1,488 matches
-
a „idealismului subiectiv sau obiectiv” a lui Kant „mută” cercetarea, „contemplarea” În „interiorul” ființei umane, „descoperind” sediul Celui Prea Înalt În intima și miraculoasa noastră „subiectivitate” și, mai ales, certificând Încă o dată curajul omului reflexiv, după secole de scepticism și materialism Încurajator și „distrugător” În același timp, de „a crede”! De „a avea nevoie”, ca de un prim sau ultim sprijin, de „El”, cel care a fost „la Începuturi” și pe care marii poeți „Îl văd Încă”, chiar și În forme
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
cu un secol sau două Înainte, oricum, de o creație majoră, absolută, În zone fundamentale ale conștinței și științei - filozofie, artă, muzică, literatură și știință -, producând piscuri ce vor fi cu greu egalate În viitor! Istoria „burgheză”, pozitivistă, ca și materialismul istoric marxist s-au grăbit - și mărginit! - de a explica aceste „fenomene bizare”, cum au fost nazismul sau legionarismul românesc, ca produse ale unui dezechilibru social-economic, ale crizei sau crizelor economice sau ale malversațiilor imperiilor „capitaliste”. Noi credem că cele
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
realizarea unei sincronizări între ideologiile stângiste ale "proletariatului român" și intelighenției americane. Mai mult, intrând în analiza de substrat a filiației marxiste a majorității '80-iștilor, Codreanu constată: "Paradoxal, postmodernismul, în pofida tuturor așteptărilor, este o ducere la bun sfârșit a materialismului marxist-leninist, dar cu iluzia că este adversarul acestuia. Sugestiv, că mulți dintre filosofii postmoderniști se trag din stirpea marxismului reformat în postmodernism" (p. 15). Nesituarea în post-ideologic atrage atenția asupra conceperii "in vitro" a unui mutant modernist pur, a optzecismului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
atenția asupra conceperii "in vitro" a unui mutant modernist pur, a optzecismului, similară nașterii copilului cu coadă de porc, în fascinanta alegorie a modernului din satul Macondo: Gabriel García Márquez Un veac de singurătate. Nașterea mutantului postmodernist român, din incestul materialismului marxist-leninist, de factură totalitară, cu stângismul cultural american, a condus nu la excludere din lipsa de toleranță, ci la o autoexcludere, prin falsa reacție la adresa regimului dictatorial din România. În esență, optzecismul românesc este antieuropean, prefigurând, se pare, dimensiunea politicii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
19 ani, pe lângă servituțile didactice, TC învață pentru examenele Facultății de Litere din Iași, are probleme de orientare/integrare într-un nou sistem politic, plus că mai trebuie să-și clarifice opțiunile filosofice (o perioadă destul de lungă va oscila între materialism și idealism, între evoluționism și creaționism), precum și pe cele artistice și culturale. Dacă mai adăugăm și tulburările de creștere, descoperirea erosului și a legilor de integrare într-un grup social, avem un portret-robot al artistului la tinerețe: curios, avid de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Raymond Aron și Arnold Toynbee, în al XX-lea. În esența ei, teoria lui Neagu Djuvara era una postmodernă, dar și cu indici de transmodernitate, depășind ca și cei amintiți, hegelianismul de dreapta, ca și pe cel de stânga, al materialismului dialectic și istoric, ultimul pariind pe un progres linear în istorie, pornind de la un fundament economic." Nu ne putem opri, din păcate, la savantele nuanțări, pornite din această dihotomie autohtoni-periferici, care și în istoria noastră a demonstrat și încă mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Manolescu se numără printre "puținii critici români importanți care au eșuat în fața lui Eminescu". Și acest eșec explică sau ne face să înțelegem de ce e vorba într-adevăr de un rateu, cum zice Th.C., ale cărui rădăcini "vin din perioada materialismului dialectic și istoric, când ideologia oficială respingea tot ce ținea de specificul și spiritualitatea națională". De unde și excelenta comparație pe care o face Th.C. așezând canonul manolescian sub denumirea banală de "un soi de struțocămilă didactică". "Bucovina literară", nr. 12
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
literară, de cancelarie și liturgică 1. Există, desigur, și factori economici, dincolo de cei ce țin de prozelitismul religios, care și-au adus aportul la instituționalizarea limbii române ca limbă oficială. P.P. Panaitescu, aflat în faza de biografie intelectuală tributară doctrinei materialismului dialectic - după ce trecuse mai înainte prin cea a naționalismului critic interbelic și mai apoi prin cea a naționalismului fanatic exprimat în crezul legionar - arată că ridicarea unei noi pături sociale de români transilvăneni orășeni alcătuită din boieri, boiernași, producători, meșteșugari
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
apucatu industri'a, comerciulu, si tote sorgentile de venituri, prein carile 'si au cêstigatu dominatiune preste d'insii; 2) de catra civilitatea europeana cea egoistica, despotica si materialista, carea voesce a le impune sub nume de civilisatiune despotismulu, lupsulu, deficitulu, materialismului si sistem'a de coruptiune europeana cu tote urmarile loru; 3) de catra Românii, carii se crescu in institute gubernate de straini si in tiere straine, unde ne avendu cine sa le inspire principia natiunali, si se 'i intaresca in
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
adoptarea modelului sovietic. Ideologia internaționalistă a comunismului timpuriu recomanda păstrarea ancorării în universalitate a istoriei provinciale a poporului român. Manualul lui Roller respectă acest dictat internaționalist, istoria națională fiind încastrată în ritmurile istoriei universale. În cel mai pur stil al materialismului dialectic, istoria societății omenești este divizată în cinci orânduiri fundamentale, forța motrică ce asigură propulsia dintr-o orânduire în alta fiind lupta de clasă. Tabel 26. Periodizarea marxistă a istoriei universale și a celei naționale Orânduirea socială Istoria universală Istoria
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cheie dramatică, drept tragedia originală a proto-românității abandonată de imperiul-mamă în fața barbarității, este acum revăzută ca o eliberare. Independența. Până la momentul de ruptură produs de istoriografia comunistă, ideea independenței românești se confunda cu ideea independenței politice. În noua paradigmă a materialismului dialectic, "neatârnarea politică" a fost înlocuită cu "independența economică". În prefața programatică a manualului, se specifică faptul că adevărata istorie științifică a României trebuie să redea "lupta de veacuri a poporului împotriva exploatării, pentru libertate și independență națională și care
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o semantică clasială. În viziunea istoriografiei naționaliste interbelice, construirea statului național unitar român, mai întâi prin tentativa eșuată de la 1600, apoi prin unirea din 1859 și finalizată în 1918, a fost văzută ca o concretizare politică progresivă a "duhului național". Materialismul dialectic a înlăturat în totalitate factorul idealist din principiile motrice ale istoriei. Ideea națională a fost astfel eliminată și înlocuită cu principiul material al intereselor obiective de clasă. Construirea statului unitar român, departe de a fi o materializare a vreunei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
comunismul incipient s-a răsfrânt inevitabil și asupra ideii de spiritualitate românească, până acum identificată exclusiv cu ortodoxia. Această reconsiderare trebuie pusă în contextul mai amplu al programului de ateizare societală demarat de autoritățile comuniste. Din punctul de vedere al materialismului dialectic, religia în general și ortodoxia în particularul românesc a fost un opiu al popoarelor care le-a alterat conștiința de clasă și adormit avântul revoluționar. Acesta este motivul pentru care programele școlare de istoria le cere dascălilor ca "explicând
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a populației autohtone. "Lupta Bisericii ortodoxe împotriva catolicismului a fost o parte integrantă din lupta pentru independență" (Roller, 1952, p. 82). Totuși, la bază stau tot rațiuni funciare, Biserica Ortodoxă fiind la rându-i mare proprietar de pământ. În logica materialismului dialectic, factorii materiali bat întotdeauna factorii spirituali. În 1948, Biserica Unită a fost desființată, episcopii săi depuși din funcție, iar întreg patrimoniul, inclusiv enoriașii, a fost transferat Bisericii Ortodoxe Române. Persecutarea Bisericii Unite, culminând cu desființarea prin decret a instituției
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
inter-naționale și a misiunii istorice a națiunii chiar și în orânduirea utopică a comunismului. Soteriologia comunistă adoptă o față națională, metamorfozându-se într-o soteriologie național-comunistă. Deși Marx a proorocit sfârșitul destinului națiunii în istorie, "analiza dezvoltării sociale în lumina materialismului dialectic și istoric demonstrează că națiunea nu și-a încheiat rolul în istorie. Dimpotrivă, viața atestă cu putere că națiunea, statul național, sînt chemate să aibă în continuare, pentru o lungă perioadă de timp, un rol de mare însemnătate în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
conferi prestigiu și legitimitate formelor statale curente. A doua evoluție notabilă ține de auctorialitate: numele autorilor manualelor școlare de istorie publicate în perioada regimului comunist nu apar pe copertele cărților, ci doar pe pagina de gardă. Însă, dată fiind "științificitatea" materialismului dialectic, ce rost ar și avea să apară numele autorilor, devreme ce glasul obiectiv al marxism-leninismului nu are nevoie de "portavoci" auctoriale pentru a se face auzit? Fiind produsul absolut al științei obiective, istoria României nu are nevoie de autori
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de către regimul național-comunist. Addendum: Cultul personalității. Moartea prematură a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej în 1965 a pus capăt cultului personalității început deja să se coaguleze în jurul figurii sale. Programa școlară de Istorie pentru clasele VIII-XI (1952), deși sublinia preceptul ortodox al materialismului dialectic care stipula rolul hotărâtor (dacă nu cumva chiar exclusiv al) maselor în istorie, creează totuși o breșă în fortificația dogmatică, semnalând importanța personalităților în istorie. Odată această fisură creată, programa stipulează că "O deosebit de mare importanță instructivă și educativă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
perioada inerției discursive (1991-1997), în care este menținut principiul manualului unic, fapt care perpetuează monofonia discursului istoriografic pe același schelet analitico-interpretativ articulat în faza național-comunismului, din care sunt înlăturate vertebrele explicit comuniste (cum ar fi referirile la PCR, limbajul specific materialismului dialectic etc.); ii) perioada pluralizării (post 1998), în timpul căreia se conturează o "piață a memoriei colective" (Zub și Antohi, 2002, p. 122), fapt care conferă discursului istoric școlar note de polifonie. Democratizarea societății românești a adus multiperspectivismul în conceptualizarea trecutului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
am dat seama atunci că erau două tipuri de studenți: unii care mai făcuseră câțiva ani la alte facultăți și noi, ceilalți, care veneam direct din liceu - cam tolomăcuți, așa. S.B.: Care a fost prima impresie? D.T.: Primul seminar de materialism dialectic l-am avut cu Ștefan Papaghiuc, care a întrebat cine intrase primul la facultate în 1969. M-am ridicat în picioare, m-a luat cu o superioritate doctă și cu un apetit vizibil de a-mi crea un complex
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
în care am fost înregimentați - Asociația Studenților Comuniști - opera selecții tot pe bază de dosar. Nefiind membru de partid... S.B.: Vă mai aduceți aminte ce subiecte ați avut la examenul de intrare la facultate? D.T.: Dacă nu mă înșel, "Izvoarele materialismului dialectic. Filosofia mecanicistă din secolele XVII-XVIII". Proba scrisă era eliminatorie și la ea, parcă, am luat notă maximă. Mai era și o probă orală. Comisia era formată din trei oameni. Eiii, și m-au ascultat aproape o oră, cu multe
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
secolele XVII-XVIII". Proba scrisă era eliminatorie și la ea, parcă, am luat notă maximă. Mai era și o probă orală. Comisia era formată din trei oameni. Eiii, și m-au ascultat aproape o oră, cu multe trimiteri și întrebări din materialismul istoric. După ce am intrat la facultate, m-am apropiat mai mult, cum era și firesc, de unii asistenți, foarte tineri și ei, care mi-au spus că o sumedenie de pile și relații au fost puse în mișcare în favoarea unor
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
și i-a spus: "Ioane, dă un loc și la... cum îi zice la Facultatea aia a ta?". "Istorie-Filozofie." "Măi, ai naibii, și voi dați doctoratul?!" Și a dat un loc. Locul acesta a nimerit la domnul Nathanson, care preda materialism dialectic și istoric. M-am prezentat la domnia sa, a fost repartizat Senatului Universității locul acesta, a fost trimis la catedră, la Facultate. Am luat în serios treaba asta. Timp de vreo două luni, în biroul meu de președinte de la Centrul
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
globală, nediferențiată, de pe poziții obiectiviste, a unor gânditori și creatori dinainte de 23 august 1944"43. La aceasta vreau să adaug situația cadrelor de la Facultatea de Istorie-Filosofie, secția Filosofie, așa cum apare ea în 1971, când erați deja student. La Catedra de materialism dialectic și istoric 44: 1. Cadre cu pregătire la școala de partid: - prof. dr. Nathanson Iosif - absolvent de Științe naturale și geografie, doctorat în filosofie la "Ștefan Gheorghiu", preda filosofie marxistă și sociologie generală; - lect. dr. Sărmășanu Mihai - școala de
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
facultatea ideologică prin excelență. Cum ați colaborat cu profesorii dumneavoastră? Faceți-le câte un portret. Cât de pregătiți erau pentru statutul lor și cât de combativi erau pentru partid? D.T.: Pe prof. dr. Nathanson l-am prins predând partea de materialism istoric (cea de materialism dialectic o preda Sărmășanu) și îl avea asistent pe Bourceanu. El doar citea, preda materialismul istoric de la origine, Bourceanu, la seminar, altoia cu neomarxismul, cu ce se mai scria mai nou, cu ce apăruse în literatura
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Cum ați colaborat cu profesorii dumneavoastră? Faceți-le câte un portret. Cât de pregătiți erau pentru statutul lor și cât de combativi erau pentru partid? D.T.: Pe prof. dr. Nathanson l-am prins predând partea de materialism istoric (cea de materialism dialectic o preda Sărmășanu) și îl avea asistent pe Bourceanu. El doar citea, preda materialismul istoric de la origine, Bourceanu, la seminar, altoia cu neomarxismul, cu ce se mai scria mai nou, cu ce apăruse în literatura de specialitate. Nathanson era
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]