5,675 matches
-
la crap și șalău. Pe defileu se întâlnește un conglomerat de nori, ceață, stânci, păduri și cer care prin neuniformitatea lor creează o imagine plină de armonii. Aici se află la tot pasul mii de dălți și ciocane cu care meșteri nevăzuți, adevărați sculptori, modelează zi și noapte măreața operă a naturii. La frumosul spectacol al Defileului Oltului se adaugă și un viaduct de câteva sute de metri în lungul râului pe lângă abrupt. Defileul își deschide larg porțile la Gura Lotrului
UN PLAI DE VIS DIN NORDUL OLTENIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363388_a_364717]
-
de ce? - De exemplu la cel cu grădinăritul, poate să mai aștepte. Suntem doar la începutul primăverii. De mâncat putem s-o facem vis-a-vis la Bistro. - Tu ce program ai? - Nu știu, nimic aranjat deocamdată. Sincer, aștept un telefon de la un meșter zugrav care să-mi facă mici reparații în garsonieră înainte de mutare, minți ea cu dezinvoltură, știind că Damian putea s-o sune în orice clipă. - Hai să nu mai cheltuim banii la Bistro și să mergem la mine acasă, servim
INTALNIRE LA NIVEL INALT de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363310_a_364639]
-
pentru ce?... Și aceeași vreme zgribulită-n miez, crăpată în scoarță, cu zbucium intens, cu-aceleași probleme puse pe harță? De ce n-au cernut nisip plin de aur sau măcar puțin praf de-ncinse stele? Ce minuni făceai ca un meșter faur atunci din ele... N-ai primit răspuns. Fremătau angoase. Peste tot cărări pline de cenușă. Ai ieșit speriat din recile case prin prima ușă. Anatol Covali Referință Bibliografică: Ți-e dor de tine Zodiac / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN
ŢI-E DOR DE TINE ZODIAC de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363450_a_364779]
-
Articolele Autorului stai întinsă tu, femeie, pe un pat de vise dulci, parc-ai sta în așteptare și nu vreai ca să te culci, ai pe cap maramă albă, trup de aur, sâni de aur, plămădită din miresme, de un mare meșter faur, în vârtejuri diafane doar privirea în nocturn te-nfășoară în lințolii și-n inele de saturn, treci printre cărări pierdute, la umbră de chiparoși, îți privești oglinda în față și cu ochii tăi frumoși te vezi tânără, regină, cum
EU TE IUBESC, PENELOPĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363455_a_364784]
-
nu știu dacă-i profitabil, totuși, din ce spui că-i... mațul? luat pe nepusă masă, (că n-am mai trecut pe-acasă) și lămurindu-mă pe loc că-i o doamnă spilcuită, care, sigur, stă la bloc, eu, desigur, meșter faur, admirând superbu-i coc și jucându-mă intruna cu o cheie din breloc, i-am spus fără echivoc: în niciun caz nu e de porc, garantat, mațu-i de... taur! Referință Bibliografică: fără echivoc / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
FĂRĂ ECHIVOC de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363554_a_364883]
-
renaște dimineață, așa cum prunc se naște, Și înflorește-n fața-i, cu plecăciuni umile, urându-i „bun-venit!” Iar pruncul cela umed, uscându-și inocentă, sub razele-i de aur își urcă-n munți puterea, în amiaza-i vieții fiind un meșter faur cu fruntea-i înseninata, cu trupu-i în putere, frumos încă la chip în om un soare sălășluiește,-n ceruri spre-apus, mergand fără tertip pe piscu’-naltei meniri cu inima-avere ajunsu-vei și visu’-ți e-mplinit ‘napoi, la vale, cu
UITE ! A SOARELUI LUMINĂ-N GRAȚIOASE SALTURI SE VEDE-N RĂSĂRIT de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362338_a_363667]
-
cu munți de legume proaspete. În centrul orașului era atelierul ceasornicarului Leibovici, unde copil fiind, mă fascina zgomotul specific, ticăitul zecilor de ceasuri ce își făceau rodajul. Admiram chiar, nu știu din ce motiv, și felul cum îi tremurau mâinile meșterului... în una ținea mecanismul fin al ceasului, iar în cealaltă o pensetă cu piesa mică reparată pe care reușea să o așeze întotdeauna la locul ei. Toate erau în rezonanță și în concordanță, de la ceasornicar la arcușorul de oțel care
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
Bucovina sufletul uman se împletește în mod fericit și armonios cu natura este acel inefabil mister care dă demnitate suverană acestor locuri. Sigur, autorului nu-i scapă să descrie, cu lux de amănunte, câte ceva despre tehnica cioplitului lemnului, auzită de la meșterul popular Ioan Grămadă, despre tehnica încondeiatului ouălor de la artista Letiția Orșivschi, despre tehnica olarilor de la Marginea și despre multe altele de la Vasile Sfarghiu, unul dintre cei mai avizați cercetători în destinele orașului Câmpulung Moldovenesc și ale împrejurimilor. Ce are deosebit
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
gloria ei/de a fi mereu/ca frunzele pe o cetină seculară.// Patria îmi este Limba ce o vorbesc/pe care am supt-o de la mama/cu ochi blânzi/ca Miorița./ Când îmi aplec urechea de sânul pământului/aud lucrând Meșterul Manole/ce, încă, modelează țara/pe care o numim/Limba Română.// De bat la porțile cerului/și iau o cană de lut/cu apă/simt sufletul izvoarelor/din adâncurile munților/acolo unde inimile rămân/pe oale de Horez.// De iau
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]
-
cu forța ei deplină, Ființa a putut să ne-o susțină, Să trecem văi, cu umbrele adânci. Am învățat, cu soarele și luna, Să înțelegem ale lumii creșteri, Să fim, aici, acum și-ntotdeauna, Pe viața noastră, noi, stăpâni și meșteri. Iubirii dacă îi purtăm cununa, Atunci vom mai putea ieși din peșteri. ARMONIE Să nu întindem coarda foarte mult, Că s-ar putea degrabă să se rupă, Nici înainte n-o să știm, nici după, Tu, ce-ai cântat și eu
IARNA ( SONETE ) de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362414_a_363743]
-
totul se va termina cu bine. Preda își programase să fugă în zori până la pustnic, dar dacă i se va simți lipsa vor intra la bănuieli că ascunde ceva și iarăși va începe disputa despre dispariția comorii, căci dracul e meșter în a încurca ițele după voia și plăcerea sa. În cele din urmă rămase cu trupul alături de ceilalți, iar cu gândul la pustnic. Știa că acesta îi va afla gândurile și-i va transmite același mesaj: „Du-te cu Dumnezeu
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
Acasa > Strofe > Timp > GEANĂ Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 2245 din 22 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Seamănă zgură, culege aur, fă-ți din colibă mândru castel, nu fi doar meșter, schimbă-te-n faur, iar resemnarea transformă-o-n țel. Norii alungă-i, stai în azururi, plânsul să-ți fie un zâmbet cald, trăiește clipa ca pe-un de-a pururi, și fă din lacrimi câte-un smarald. Mersul tău
GEANĂ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/361064_a_362393]
-
din alta limbă și iarba, iarba se acordă cu vântul ? se îmbrățișează, dansează amândoi, uneori el îi aduce o floare... nu, nu se acordă. unde-ai văzut ca iarba să șuiere și vânt care să înierbească ... de ce numai în țara meșterului manole prințul e rege ... Citește mai mult oare cifra 3 se acordă în gen și în numărcu cifra 4?nu, pentru că ele nu donează nimic, sunt niște zgârcitedar oare marea poate să se conjuge cu timpurile nisipuluide dincolo de vremuri?că
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
fi oul de cucdin alta limbăși iarba, iarba se acordă cu vântul ?se îmbrățișează, dansează amândoi, uneori el îi aduceo floare...nu, nu se acordă. unde-ai văzut ca iarba să șuiere și vânt caresă înierbească ...de ce numai în țara meșterului manole prințul e rege... XVI. PENTRU CĂ, de Vasile Pin, publicat în Ediția nr. 1226 din 10 mai 2014. pentru că ai plecat am acoperit cu palmele jumătatea goală a oglinzii mă amenința cu pumnul avea imprimate în memorie alfabetare A îl
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
trage peste cămașa apretată, cusută cu borangic și băieri negre, pantalonii de șai, de care agățase niște cozondraci, luați dintr-un magazin parizian, își încalță pantofii din lac negru, își soarbe cafeluța pe veranda din lemn lucrat cu migală de meșterii tâmplari din Domnești; poate de Nică lui Boșcănici, care precis îi migălise scăunelele și măsuța sculptată - pe care veșnic era o glastră din pământ cu mușcate roșii, că nu-i plăceau boierului florile rupte, în vaze cu apă, spunând că
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
de ani, în portul bătrânesc - cu ștergar alb, fotă, ie și peste ea, pieptar cusut cu ornamente populare, parcă coborâte din fotografia lui Luca Paul cu bătrânele satului. Veniseră să-și vadă lada de zestre, frumos gătită de un iscusit meșter popular, și mare le-a fost surprinderea și supărarea că locul care altădată era păstrătorul comorilor etnografice ale Domneștiului, muzeul făurit cu migală de Petre, „derbedeul” popii Nicolae Ionescu, astăzi este în paragină, ladă de gunoaie. Dar, deodată, tristețea a
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
din care să nu ne fi adus primele fructe, cu plăcerea ofrandelor. Cu adevărat, casa părintească rămâne un tărâm în care voi fi mereu prințesă. Mă gândeam, cu emoție, ce mândru ar fi fost de noi că am adus un meșter, apoi o echipă, care a rebetonat curtea, a făcut porți noi și a reparat hambarul, a pus gresie nouă pe scările exterioare. Tata avea multe planuri, dar mereu “urgențele” noastre îi redirecționau fondurile. Niciodată nu s-a plâns că nu
DRUMUL SPRE ACASĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360866_a_362195]
-
că banii necesari pentru purtarea războaielor nu vor mai fi irosiți pentru construcția de temple. - Și ce are atât de frumos și minunat acest mausoleu, că până la urmă este un mausoleu, nu? - Ai dreptate, e un mausoleu. Au fost aduși meșteri din Persia, Turcia, Italia, Franța. Marmura a fost adusă din carierele Markhana, iar gresia roșie de lângă Fatehpur Sikri. Legenda spune că proiectul și supravegherea construcției au fost făcute de celebrul arhitect Ustad Ișa Khan, căruia, la sfârșitul lucrărilor, împăratul a
CÂND TE TRAGE AŢA ... ( 2 ) de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360900_a_362229]
-
sfârșitul lucrărilor, împăratul a ordonat să îi fie tăiată mâna dreaptă pentru a nu mai putea înălța vreodată o construcție care să rivalizeze în frumusețe cu Taj Mahal. - Asta e o boală la împărați și la domnitori! Și la noi, Meșterul Manole a făcut o mânăstire, monument peste veacuri. Dar Negru-Vodă când a văzut ce ctitorie măiastră au făcut meșterii a poruncit să fie dărâmate schelele. I-a lăsat să moară sus pe acoperiș. Legenda spune că ei și-au făcut
CÂND TE TRAGE AŢA ... ( 2 ) de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360900_a_362229]
-
construcție care să rivalizeze în frumusețe cu Taj Mahal. - Asta e o boală la împărați și la domnitori! Și la noi, Meșterul Manole a făcut o mânăstire, monument peste veacuri. Dar Negru-Vodă când a văzut ce ctitorie măiastră au făcut meșterii a poruncit să fie dărâmate schelele. I-a lăsat să moară sus pe acoperiș. Legenda spune că ei și-au făcut aripi din șindrile ca să poată ateriza vii pe pământ. - Și au reușit? deveni curios grecul. - N-au reușit, pe
CÂND TE TRAGE AŢA ... ( 2 ) de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360900_a_362229]
-
când își deschide aripile albe pentru a-și ține cumpănitul pe o ramură înaltă de pin, profilată lung pe azurul cerului. La mânăstire ritual tăcut și solemn de vizitare: turiști simandicoși și evlavioși rotesc privirile peste frescele minunate create de meșterii de demult. Se cumpără vederi, se fac poze. Țăranii ajunși aici de prin satele din împrejurimi, risipesc mătănii în stânga și-n dreapta, pe la tainițe și pe la icoane. Stau tihnind pe o laviță din curtea mânăstirii, încălzindu-mi sufletul la razele
TOAMNĂ LA VORONEŢ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364114_a_365443]
-
care m-a împins în nezdruncinata mea ambiție de a scrie o suită de „Sonete mortale”, dedicate prietenilor mei cei mai dragi și, pentru a nu rămâne în afara genului, mi-am autodedicat propriul sonet. Iată-l: „S-a dus poetul meșter în sonete/ Lăsându-vă pe voi să trageți greul/ Venise timpul să scoată mardeiul/ Ca să ia stixu-n larg pe îndelete// Sonete v-a făcut cât penteleul/ Cu rime pergamute pe tăiete/ Și-acum se duce-n dalbe piruete/ Ca să-i
THEODOR RĂPAN de GEORGE ASTALOŞ în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364112_a_365441]
-
locuri îmblă cu puțină apă35arată el, menționând totodată că la locul numit Prilipățul (la Gura Văii, lângă Tr Severin, n.n) se află gresie compactă din care se fac pietre de moară ce se vând cu 17 galbeni perechea . Între meșterii care le confecționau erau și doi meșteri aduși din Tirol pentru a lucra stâlpii podului de la Gura Văii, necesar șoselei ce se construia în acea perioadă 36. Tot Ion Ionescu de la Brad ne dă informația că pietrele de moară, esențial
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
totodată că la locul numit Prilipățul (la Gura Văii, lângă Tr Severin, n.n) se află gresie compactă din care se fac pietre de moară ce se vând cu 17 galbeni perechea . Între meșterii care le confecționau erau și doi meșteri aduși din Tirol pentru a lucra stâlpii podului de la Gura Văii, necesar șoselei ce se construia în acea perioadă 36. Tot Ion Ionescu de la Brad ne dă informația că pietrele de moară, esențial pentru funcționarea acestor instalații, se aduceau și
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
Domnul fie lăudat, le pot pune pe toate în practică. Alte cărămizi care mi-au trecut prin mână, le-am șlefuit, uscat, aranjat iar acum culeg fructele gustoase. Dar, Doamne, câtă energie, ani, lacrimi, nervi nu am cheltuit mai întâi. Meșterul Manole mi-a fost pildă deseori - nimic nu se poate fără sacrificiu. GP: Cum este omul Ioana Chiriță? IC: Sunt soție, mamă - am doi copii minunați, fetița (pentru mine e încă fetița mea) are 27 de ani, iar băiețelul are
NOU ŞI UNIC ÎN FLANDRA – CURSUL DE LIMBA ROMÂNĂ. IOANA CHIRIŢĂ DUCE ROMÂNISMUL ÎN BELGIA de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363065_a_364394]