1,662 matches
-
patriarh al Republicii Populare Române și a fost cel care a avut abilitatea și puterea ca Biserica Ortodoxă Română să nu fie desființată de noile autorități. Poate că și destinul și-a pus amprenta, dat fiind faptul că preotul Justinian Marina, parohul de la biserica "„Sfântul Gheorghe”" din Râmnicu Vâlcea, adăpostește pe nimeni altul decât pe evadatul din lagărul de la Târgu Jiu, comunistul Gheorghe Gheorghiu Dej, căutat de Siguranță. După instaurarea noilor autorități la început "populare", apoi socialiste sau comuniste (?) la 30
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
circa două decenii, locul a fost transformat într-un modern complex de vacanță cu numeroase hoteluri (multe deschise pe tot parcursul anului), vile, clădiri cu apartamente, centre de spa, restaurante, cluburi, cazinouri, atracții, centre comerciale și sportive, inclusiv un iaht "Marina", o școală de echitație și un aquapark. Nisipurile de Aur a fost privatizată în anii 1990 și a atras investiții considerabile în anii 2000. Conceput inițial pentru 13000 paturi, a avut peste 30000 de paturi raportate în 2007; față de Varna
Nisipurile de Aur () [Corola-website/Science/315184_a_316513]
-
de o mare afluență de turiști ca Netanya și Ashkelon. De la începutul secolului al XXI-lea primăria orașului a investit în proiecte turistice, între care o alee pentru pietoni (tayelet) de-a lungul plajei și un lac artificial în zona Marina albastră (Marina kehulá). În anul 2009 s-a inaugurat un prim hotel dintr-o rețea internațională de hoteluri, iar in 2010 este în curs de contrucție hotelul La Costa. Dezvoltarea turismului în localitate se face numai din inițiativa primăriei, fără
Așdod () [Corola-website/Science/304652_a_305981]
-
Delasabar în revistă „Orizont”, nr.18/1996; Editorii „România liberă”, 21 august 1997 (anunț editorial); Al. Florin Țene "Flagrant" nr.42/ 1997; Al. Florin Țene, „Semne”, nr. 11-12/1997; Ionuț Țene, Al. Florin Țene „Al cincilea anotimp”, februarie 1998; Radu Marină „Al cincilea anotimp” nr.12/1998; Aleksandra Gruzinska ARA Newsletter UȘA vol.9 - nr.2/1998; Petre Gheorghe Bârlea, „Jurnalul de Dâmbovița”, nr.555/1998; Petre Gheorghe Bârlea, în „Târgoviștea” nr.1/1998; Roxana Magdalena Bârlea " Am fost că într-
Mariana Zavati Gardner () [Corola-website/Science/299746_a_301075]
-
pentru șase luni în pădurile din jurul Mănăstirii Sihăstria, iar pe 30 august 1949, arhimandritul Cleopa Ilie este numit stareț al Mănăstirii Slatina Suceava unde se transferă alături de 30 de călugări din obștea Mănăstirii Sihăstria, ca urmare a deciziei patriarhului Justinian Marina. Întemeiază la Mănăstirea Slatina o obște care numără peste 80 de persoane. Între 1952-1954, este urmărit de Securitate și se retrage în Munții Stănișoarei, împreună cu ieromonahul Arsenie Papacioc. După doi ani este readus în mănăstire, din dispoziția Patriarhului Justinian. În
Cleopa Ilie () [Corola-website/Science/305990_a_307319]
-
desemnează două ansambluri de nave navigând pe mări și oceane sub pavilion românesc : cele dedicate cercetărilor șiințifice, și cele dedicate pescuitului. a.- Stațiunea Zoologică Marină „Ioan Borcea” de la Agigea, moștenire a Institutului Bio-oceanografic ; <br>b.- Stațiunea de Cercetări Maritime și Proiectări Piscicole „Gr. Antipa” (Constanța), deasemenea moștenire a Institutului Bio-oceanografic; <br>c.- Secția de Biologie Marină (Constanța) a Institutului de Biologie „Traian Săvulescu” al Academiei
Flota științifică și de pescuit a României () [Corola-website/Science/320325_a_321654]
-
Antipa timp de nouă luni în anul 1893 pentru o campanie oceanografică de renume. Institutul Bio-oceanografic din Constanța, întemeiat de același Grigore Antipa în 1932, era dotat de câteva nave moderne pentru vreme, ulterior moștenite, după 1947, de Stațiunea Zoologică Marină „Ion Borcea” la Agigea, de Stațiunea de Cercetări Maritime și Proiectări Piscicole „Gr. Antipa” și de Stațiunea Oceanografică „Emil Racoviță” din Constanța, urmașe ale Institutului Bio-oceanografic; dar, pe măsură ce treceau anii, se învecheau și deveniră inutilizabile. Înființat în 1970, IRCM a
Flota științifică și de pescuit a României () [Corola-website/Science/320325_a_321654]
-
19 noiembrie 1992). În anul 1990 a fost promovat la rangul de consilier diplomatic, apoi în 1992 la cel de ambasador. A fost căsătorit cu jurnalista de televiziune Felicia Meleșcanu (decedată în ianuarie 2004). Din această relație a rezultat fiica Marina, de profesie medic stomatolog. Teodor Meleșcanu a fost și administratorul grupului Rompetrol, condus de Dinu Patriciu. În perioada 19 noiembrie 1992 - 11 decembrie 1996, Teodor Meleșcanu a îndeplinit funcția de Ministru de stat, Ministru al Afacerilor Externe în guvernul condus
Teodor Meleșcanu () [Corola-website/Science/303996_a_305325]
-
l-a descoperit la un casting de tinere talente, în timp ce cânta în public într-un bar karaoke. Parteneriatul dintre Bard, Rolinski și coproducătorul trupei , Anders Hansson, a condus rapid la formarea trupei Bodies Without Organs. Curând keyboarderul și art-dealer-ul avantgardist Marină Schiptjenko s-au alăturat băieților. Demo-ul a captat atenția instanță a celor mai mari case de discuri din Europa, ceea ce a dus inevitabil la semnarea unui contract avantajos cu EMI Sweden în 2004, care a devenit apoi un contract cu
BWO () [Corola-website/Science/329671_a_331000]
-
a participat la Melodifestivalen 2013. Martin Rolinski a semnat un contract solo cu Universal Music și a lansat single-ul "Blame It On a Decent Matter" în 2012. A participat la Melodifestivalen 2013 cu melodia "În and Ouț Of Love". Marină Schiptjenko a lansat un album împreună cu formația Page , din care a făcut parte în '80.
BWO () [Corola-website/Science/329671_a_331000]
-
în Europa unei instituții de învățământ superior. Ca apreciere a , conducerea universității a decis să îi schimbe numele în Jacobs Universtiy Bremen. Instituțiile parteneri oficiali ai Universității Jacobs sunt Universitatea Rice, SUA, Universitatea din Bremen, Institutul de Cercetare Polara și Marină Wegener și Institutul de Biologie Marină Max Plank. Universitatea Jacobs are patru principii în cercetare și educație : Profilul universitații în cercetare și educație se axează pe subiecte generale: Astfel, Unviersitatea Jacobs dorește să contribuiască la găsirea unor soluții la marile
Jacobs University Bremen () [Corola-website/Science/321174_a_322503]
-
Munteanu, Mircea Pahomi, Valentin Alexei Constantinov, Silvia Ciubotaru, Corneliu Filip, Dragoș Petrescu, Gheorghe Platon, Ion Agrigoroaiei, Grigore Vieru, Cătălin Turliuc, Alexandru Surdu, Victor Spinei, Laurențiu Rădvan, Vasile Bozga, Natalia Cantemir, Ilie Dan, Mihai Cojocariu, Ion Chiriac, Florin C. Bucescu, Lucian Marina, Petronel Zahariuc, Hristu Cândroveanu, Dumitru Vatamaniuc, Andi Mihalache, Olimpia Iacob, Marcel Lutic, Ovidiu Buruiană, Dan Mâță, Emanuela Istrati-Macovei, Victor Cojocaru, Bogdan Alexandru Schipor, Cristina Florescu, Valentin Ciucă, Gheorghe Moldoveanu, Noemi Bomher, Dan Jumară și alții. Precum George Bariț, întemeietorul presei
Revista Română () [Corola-website/Science/305989_a_307318]
-
Germaniei naziste între 1935 și 1945. În limba română se poate folosi un cuvânt corespunzător, care se scrie cu literă mică: wehrmacht. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial structura wehrmachtului a constat din armata de uscat numită "das Heer", marina de război "die Kriegsmarine" și din forțele aeriene "die Luftwaffe", având ocazional aportul unităților paramilitare ale partidului nazist: "Schutzstaffel" (larg cunoscută sub acronimul "SS") și "Sturmabteilung" (larg cunoscută sub acronimul "SA"). Înainte de fondarea Partidului nazist NSDAP termenul "" fusese utilizat pentru
Wehrmacht () [Corola-website/Science/301540_a_302869]
-
a fost înlocuit de "Înaltul Comandament al Forțelor Armate" (în germană, "" sau "OKW") sub comanda "Generalfeldmarschall" . Deși, teoretic, "OKW" coordona toate activitățiile militare, în realitate controlul lui Keitel asupra celorlalte comandamente supreme era limitată, întrucât armata de uscat ("das Heer"), marina de război ("die Kriegsmarine") și arma aeriană ("die Luftwaffe") aveau propriile lor comandamente după cum urmează: "" ("OKH", armata de uscat), "" ("OKM", marina) și "" ("OKL", forțele aeriene). Fiecare din aceste "Înalte Comandamente" avea propria sa organizare și personal. Corpurile de armată ale
Wehrmacht () [Corola-website/Science/301540_a_302869]
-
activitățiile militare, în realitate controlul lui Keitel asupra celorlalte comandamente supreme era limitată, întrucât armata de uscat ("das Heer"), marina de război ("die Kriegsmarine") și arma aeriană ("die Luftwaffe") aveau propriile lor comandamente după cum urmează: "" ("OKH", armata de uscat), "" ("OKM", marina) și "" ("OKL", forțele aeriene). Fiecare din aceste "Înalte Comandamente" avea propria sa organizare și personal. Corpurile de armată ale wehrmachtului, numite "", care erau indicate prin litere mari ale alfabetului latin, erau împărțite la rândul lor în diferite armate (indicate doar
Wehrmacht () [Corola-website/Science/301540_a_302869]
-
dinamism că un caz singular la nivel național. Astfel Teatrul Imposibil înseamnă: 1.Frankie e OK, Peggy e și ea bine, si totu-i cum nu se poate mai bine de Martin Cicvak. Angelica Nicoară, Ramona Dumitrean, Adrian Cucu, Sebastian Marină ši Cătălin Herlo. Regia: m.chris.nedeea. 2. Noir Deșir de Diana Chioreanu, cu Ramona Dumitrean. Regia: m.chris.nedeea 3. Pâine, orbi și saxofoane , după Matei Višniec ši John Steinbeck. Cu KUMM, regia: m.chris.nedeea 1. Valsul hazardului
Teatrul Imposibil () [Corola-website/Science/306838_a_308167]
-
americanii credeau că este dispus să se predea. Curând după acostare, un pluton de trupe japoneze au atacat și au distrus aproape complet patrula americană. Ca răspuns, la 19 august, Vandegrift a trimis trei companii din Regimentul al 5-lea Marină să atace trupele japoneze concentrate la vest de Matanikau. Una dintre companii a atacat trecând sedimentele de nisip de la gura râului Matanikau în timp ce o alta a traversat râul la în amonte și a atacat forțele japoneze aflate în satul Matanikau
Campania din Guadalcanal () [Corola-website/Science/318411_a_319740]
-
Biserica „Sfântul Sava” este o biserică din Iași aflată pe strada Costache Negri nr. 44, între liceul „V. Alecsandri” și Biserica Armenească. Are hramurile „Sf. Cuvios Sava cel Sfințit” (5 decembrie), „Sf. Mucenic Trifon” (1 februarie), „Sf. Mare Mucenic Marina” (17 iulie) și „Adormirea Maicii Domnului” (15 august). Din punct de vedere cronologic este considerată ca un edificiu și așezământ monahal aparținând secolului al XVI-lea, dar originile ei se pierd în negura secolelor, fiind mult mai veche decât această
Biserica Sfântul Sava din Iași () [Corola-website/Science/302397_a_303726]
-
care a fost reluată după evenimentele din 1989. Conform hotărârii I.P.S. Daniel , Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Biserica "Sf.Sava” din Iași a fost reactivată ca loc de pelerinaj pentru moaștele "Sf. Mc. Trifon" (1 februarie) și ale "Sf. M. Mc. Marina" (17 iulie), cei doi sfinți devenind patroni ai acestei biserici. De altfel, cele mai de preț odoare pe care le are astăzi biserica "Sf.Sava” sunt părticele din moaștele Sf. Mc. Trifon și ale Sf. M. Mc. Marina, aduse în
Biserica Sfântul Sava din Iași () [Corola-website/Science/302397_a_303726]
-
Centrul de asistență social-medicală și îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice, Școala postliceală pentru pedagogi de recuperare „Olga Sturdza“, Centrul de prevenție, consiliere, suport și asistență în sfera relațiilor de cuplu pentru tineri „InfoAdolescent“, Centrul de zi pentru copii „Sf.Marina“, Centrul de prevenție, consiliere, reabilitare și terapie ocupațională pentru persoanele dependente de alcool și droguri, Cantina socială „Sf. Sava“ precum și Centrul de Studii interdisciplinare în religie și în știință. Biserica "Sf.Sava” este singurul lăcaș de cult din Iași unde
Biserica Sfântul Sava din Iași () [Corola-website/Science/302397_a_303726]
-
nava amiral a austro-ungarilor "Viribus Unitis" pe 1 noiembrie 1918. Crucișătorul "Teggetthoff" (din aceiași clasă cu ultimele două) a fost predat Italiei pe post de pradă de război în 1919. În perioada interbelică, guvernul italian a decis să întărească Regia Marina, care urma să devină o forță care să rivalizeze cu flota mediteraneană a Royal Navy. Pentru a evita contactul cu echipajele britanice mult mai experimentate, Regia Marina și-a bazat strategia pe vase rapide dotate cu artilerie cu rază lungă
Regia Marina () [Corola-website/Science/317052_a_318381]
-
război, Marina Regală Italiană era compusă din șase nave cu mare putere de foc. Cele mai moderne patru dintre ele erau în plin proces de reechipare. Doar cele două mai vechi erau gata de luptă. În afară de aceste șase nave, Regia Marina mai dispunea de 19 crucișătoare, 59 de distrugătoare, 67 de vase torpiloare și 116 submarine. Flota italiană era numeroasă, dar un mare număr dintre vasele sale erau depășite din punct de vedere tehnic, iar pregătirea echipajelor lăsa de dorit. În
Regia Marina () [Corola-website/Science/317052_a_318381]
-
Franța]]. Deși submarinele italiene erau mai potrivite pentru acțiunile din [[Marea Mediterană]] decât pentru cele din [[oceanul Atlantic|Atlantic]], cele 32 de submersibile au reușit să scufunde în Atlantic 109 de vase aliate, cu un total de 593.864 t. Regia Marina a plănuit chiar și un atac împotriva portului [[New York City|New York]] în decembrie 1942, dar acest plan a fost amânat de mai multe ori și nu a fost niciodată pus în practică. Începând cu data de 10 iunie 1940, Flotila
Regia Marina () [Corola-website/Science/317052_a_318381]
-
o stare tehnică proastă. Astfel, la sfârșitul războiului, marina italiană mai dispunea de: Monarhia italiană a fost abolită pe [[2 iunie]] [[1946]] în urma unui referendum. Regatul Italiei ș-a încetat existența și a fost înlocuit de [[Italia|Republica Italiană]]. "Regia Marina Italiana" a fost transformată în "[[Marina Militare Italiana]]". [[Tratatele de pace de la Paris, 1947|Tratatul de pace]] semnat pe 10 februarie 1947 între Republica Italiană ("Repubblica Italiana") și [[Aliații din cel de-al doilea război mondial|puterile victorioase]] a impus
Regia Marina () [Corola-website/Science/317052_a_318381]
-
sfârșitul războiului, marina italiană mai dispunea de: Monarhia italiană a fost abolită pe [[2 iunie]] [[1946]] în urma unui referendum. Regatul Italiei ș-a încetat existența și a fost înlocuit de [[Italia|Republica Italiană]]. "Regia Marina Italiana" a fost transformată în "[[Marina Militare Italiana]]". [[Tratatele de pace de la Paris, 1947|Tratatul de pace]] semnat pe 10 februarie 1947 între Republica Italiană ("Repubblica Italiana") și [[Aliații din cel de-al doilea război mondial|puterile victorioase]] a impus Italiei pierderi teritoriale, plata unor despăgubiri
Regia Marina () [Corola-website/Science/317052_a_318381]