2,991 matches
-
nouă putere și-a dus la limita extremă singura sacralitate posibilă: sacralitatea consumului ca rit și, desigur, a mărfii ca fetiș. Nimic nu se mai opune la toate acestea. Noua putere nu mai are nici un interes, sau nici o nevoie, să mascheze prin Religii, Idealuri și altele asemenea ceea ce a demascat Marx. Ca niște pui de crescătorie, italienii au absorbit imediat noua ideologie nereligioasă și antisentimentală a puterii, atât este de mare forța de atracție și de convingere a noii calități a
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
dar este absolut incapabil să ia în râs. Dacă o face, o face în mod organizat, colectiv. Este un fiu bun și-și iubește mult părinții renegați, este supus și leal (într-adevăr, deseori își amintește cu o afecțiune prost mascată de familia sa adevărată). Poate datorită bunătății și simplității sale (înspăimântătoarea sa vulgaritate de limbaj este de natură socială, nu personală) și-a câștigat stima și prietenia lui Marco Pannella, care a scris prefața acestei cărți. Prefața de zece pagini
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
siguranță, din cauza lipsei extreme de încredere în sine). De la dedicația către „Poporul vietnamez” la recunoașterea faptului că cercetarea a fost finanțată de către Fundația Agnelli din Torino 1 și la relatările despre modalitățile de cercetare, Cancrini pare că vrea să-și mascheze exasperarea în spatele unui comportament lingvistic absolut inexpresiv, alcătuit numai din fapte și informații. Faptul că lucrarea este de fapt tendențioasă, pasională, furioasă până la ranchiună apare limpede imediat. Și totuși, continuă cu încăpățânare să dorească să se prezinte ca o cercetare
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
intoleranță” deoarece, după mine, adevărata intoleranță este cea a societății consumurilor, a permisivității acordate de sus, dorite de sus, constituind adevărata formă de intoleranță; cea mai rea, cea mai josnică, cea mai rece și mai nemiloasă. Deoarece este o intoleranță mascată de toleranță. Deoarece nu este adevărată. Deoarece este revocabilă ori de câte ori puterea simte nevoia s-o facă. Deoarece este adevăratul fascism din care se trage apoi antifascismul manierist: inutil, ipocrit, în linii mari, plăcut regimului. L’Europeo, 26 decembrie 1974 Hotărârea
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
putea lua În considerare păstrarea anonimatului Întregului caz și a surselor. Însă ea nu trebuie considerată o alegere favorabilă. Nu numai că elimină informații de fond importante despre caz, dar În plus face dificilă mecanica redactării raportului. E nevoie să mascați În mod sistematic identitățile adevărate ale cazului și ale componenților săi cu unele fictive, iar ținerea evidenței transformărilor vă poate solicita eforturi considerabile. Costurile Întreprinderii unei atare proceduri nu sunt de subestimat. Revizuirea raportului preliminar: o procedură de validare A
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
acceptat din capul locului, ca anomalie rezonabilă. O povestire se numește, caracteristic, Adaosuri la o hagiografie, textele fiind în ansamblu „un fel de scholii, de comentarii cvasiepicizate sau cvasipoematice în jurul câte unei «scripturi» adeseori la fel de inventată ca și meditațiile prozatorului mascat în mitograf” (Ion Vartic). Punând în scenă un „panteon eclectic, de la cel elin la cel oriental”, contextualizat în „epoci amestecate, de la un Ev Mediu tenebros la epoci vag protoistorice” (Adrian Oțoiu), prozatorul acționează un mecanism în care trapele livrescului se
MANIUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287985_a_289314]
-
joacă în 1928 pe scena Teatrului Național clujean și tot atunci, la București, comitetul de lectură îi examinează comedia Omul fără identitate, citită și în cenaclul Sburătorul. Considerată inițial nereprezentabilă, piesa e pusă în scenă în 1931 de compania teatrală Masca a lui G.M. Zamfirescu, apoi la Teatrul „Regina Maria” în 1933, ulterior fiind reprezentată la Iași și la Craiova. Se pare că s-a turnat și un film după ea. Între timp, altă piesă într-un act, Haidem la teatru
MARDARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288010_a_289339]
-
poetei - Fructul apei (1969), Ziua dragostei (1972), În așteptarea zăpezilor (1978) -, precum și culegerea Crinul (1984), apărută postum, dezvăluie o sensibilitate ce își găsește modalitatea optimă de expresie prin întoarcerea la tiparele clasice ale poeziei. M. nu experimentează, nu încearcă să mascheze emoția pură prin anumite formule lirice, restrictive din punctul ei de vedere. Din acest motiv, este în dezacord cu câteva tendințe importante ale literaturii române postbelice. Poeta prețuiește rostirea simplă, muzicalitatea limbajului și claritatea viziunii: „E vară-n câmpie, e
MASLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288054_a_289383]
-
o națiune trebuia s) fie puternic) sub toate aspectele”. Acum nu mai este așa. ,,Mușchii militari nu garanteaz) influență politic). Giganții economici pot fi slabi din punct de vedere militar, iar forță militar) poate s) nu fie în stare s) mascheze sl)biciunea economic). Ț)rile pot exercita influent) politic), chiar atunci când nu dispun nici de fort) militar), și nici de una economic)” (10 octombrie 1973, p. 7). În cazul în care diferitele capabilit)ți ale unei națiuni nu se mai
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
reprezint) unul dintre proiectele grandioase ale istoriei. N-ar trebui s) fim nici surprinși, și nici triști, pentru c) a eșuat. Retorica umanitar), prin care ne exprimăm aspirațiile, precum și evidentele bune intenții pe care le conținea, n-ar trebui s) mascheze pericolele. S) lu)m mai întâi hegemonia. Nu se poate presupune c) liderii unei națiuni superioare ca putere vor defini întotdeauna cu înțelepciune politicile, vor pl)nui cu subtilitate tacticile, sau vor aplica cu rezerve forță. Posedarea unei mari puteri
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
viza țărănimea rusă. Realismul acestei direcții poate fi ilustrat și statistic. Din populația Rusiei de 130,5 milioane, în 1920, aproape 111 milioane trăiau în mediul rural. Cercetătorii, mai târziu, vor ajunge la concluzia că „războiul între «roși» și «albi» maschează adevărata natură a războiului țărănesc între 1918 și 1920“10. Cu un cuvânt - pământ -, Lenin a neutralizat satele. Foamea de pământ era veche și cunoscută de toate partidele. Nici un partid aspirând la popularitate și voturi n-o putea neglija. Cu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
decât filistinul, ipostază tipică a ipocriziei burgheze 111. Exemplul cel mai bun îl constituia Germania, unde critica mentalității filistine - cu toate îngâmfările ei greoaie și stupide, cu prozaismul cras, cu prețuirea falsă și total disproporțională a valorilor intelectuale, pentru a masca preocuparea obsesivă față de cele materiale - a jucat un rol esențial în tabloul vieții culturale din prima jumătate a secolului XIX112. Aprecierile gravitau în jurul antitezei dintre puterile creatoare ale imaginației și banalitatea deconcertantă a lumii burgheze, cu seriozitatea ei solemnă și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
unde nu se întâmplă nimic, pentru a dovedi că personaje și întâmplări ce par la prima vedere doar banale ascund în structura lor intimă resorturi mult mai complexe. Reacțiile oamenilor de aici sunt discrete până la esență, monotonia și cenușiul existenței mascând căutarea a ceva indefinit. Autorul se concentrează fără ostentație asupra acestei idei în pagini de o bună expresivitate, în care realul și imaginarul se întrepătrund armonic într-o perfectă simetrie. După romanul Un om în câmp, F. s-a întors
FATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286970_a_288299]
-
nucleare; în cadrul acestui demers, specialiștii americani le-au arătat oficialilor indieni fotografii captate din satelit care arătau indicatorii specifici (semnături) unui test nuclear iminent. Astfel, s-a dovedit că în anul 1998 Guvernul indian avea mai multă experiență în a masca pregătirile pentru un test nuclear (de exemplu, îngropând cablurile care făceau legătura între centrul de control și amplasamentul de testare)30. Băncile de date (cercetarea de bază) După cum am prezentat deja la secțiunea despre culegerea informațiilor din surse deschise, o
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
poștală impersonală pentru a ascunde identitatea persoanelor cu care ia legătura. În plus, dacă observă filajul, ofițerul poate anula orice întâlnire planificată pentru a evita punerea în pericol a sursei sale. Este deci important ca operațiunile de supraveghere să fie mascate. Acest lucru este însă destul de greu de realizat și presupune un număr mare de persoane, având în vedere că ofițerul instruit în tehnici de contrafilaj va observa că aceeași persoană îl urmărește de o perioadă de timp. Fiind o tehnică
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
o versiune completă (posibil de la o sursă din Uniunea Sovietică), precum și una corectată, de la o sursă est-europeană. Explicația diferenței dintre cele două versiuni ar fi protejarea sursei sovietice; versiunea completă a fost pusă numai la dispoziția publicațiilor neamericane, pentru a masca legătura cu serviciile secrete americane. Pare destul de plauzibilă și varianta conform căreia cele 34 de paragrafe suplimentare puse la dispoziția mass-mediei străine au fost scrise de experți CIA în stilul lui Hrușciov; scopul lor era de a crea o stare
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
-o de neoexpresionismul lui Ion Mureșan. Ce o individualizează față de congenerul clujean este proiecția panoramică a viziunii pe scara istoriei - o istorie văzută nu ca un carnaval obscen, ci mai curând ca un sabat în care o coregrafie fragilă abia maschează carnagiul general. În fond, impactul istoriei asupra conștiinței este tema centrală a poeziei scrise de M. În versurile din Un război de o sută de ani aceasta se mulează după o figurație alegorică ce consemnează deposedarea progresivă de memorie. Nu
MARIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288028_a_289357]
-
ale vieții și critica, în felul lui V. Alecsandri, dar într-o manieră mai facilă, predilect comică, nu lipsită de asprimi. Știa să înjghebeze o intrigă verosimilă, să alterneze momentele de acalmie ale acțiunii cu schimbări surprinzătoare de situație, să mascheze cât de cât concluziile morale, dar nu construia caractere, personajele, mereu aceleași, fiind conturate cu stângăcie. Îi lipsea și fantezia verbală. În 1845 teatrul din Iași juca Rezeșii la Iași sau Iașanca la țară, comedie în două acte. Pe aceeași
MICLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288106_a_289435]
-
Muncitoresc Român, spre a strânge și mai mult raporturile cu cititorii și pentru a lega activitatea scriitorilor tineri cu aceea a celor vârstnici.” Militând, în continuare, pentru scrisul scurt și concis, ilustrat de „schițe și nuvelete”, marele prozator încearcă să mascheze comanda de partid sub vălul unor imperative profesionale, văl pe care îl destramă cel de-al doilea editorial, nesemnat, intitulat Gazeta noastră literară: „Gazeta noastră literară se vrea în linia întâi de luptă pentru o literatură menită să ridice conștiința
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
dorință de liniște” (Orion). Pendularea între vitalism și agonicul reverberând din imaginile de odinioară se relevă drept sigiliu al poeziilor lui H., „construite pe o atare ambiguitate, dar cu un patos reținut, cenzurat lucid, caracteristic modernilor, fiorul thanatic tulburător fiind mascat de aparența unei priviri impasibile, de chirurg ce înregistrează clinic realitatea corporală” (Ion Pop). Mai discursiv și mai prozaic e volumul Ultimele, primele (1994), poate din cauza intruziunii prea vizibile a tensiunilor contemporaneității, mai ales sub semn politic. Nu mai este
HUREZEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287466_a_288795]
-
familiale, individuale sau de grup. Se înțelege că în acest caz cuvintele trecute prin grila adjectivelor vor desemna valorile pe care le supunem aprecierii, în cazul nostru, cele legate de căsătorie, familie, divorț, creșterea și educarea copiilor. Pentru a ne masca intenția, se recomandă însă intercalarea printre cuvintele care ne interesează și a unora neutre. Relevanța rezultatelor depinde, bineînțeles, și de adjectivele pe care le alegem. De remarcat că există posibilitatea unei variante și mai indirecte în utilizarea diferențiatorului semantic pentru
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
fervenți ai valorilor familiale tradiționale până la extrema cealaltă, care pledează împotriva oricărei îngrădiri și constrângeri cu privire la opțiunea de viață, contestând deci și militantismul pentru mariaj, fie el în formă mai puțin tradițională. Apărătoarele acestei poziții susțin că promovarea valorilor familiale maschează deliberat sau nu perpetuarea dominației bărbatului în spațiul domestic. Pe de altă parte, există valorile și atitudinile oamenilor, despre care discută experții. Deși ideologia axiologică se referă la crezurile valorice ale indivizilor obișnuiți, cred că distincția dintre cele două paliere
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
vechilor orașe și Înconjurate de cercuri concentrice de clădiri care se extind spre exterior. Uneori există o piață În față porticului principal, cum este cazul catedralei Nôtre Dame din Paris și a Domului din Milano. Dar, În general, catedralele sunt mascate de clădirile Înconjurătoare. Intenția era ca ele să fie un magnet, care să atragă pe toată lumea către ele. Au fost puse intenționat În Însuși centrul comunităților lor - o puternică amintire care arăta că În vremurile trecute viața era trăită Într-
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
se produce, de exemplu, când ajutorul financiar al unui sponsor se îndreaptă nu spre un număr mare de copii nevoiași, ci spre unul sau câțiva specifici ale căror nume, fotografii și alte date le primește el. Ajutând preferențial, egoismul este mascat, se dă aparența de altruism, dar se uită adesea că acesta, fiind selectiv, este tot o amenințare la adresa bunului public. În finalul acestui capitol se impune să facem câteva observații fundamentale. În primul rând, în abordarea comportamentului prosocial s-a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și tensiuni. Aceasta și pentru că, pe lângă problemele obișnuite determinate de acomodarea la noile exigențe sociale, dintre care învățarea limbii, ajustarea sau reprofilarea profesională necesită eforturi deosebite, imigranții trebuie să facă față și atitudinii de respingere mai mult sau mai puțin mascate din partea populației autohtone. Îndeobște mișcările de dreapta, dar chiar și opinia publică majoritară din aceste țări vede în minoritățile etnice o gravă amenințare la adresa culturii naționale și, mai pragmatic, la slujbele și salariul lor. Imigranții sunt făcuți „țapi ispășitori” însă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]