11,720 matches
-
inventivă, de „producere”, nu aceea simplă de „reproducere” a sensului, de către cititor. Spectaculosul acestei din urmă eventualități, a „construirii” sensului, îl seduce în egală măsură. Dacă privim, însă, dincolo de idiosincraziile amintite mai sus, se pune întrebarea: totuși, unde greșește atunci Marino, în logica sa altminteri impecabilă, când ajunge să considere jurnalul lui Steinhardt ca fiind nimic mai mult decât un gest „penibil” și „regret că trebuie s-o spun, chiar dezgustă tor”...? Greșește, totuși, criticul nostru cel mai cunoscut în Europa
Idiosincraziile unui pseudoînfrânt. N. Steinhardt văzut de Adrian Marino by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/4289_a_5614]
-
falsă până și existența unui mit „Steinhardt”, după 1990. Chiar dacă au existat câțiva stimuli în acest sens și o oarecare „vogă” a autorului în lumea postdecembristă, mai ales după publicarea Jurnalului fericirii, ca veritabil „director de conștiință” (cum îl crede Marino 5), Steinhardt nu s-a impus niciodată. Asta nu înseamnă că nu ar fi meritat. A contat, probabil, aici, și nepublicarea, imediat după 1990, la o editură prestigioasă, centrală, a postumelor, precum și împrăștierea materialelor prin diferite publicații provinciale. Din motive
Idiosincraziile unui pseudoînfrânt. N. Steinhardt văzut de Adrian Marino by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/4289_a_5614]
-
relativistă sau ecumenică nu a fost. Altminteri, pentru un demolator al mitului generației ’27 (căreia Steinhardt îi aparține atât direct, cât și indirect), cât și pentru un intelectual deloc pasionat de „utopia” creștinismului 6, așa cum se prezintă pe sine Adrian Marino, aversiunea față de Steinhardt este explicabilă și pare a fi de bună-credință. Adică în afara unei determinări ideologice, religioase sau politice. Ceea ce nu anulează eroarea și prejudecata lui Marino cu privire la memorialistica de închisoare. Din care nu reține absolut nimic și, mai mult
Idiosincraziile unui pseudoînfrânt. N. Steinhardt văzut de Adrian Marino by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/4289_a_5614]
-
intelectual deloc pasionat de „utopia” creștinismului 6, așa cum se prezintă pe sine Adrian Marino, aversiunea față de Steinhardt este explicabilă și pare a fi de bună-credință. Adică în afara unei determinări ideologice, religioase sau politice. Ceea ce nu anulează eroarea și prejudecata lui Marino cu privire la memorialistica de închisoare. Din care nu reține absolut nimic și, mai mult, ca să-i învețe minte pe potențialii contestatari, le oferă două modele „profund adevărate și exemplare” (p.80) ale acestui gen: Dostoievski (cu Amintiri din casa morților) și
Idiosincraziile unui pseudoînfrânt. N. Steinhardt văzut de Adrian Marino by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/4289_a_5614]
-
zi din viața lui Ivan Denisovici). Or, sinteză mai interesantă a spiritului acestor doi mari scriitori decât aceea din literatura română, ilustrată de N. Steinhardt, mărturisim a nu cunoaște încă... Scriind despre posibilitățile de rezistență ale intelectualului sub comunism, Adrian Marino afirmă că nu a găsit, practic, nici una „precisă, bine articulată și definitivă” (p.326). La celălalt capăt, Steinhardt vine cu trei soluții, considerate de el deopotrivă „certe și fără greș”7, pe lângă soluția mistică a credinței; iar „cercul de fier
Idiosincraziile unui pseudoînfrânt. N. Steinhardt văzut de Adrian Marino by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/4289_a_5614]
-
frunte ale creștinismului apare ca o consecință firească la N. Steinhardt, nicidecum ca un simplu procedeu stilistic sau ca o excentricitate, din dorința de a părea original sau pentru „a urmări o gloriolă literară și succes de public”, așa cum crede Marino. Considerăm că aceste erori, ca și celelalte ale lui Norman Manea sau ale lui Alexandru Sever, pe marginea chestiunii „Steinhardt”, se datorează într-o foarte mare măsură și dezinteresului pentru o lectură reală, atentă a Jurnalului fericirii, operă care, anterior
Idiosincraziile unui pseudoînfrânt. N. Steinhardt văzut de Adrian Marino by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/4289_a_5614]
-
pe marginea chestiunii „Steinhardt”, se datorează într-o foarte mare măsură și dezinteresului pentru o lectură reală, atentă a Jurnalului fericirii, operă care, anterior oricăror priorități ideologice (fie ele mistice, creștine, liberale, consevatoare etc.), este un document de Omenie. Adrian Marino este, însă, singurul dintre contestatari, care, voit sau nu, a recunoscut, tot în memoriile sale, că nu i-a prea citit nici pe Steinhardt, nici pe restul memorialiș tilor postdecembriști ai închisorilor. Viața unui om singur este, altfel, o carte
Idiosincraziile unui pseudoînfrânt. N. Steinhardt văzut de Adrian Marino by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/4289_a_5614]
-
a recunoscut, tot în memoriile sale, că nu i-a prea citit nici pe Steinhardt, nici pe restul memorialiș tilor postdecembriști ai închisorilor. Viața unui om singur este, altfel, o carte foarte interesantă și nu puține sunt paginile în care Marino își expune cu luciditate, dar și cu savoare opinii, dintre care la unele nu avem cum să nu subscriem: valoarea modestă a unui istoric supraapreciat la noi, precum Dennis Deletant (p.301); excelenta paralelă Gulag - Auschwitz și, totodată, detabuizarea ei
Idiosincraziile unui pseudoînfrânt. N. Steinhardt văzut de Adrian Marino by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/4289_a_5614]
-
p.304); punerea în relație de cauzalitate a ascensiunii internaț ionale a scriitorului N. Manea cu marketingul, cu publicitatea și cu „relațiile de presă” (p.309); excelentele pagini dedicate prieteniei etc. Concluzia este că lectura acestei cărți a lui Adrian Marino e departe de a consemna o înfrângere sau destinul unui om învins. Lamentațiile inițiale și finale ale memorialistului, care, de fapt, și încadrează volumul, nu trebuie să convingă pe nimeni. Am spune, mai mult, că această carte este o mică
Idiosincraziile unui pseudoînfrânt. N. Steinhardt văzut de Adrian Marino by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/4289_a_5614]
-
ei și Leon Volovici, Vladimir Tismăneanu, Dan Pavel, Stelian Tănase, Iordan Chimet, Sorin Antohi etc.), merită a fi reținute. Cartea se încheie, totuși, sub semnul prieteniei de dincolo de ideologii. La sfârșitul acestei expuneri, să consemnăm și o întrebare, pe care Marino și-a dorit-o retorică și pe care și-o adresează pentru a-și justifica ideea de cedare în fața sistemului, de colaborare cu dușmanul: „Cine poate fi «erou» zi de zi, ani și chiar decenii întregi, mai ales sub un
Idiosincraziile unui pseudoînfrânt. N. Steinhardt văzut de Adrian Marino by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/4289_a_5614]
-
a-și justifica ideea de cedare în fața sistemului, de colaborare cu dușmanul: „Cine poate fi «erou» zi de zi, ani și chiar decenii întregi, mai ales sub un regim dictatorial, represiv, terorist?”9 Răspunsul... l-ați ghicit deja. 1 Adrian Marino, Viața unui om singur, Edit. Polirom, Iași, 2010. 2 Mircea Muthu în Dicționarul scriitorilor români..., coord. Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, Edit. Fundației Culturale Române, 1995, p.104. 3 „Nu ezit să denunț ca mare vinovat pentru această atmosferă
Idiosincraziile unui pseudoînfrânt. N. Steinhardt văzut de Adrian Marino by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/4289_a_5614]
-
Marian Papahagi, Aurel Sasu, Edit. Fundației Culturale Române, 1995, p.104. 3 „Nu ezit să denunț ca mare vinovat pentru această atmosferă mistagogică și tenebroasă influența nefastă, pe acest plan, a lui C. Noica și a grupului de la Păltiniș...” (A Marino, op.cit., p. 357). 4 Vezi în acest sens și articolul nostru, De la Steinhardt spre Noica. Escale de-a lungul unui drum cu lumini și umbre, publicat în Renașterea, nr. 1/2006, p. 9, citat și comentat și de Cornel Ungureanu
Idiosincraziile unui pseudoînfrânt. N. Steinhardt văzut de Adrian Marino by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/4289_a_5614]
-
drum cu lumini și umbre, publicat în Renașterea, nr. 1/2006, p. 9, citat și comentat și de Cornel Ungureanu în Istoria secretă a literaturii române, Aula, Brașov, 2007, pp. 192-193, interesat și dumnealui de divergența Noica - Steinhardt. 5 A. Marino, op. cit., p. 440. 6 Pentru Marino, creștinismul este utopie curată: „O religie - îmi spun adesea - mult prea radicală, absolutistă, irealizabilă și deci utopică. La antipodul structurii naturale umane”. (Viața..., op.cit., p.102). 7 N. Steinhardt, Jurnalul fericirii, argument de P.S.
Idiosincraziile unui pseudoînfrânt. N. Steinhardt văzut de Adrian Marino by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/4289_a_5614]
-
în Renașterea, nr. 1/2006, p. 9, citat și comentat și de Cornel Ungureanu în Istoria secretă a literaturii române, Aula, Brașov, 2007, pp. 192-193, interesat și dumnealui de divergența Noica - Steinhardt. 5 A. Marino, op. cit., p. 440. 6 Pentru Marino, creștinismul este utopie curată: „O religie - îmi spun adesea - mult prea radicală, absolutistă, irealizabilă și deci utopică. La antipodul structurii naturale umane”. (Viața..., op.cit., p.102). 7 N. Steinhardt, Jurnalul fericirii, argument de P.S. Justin Hodea Sigheteanul, ediție îngrijită de
Idiosincraziile unui pseudoînfrânt. N. Steinhardt văzut de Adrian Marino by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/4289_a_5614]
-
fericirii, argument de P.S. Justin Hodea Sigheteanul, ediție îngrijită de Virgil Bulat, note de Virgil Bulat și Virgil Ciomoș, cu un dosar al memoriei arestate de George Ardeleanu, Edit. Polirom, Iași, 2008, p. 48. 8 Ibidem, p.49. 9 A. Marino, op.cit., p.229.
Idiosincraziile unui pseudoînfrânt. N. Steinhardt văzut de Adrian Marino by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/4289_a_5614]
-
Marina Constantinescu Kiki van Beethoven, de Eric Emmanuel Schmitt Proiect produs de Arcub. Scenariul și regia: Alice Barb. Decor și costume: Adriana Grand. Cu: Simona Bondoc. Poate că răspunsul nici nu mai este important, de la un punct încolo al vieții. Poate
Vă place Beethoven? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4477_a_5802]
-
și-o poștim! Adevărul e că m-am săturat și eu. De când a început practica la Ostrov, numai struguri și iar struguri. Uniforma de care eram atât de mândru în urmă cu două săptămâni, când porțile singurului liceu militar de marină se deschiseseră hămesite să-și primească noua promoție, uniforma asta a devenit ca tabla de la straturile de praf, jeg și zemuri uscate de struguri. Cele trei dungi albe de pe guler, despre care cineva apucase să ne spună că nu reprezintă
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
iar abraziunea marină a cizelat golfuri și promontorii. În plus, fondul antropic este mai variat, prezentând vestigii antice, o infrastructură mai bine dezvoltată, amenajări pentru agrement și numeroase obiective cultural științifice. De exemplu, în Constanța sunt apreciate Muzeul Mării, Muzeul Marinei Române, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie, Acvariu, Delfinariu, Farul genovez, Cazinoul, Termele romane, Edificiul roman cu mozaic, Catedrala ortodoxă, Moscheea Mare, Portul turistic Tomis, iar la Mangalia se impun Zidurile cetății Callatis, Muzeul de arheologie, Festivalul de Muzică Callatis
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
se certa continuu. Când înjura folosea doar două înjurături: ciapa mă-si și zidirea mamei ei. Dacă-l întrebai de mai are fasole, vin și multe altele, răspunsul lui era: La anu, bădie, la anu! Armata a făcut-o la marină în timpul celui de al Doilea Război Mondial, întorcându-se acasă sănătos. Într-un an, mai bine zis într-o primăvară, avea o vacă mai slabă care a iești din ogradă, iar el, supărat, a înjurat-o: ciapa mă-ti! Eu
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Lohan, se suprapune în întregime Platformei Moldovenești. Cele două componente ale acesteia, soclul (fundamentul) și cuvertura sedimentară reflectă stadii diferite de evoluție, fundamentul fiind etapa mobilă de geosinclinal, iar cuvertura - etapa de stabilitate (platformică), în care depozitele acumulate în cicluri marine succesive nu au fost deformate tectonic, rămânând cvasi orizontale. a. Fundamentul (soclul). Alcătuirea petrografică și adâncimea fundamentului cristalin al Platformei Moldovenești nu sunt uniforme. Prospecțiunile geofizice efectuate în ultimele decenii (I. Gavăț și colab., în 1963) au arătat că în
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
expoziții ale elevilor. Viorica era instruită, știa italiană și franceză iar la cursurile ei participau numeroși studenți de la diferite facultăți. Mergea o dată pe an, vara la Balcic, la Agigea, unde își petrecea vacanțele. Pictă cu mare ușurință lumea din jurul ei, marine, păpuși, flori, peisaje.Tot ceea ce făcea era cu multă sinceritate. Mulți dintre colegii de atelier astăzi nu mai sunt, ne-au rămas doar amintirile. Ivona Arama Actorul Iurie Darie LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
expoziții ale elevilor. Viorica era instruită, știa italiană și franceză iar la cursurile ei participau numeroși studenți de la diferite facultăți. Mergea o dată pe an, vara la Balcic, la Agigea, unde își petrecea vacanțele. Pictă cu mare ușurință lumea din jurul ei, marine, păpuși, flori, peisaje.Tot ceea ce făcea era cu multă sinceritate. Mulți dintre colegii de atelier astăzi nu mai sunt, ne-au rămas doar amintirile. Ivona Arama Actorul Iurie Darie LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
că așa purtare e jignitoare, că ar trebui muștruluit chelnerul, chemat patronul,aliniați toți în lungul barului, bătuți măr, ca la carte, dat foc la bodega asta nenorocită... Ce tot spune Manole? De restul mai știi ceva? Am vorbit cu Marina, o mai știi..., aia de nu avea astâmpăr și au și dat-o afară din liceu chiar înainte să intre în Bac... Știi tu. S-a făcut o bucată... Ce era... S-o vezi acuma! Aproape că era să divorțez
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
cu un scandal... Trebuia să vezi! De groază. N-a mai vorbit cu mine o săptămână, m-a pus la șmotru. O lună bătută pe muchie. Și am avut pro gram de venit acasă mai ceva decât fi-miu. Pe Marina n-am mai sunat-o, deși... Înțelegi tu, n-am mai pomenit o femeie ca asta... Și, crede-mă, am ceva experiență. Gigi Pătrunjel se simțea într-o stare de abru tizare totală, era gata să se ducă chiar el
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
am mai sunat-o, deși... Înțelegi tu, n-am mai pomenit o femeie ca asta... Și, crede-mă, am ceva experiență. Gigi Pătrunjel se simțea într-o stare de abru tizare totală, era gata să se ducă chiar el după Marina asta... Nici măcar nu și-o mai amintea. Dar i se părea că s-a culcat și el cu ea, că i-a fost amantă ani în șir, că a părăsit-o scârbit, lăsând-o într-o baltă de lacrimi, îngenuncheată
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]