii, Mă doare chemarea, mă doare așteptarea, Si gândul acesta că n-ai să revii. Singură privesc astăzi marea, Si răsăritul, ca în trecut, Privesc la copii ce râd și se joacă, Cu gândul departe, doar în trecut. Singură urc astăzi un munte, Și-mi vine a plânge fără motiv, Nu ești cu mine că în trecut, Când noi
SINGURĂ... de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380728_a_382057]
-
am simțit când m-am aflat în preajma sa. Mi-a venit în minte o comparație între trăirile pe care le avem privind un colț de natură într-un tablou și trăirile în mijocul naturii. Una este să privești muntele sau marea în tablouri sau pe ecran și alta este să simți măreția muntelui, vraja mării, să simți tumultul vieții și să faci parte din acest tablou, să sorbi aerul încărcat de o energie răscolitoare, să asculți glasul ce ți se adresează
ÎNTÂLNIRE CU ACTORUL FLORIN PIERSIC de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380718_a_382047]
-
comparație între trăirile pe care le avem privind un colț de natură într-un tablou și trăirile în mijocul naturii. Una este să privești muntele sau marea în tablouri sau pe ecran și alta este să simți măreția muntelui, vraja mării, să simți tumultul vieții și să faci parte din acest tablou, să sorbi aerul încărcat de o energie răscolitoare, să asculți glasul ce ți se adresează într-un anume fel numai ție. Când te afli alături de Florin Piersic, climatul în jurul
ÎNTÂLNIRE CU ACTORUL FLORIN PIERSIC de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380718_a_382047]
-
morții vii, când am uitat să spunem:Te iubesc, Trăiesc să mor,sau mor ca să trăiesc? În întuneric,văd Lumina,ce răsare după noapte! Suntem un fulger,ce străbate zarea, O clipă luminăm eternitatea unei lumi, Pământ suntem ce-mbrățișează marea, Ce contopiți apoi,își caută chemarea, De țărmuri care duc spre ale raiului cununi! Suntem,Lumina sfântă dintr-o lumânare, Și picurăm iubire,pentru a străluci! Ne trecem freamătând iubirea cea mântuitoare, O dată aprinși,nu mai e cale de scăpare
SUNTEM... de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380744_a_382073]
-
picioarele goale... Cu iarba ta înrourată și rece, Și ajută-mă să-mi continui drumul vieții! Sărută-mi soare buzele rumene... Cu razele tale fierbinți, Și ajută-mă să spun cuvinte sincere și înțelepte! Sărută-mi cerule senin ca apa mării... Ochii triști și înlăcrimați, Și ajută-mă sa văd frumusețea oamenilor! Sărută-mi apă trupul însetat de iubire... Cu apa ta limpede precum cleștarul, Și ajută-mă să fiu frumoasă la trup, minte și suflet! Sărută-mi Doamne sufletul... Și
SĂRUTĂ-MĂ... DE NELUTA STAICUT de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380761_a_382090]
-
dumezeiesc credinciosul descoperă parcă o nouă revelație și primește o adevărată lecție spirituală pe calea mântuirii sale, calea adevărului, a eliberării sufetești de greutățile apăsătoare ale greșelilor, păcatelor și faptelor sale făcute cu știință sau din neștiință. Autorul ne dezvăluie marele secret, pe care noi laicii de cele mai multe ori nu reușim să-l descifrăm, și anume, rolul Domnului Iisus Hristos pe acest pământ: „Dumnezeu a binevoit să intre în comuniunea dialogului direct cu omul”. „Există o strânsă legătură între dialogul direct
ASPECTE PEDAGOGICE ŞI CATEHETICE ÎN LUCRAREA DE MÂNTUIRE A DOMNULUI IISUS HRISTOS” de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/380717_a_382046]