1,390 matches
-
spus, între existență și reprezentările ei intelectuale și lingvistice, care variază după epoci, culturi și grupuri sociale. Totuși, semantismul acestor cuvinte este foarte apropiat, încît, în vorbirea comună și chiar în discursul savant, ele sînt deseori considerate sinonime. V. idealitate, materialitate, real. D. FILOZ. 1978; BLACKBURN 1994; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. IO RECEPTOR. În mod obișnuit, termenul receptor se folosește ca sinonim al lui destinatar, desemnînd unul dintre polii axei subiective a procesului de comunicare, și anume, cel care decodează mesajul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
afișare realizat cu atenție pentru serviciile de găzduire va fi consultat în orice moment printr-o simplă privire, încît va servi mai bine schimbului oral de opinii decît pliantele sau fișele clasificate cu grijă, care vor fi consultate individual. V. materialitate discursivă, mediologie, plan al textului, semnătură. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN SUPRADESTINATAR. Conceptul de "supradestinatar", introdus de M. Bahtin, trimite la o terță persoană implicată în realizarea unui act comunicativ, într-o interacțiune verbală, persoană care se suprapune destinatarului mesajului sau
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cel mai strălucit debut din poezia postbelică", sau "rareori un poet a fost astfel vorbit de cuvintele sale ca Mircea Cărtărescu", sau "poetul știe să strunească debitul său verbal colosal, (...) e suav în atrocitate și abstract în plină efuziune a materialității..."" (p. 96) etc., etc. Părerea însă a mai multor colegi de breaslă și a unor critici de valoare constă în faptul că elogiatul Cărtărescu este, pur și simplu, un parodist pur sânge, deosebit de talentat și vrednic de pana lui George
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
furtul istoriei". Asigurând simetrie, coerență și predictibilitate, secolul a fost unitatea cronologică preferată în delimitarea epocilor istorice. Compartimentalizarea timpului istoric în secole s-a încetățenit într-o asemenea măsură încât granițele temporale fixate de suta de ani par a avea materialitate concretă. Pe acest fundal, cu atât mai exotică pare propunerea lui E.J. Hobsbawm (1999, 2002) de a "elasticiza" unitatea centenară, vorbind despre "lungul secol al XIX-lea" cuprins între 1789 și 1914, sau despre "scurtul secol al XX-lea", care
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
contact mă face să fiu încrezător în mine. Îmi dau seama că n-are rost să mă mai încred în imaginile literare. Totdeauna e necesar să le verifici consistența prin propria-ți experiență, să vrei să pipăi și să descrii materialitatea realului ce se manifestă într-o contiguitate perpetuă. Virginitate Erosul e considerat aici ca un soi de contaminare malefică. Un tânăr care cade-n plasa lui e îngrijit atent de parcă ar fi foarte bolnav, deoarece e incapabil să gândească sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
sau academice se cantonează în sentințe arhaice, vădit patriarhale asupra vieții sociale. Gândirea critică, întemeietoare a democrației, e văzută ca o amenințare la puritatea ideatică, la paradigmele obiectivității științifice, reflecția critică erodează standardele academice, trivializează cercetarea, ideologizează și angajează politic; materialitatea vieților noastre grevează dramatic lumea înaltă și rarefiată a științelor. Desigur, conservatorismului academic - nu neapărat specific românesc - i se adaugă multe alte metehne mentalitare și până la urmă un anumit model românesc de facere a lucrurilor într-o doară, într-o
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
cu studenții (mai ales cu studentele, la Litere numărul domnișoarelor fiind net preponderent). Îmi este foarte drag conceptul fiindcă, oricât s-ar chinui mulți sau multe nemulțumite de eteritatea lui să-l aducă în corp, conceptul nu se referă la materialitate, ci la spirit, după cum Virginia o spune dincolo de orice dubiu. De ce am accepta mai degrabă (pentru a câta oară o citez?) "nu te naști, ci devii femeie" și natura de construct cultural a feminității, pe care oricât am suci-o
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
rezervorul amintirilor unei vârste foarte fragede, când o șopârlă perfectă i-a frapat imaginația, care mai târziu a asociat splendoarea ei cu fuziunea androgină. Spiritualitatea androginiei, cel puțin așa cum a conceput-o Woolf, nu mă sperie. Nu mă îngrijorează abandonarea materialității trupului. Până la urmă acceptăm cu atâta entuziasm atâtea "dematerializări"! Domeniile socio-umane vehiculează și dezbat idei, constructe, reflecții. Iată de ce mi s-a recomandat titlul eseului de la sine, ca o acumulare a unor exerciții mentale de zi cu zi. Toate sunt
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
a recomandat titlul eseului de la sine, ca o acumulare a unor exerciții mentale de zi cu zi. Toate sunt până la urmă speculații și, dacă interogăm etimologic acest cuvânt, dacă ne gândim că în latină "speculum" înseamnă chiar oglindă, membrana dintre materialitatea oglinzii în "speculum" și natura ideatică a speculației devine foarte subțire: iată justificarea titlului și iată cum titlul și textul au creat deja spațiul acela din primul paragraf. Nu este doar borgesiană această circularitate, această intersecție a reflecțiilor din oglindă
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
în armonie. (...) conceptul minții androgine transcende, trece dincolo de barierele și tensiunile de gen. (...) Îmi este foarte drag conceptul fiindcă, oricât s-ar chinui mulți sau multe nemulțumite de eteritatea lui să-l aducă în corp, conceptul nu se referă la materialitate, ci la spirit, după cum Virginia o spune dincolo de orice dubiu. De ce am accepta mai degrabă (pentru a câta oară o citez?) "nu te naști, ci devii femeie" și natura de construct cultural a feminității, pe care oricât am suci-o
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
și ne revitalizează intestinul gros. Toate celulele intestinului gros sunt purificate de aceste valuri de lumină alb strălucitoare. Vizualizăm cum lumina alb-strălucitoare ce se revarsă din creștet ne purifică intestinul gros și ne eliberează de toate atașările prea puternice de materialitate, de incapacitatea de a slăbi legăturile cu domeniul material, de teama de a lăsa conținuturile inconștiente să apară în sfera conștientă, de incapacitatea de a lăsa în urmă trecutul. Intestinul gros devine pur, luminos și strălucitor, emanând mii de raze
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
model cultural, lumea înseamnă locul unde se întrepătrund materia și spiritul. Materia are o neîncetată și inefabilă tendință de spiritualizare, iar spiritul, de partea sa are adânci rădăcini în temp oralitate, ceea ce-l face ca uneori să se confunde cu materialitatea însăși. Ceea ce am numi spiritualizarea materiei este o temă ce ocupă un loc important în gândirea lui Grigorie, dar și a altor mulți gânditori bizantini de după el. Tema ierarhiei ființelor, atât de importantă în platonism își va găsi un loc
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
simțurilor potrivit unei pofte iraționale rezultate din înclinarea intenționalității minții către acestea. Această schimbare a adus cu sine o nouă raportare a omului la lumea în care fusese pus ca Rege al Creației. Omul se găsea și acționa din interiorul materialității, oarecum ca făcând parte din ea, fapt ce semnifica o părăsire a ceea ce îi era natural ca raport față de lume. Această relație improprie cu lumea pune sub semnul întrebării menirea omului de mijlocitor între creație și Creator. De aceea, toată
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
fi de o semnificație aparte. Exegeza bizantină, de la Ioan Hrisostom încoace, a văzut că mai trebuie descoperită o dimensiune a noii relații care s-a stabilit între om și lume în urma căderii. Omul se găsește într-un nou raport cu materialitatea, într-o relație improprie și inconfortabilă, și de aceea este silit să se adapteze acestei noi situații acoperindu-se cu haine. Nu este aici doar o „acoperire” sub toate aspectele și înțelesurile a trupului-care necesită munca pământului și deprinderea meșteșugurilor
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
op. cit., p. 342 7 op. cit., p. 343 8 op.cit., p. 345 84 adeverit! Poetul cel mai de seamă al grupării, Ștefan Petică, discipol al lui Verlaine și Maeterlinck, cultivând „un fel de deschidere în vag, care îi ușurează expresia de materialitate prin referiri abstracte”, „anticipează estetica orizonturilor lirice nedeslușite, pe care le vor cultiva poeții viitori ca Minulescu, Stamatiad, Ștefănescu-Est, Davidescu, Iacobescu ș.a., aflați sub influența lui cu mult mai mult decât sub cea macedonskiană.”1 Aplicând pe spații mici ideea
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
trup, aș fi fost înconjurat de vagi pete trandafirii, suspendate într-un mediu cu alte proprietăți optice decât aerul, astfel încât obiectele deveneau clare, ba chiar prea clare și supranatural de vizibile, fiindcă în acele vise viziunile depășeau prin concretul și materialitatea lor percepțiile avute treaz. Trezindu-mă, aveam sentimentul paradoxal că starea de veghe era de fapt cealaltă, iar ceea ce vedeam după deschiderea ochilor nu reprezenta decât o firavă și palidă umbră. Iată prima viziune, sâmburele din care mijea apoi visul
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
que celle-ci se trouve limitée par tel degré existentiel dans lequel elle s-incarne.... le tout est de ne pas confondre la matérialité du symbole avec son essence ontologique 617. Dacă am putea să ne închipuim simbolul ca un element dual, materialitatea sa devine imaginea descendentă a elementului simbolizat. El se manifestă astfel în mai multe planuri de existență, partea sa de înălțime fiind limitată la discrepanța dintre realizarea metafizică și cea reală. Trecerea de la relativ la sublim este un salt în vid
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ispită sau tulburare, a simțit nevoia unui sprijin. Nefiind alt suflet alături l-a găsit în trup. Iar trupul fiind legat de realitatea materială prin simțuri, a evadat din veșnicia în care sufletul încerca să-l proiecteze. A evadat în materialitatea din care făcea parte. El trăia cu pecetea morții și, împotriva dorinței sufletului, se întorcea în lumea stricăciunii, târând cu sine și sufletul. Abia după moartea trupului sufletul rămâne independent. Până atunci existența trup-suflet e unică. E o condiție a
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
experimentate în ceea ce privește anul financiar în cauză; ... g) orice modificare semnificativă a fost realizată de la ultimul raport de informare. ... Raportul trebuie să fie însoțit de informații privind numărul și calificările personalului care efectuează auditul, munca realizată, numărul tranzacțiilor examinate, nivelul de materialitate și încredere obținut, privind orice slăbiciune depistată și recomandare făcută pentru îmbunătățire și privind operațiunile Organismului de certificare și ale celorlalte organisme de audit, din interiorul sau din exteriorul Agenției SAPARD, de la care s-a obținut o parte sau întreaga
ACORD MULTIANUAL DE FINANŢARE din 2 februarie 2001 între Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene semnat la Bruxelles *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135432_a_136761]
-
o succesiune logică a stadiilor cunoscute în Univers. De la ce elemente ați pornit în organizarea tematicii? Am considerat că în etapa actuală nu ne putem rezuma la descrierea ilustrată a structurii universului astral, ci, dimpotrivă, trebuie să punem în evidență materialitatea și complexitatea lumii, permanenta evoluție a materiei. De aceea, pornind de la formele fundamentale ale materiei - substanță, energie radiantă, câmpuri -, am prezentat, într-o succesiune logică, diferitele sale stadii de organizare, evoluția feluriților aștri și categorii de aștri. În acest mod
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
pentru ca alții să le poată citi, Cartea reflectă ca o oglindă lungul șir de secole ale vieții omenirii, istoria luptei sale pentru existență, pentru un viitor luminos, suferințele, înfrângerile și biruințele sale toate. Omul și-a făcut cartea în toată materialitatea și spiritualitatea ei; el o gândește, el o scrie, el îi adună foile,i le coase, i le leagă, el o citește. Făcută să lumineze mintea omului și să-i încălzească sufletul, cartea este purtătoarea peste milenii a înțelepciunii și
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
specificul reprezentărilor muzicale. Astfel, în aspectul dual al scriiturii bitonale (ce suprapune două entități sonore apropiate, dar și puternic contrastante ) recunoaștem acea echivalență sonoră a concepției cromatice cu tușe divizate, ce explorează efectul optic produs de juxtapunerea culorilor pure. Desubstanțializată, „materialitatea” își pierde consistența, dizolvându-se într-o senzație vaporoasă. Finalitatea viziunii 176 conceptuale conduce la abstractizarea perspectivei spațiale printr-o fuziune a formelor, ce se „pulverizează” în fluiditatea discursului. Ceața este, de fapt, simbolul „misterului nerostit” al lui Mallarmé, acea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
încercare. Grigorescu a realizat în pictură o mare performanță, reușind să înlocuiască elementul narativ prin cel liric. El este considerat liricul prin excelență al picturii noastre clasice. Dovada o furnizează analiza elementelor constitutive: lumina, spațiul, forma, culoarea. Dacă Andreescu slăvește materialitatea, densitatea lumii, Grigorescu face formele să plutească în aer, pictează pajiști însorite, păduri dese, luminișuri, ciobani cu căciuli mițoase, căruțași ce-și mână pe drumurile prăfuite atelajele de boi, țărănci torcând sau stând la poartă, care cu boi, căruțe venind
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Scrisoarea I, de Mihai Eminescu. Mircea Eliade susține următoarele : „vălul mazei este o formulă imaginată pentru a exprima irealitatea ontologică, atât a lumii, cât și a întregii experiențe umane”. Irealitatea ontologică, însă, este conferită de temporalitate, de accentul pus pe materialitate, pe devenire, care, în esență, socotim că înseamnă murire. Așa iese în evidență caracterul iluzoriu, atunci când se raportează existența umană la scara absolutului, a perfecțiunii. A vedea vița ca un miraj, supusă puterii Mayei (acțiunea ei negativă, ca avidya=necunoaștere
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
adresează Fiul Omului trasează treptele iubirii adevărate care are în vârful primadei prietenia - cea mai reprezentativă pentru adevărata iubire. Iubirea umană este supusă, astfel, efemerității, unei pasiuni ucigătoare, o implicare intensă, fără de care adevăratul lumesc nu ar exista. Blaga surpinde materialitatea lumii care este mistuită de accederea la Eros. Erosul este o altă ipostază a cunoașterii luciferice, căci presupune risc, zdruncinare, dizolvare a cuplului; provoacă o criză „de foc”, răpind echilibrul, susținând integrarea în mister. Agape păstrează ataraxia primordială, reprezentând aspectul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]