2,223 matches
-
1912), E. Lovinescu (nr. 66/1912), Simion Mehedinți (nr. 71/1912), Liviu Rebreanu (nr. 234/1912), Ion Minulescu (nr. 238/1912), I.Al. Brătescu-Voinești (nr. 33/1913), M. Dragomirescu (nr. 77/1913). Noua revistă română va tipări, între multe altele, medalioane despre Rémy de Gourmont și Mallarmé, traduceri din Whitman (primele apărute la noi) ș.a. Adversară a exclusivismului religios, nu a ezitat să publice, sub semnătura „ciorăparului” Ilie Stroiescu din Ploiești un articol în apărarea adventismului oprimat de clerul ortodox autohton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
putea lipsi, desigur, din discursul de legitimare al „contimporanului” Ion Vinea... Tudor Arghezi, „botezătorul” Postum, Urmuz intră cu adevărat în atenția publicului printr-un mic scandal de presă, înscenat - postum - de către nașul său literar Tudor Arghezi. Acesta acuzase, într-un „medalion” din Bilete de papagal, I, nr. 16, 19 februarie 1928, un presupus plagiat după Urmuz în cazul piesei Omul cu mîrțoaga de George Ciprian. Avizat, dramaturgul îi va răspunde cu umor, semnînd... Demetru Dem. Demetrescu-Buzău... „Scandalul” - foarte probabil regizat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
pe care „limbii noastre îi e greu să îl suporte”: reificarea... Mai reticent față de Urmuz este Al. Piru care, în a sa Istorie a literaturii române de la început pînă azi (Editura Univers, București, 1981, p. 405), îi acordă un scurt medalion unde rezumă plat judecățile călinesciene, adăugîndu-le doar calificativul de „precursor mondial al literaturii absurdului”... Capacitatea inovativă a autorului față de G. Călinescu se vede și din titlul cărții, unde „origini” e înlocuit de „început”, iar „prezent” de „azi”... Antiliteratură, metaliteratură, literatură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
locație. Am fost condus să-mi las bagajul la episcopat, o clădire de cărămidă cu trei caturi. M-a însoțit un funcționar înalt și slab, care m-a frapat prin înfățișare. Avea un guler de argint de care atârna un medalion în formă de ochi, cu o piatră neagră în locul pupilei; de culoare neagră îi erau și tunica, și hlamida, și tichia mulată de postav, cu șireturile desfăcute atârnându-i de-o parte și de alta a feței. Fața și mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
titular al unuia dintre cabinetele cele mai renumite din Roma, unde s-a născut În urmă cu cincizeci de ani și s-a dedicat politicii, reformei legilor națiunii, având ca hobby: scufundările acvatice, rugbiul și filatelia (cel puțin așa indica medalionul de sub fotografie), ultima carte citită: o biografie a lui Mussolini, căreia nu-i menționa autorul (de fapt citise doar primul capitol); În actuala legislatură, membru al comisiei pentru probleme sociale, promotor al unei inițiative parlamentare pentru recunoașterea importanței sociale pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
aleagă, Îl strigară cu voce tare, cerându-i să intre În echipa lor pentru a căuta comoara. Numele lui - „Ke-vin, Ke-vin!“ - făcea să răsune saloanele Palatului Lancillotti. Se Întorcea apoi din pereții plin de fresce și din tavanele pline de medalioane și cădea asupra lui ca o ploaie de aur. a șaptesprezecea oră Emma se apropie de oglindă. Când găsi Întrerupătorul, un șir de becuri albe o lumină fără milă. Răvășită. Palidă. În ultimul hal. E teribil să te gândești că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
evenimentelor? Cu Îndoială, sunt filmați, fotografiați și introduși Într-un săculeț de plastic transparent. Pe eticheta probei sunt atribuite Victimei Numărul Doi. Uneori, după anchetă, rudele le solicită. Papuci, haine purtate În ultima zi, monede, obiecte găsite În buzunare. Nasturi, medalioane, agrafe. Un fel de relicve ce nu fac minuni. Probe. Perna de pe canapea - găurită de glonț. Din cele două găuri, de intrare și de ieșire, ies pene albe, care se ridică la fiecare pas și te urmăresc dacă te Îndepărtezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
cilindru din aur, măsuță de toaletă din aur, birou-pupitru din aur, sabie... ehe!, din aur bătut cu calcedonie, charoit și fluorit. A mai pășit și a ajuns într-o sufragerie maaaaaare, ca un apartament regal. Deasupra patului, încadrat într-un medalion oval, două litere se „îmbrățișează”: „F” și „G”. Un mic iepuraș timorat stătea pitit. Copilul îl persiflă și atunci doi dulăi au ieșit dintr-o nișă. A înțeles: cei fără apărare trebuie apărați. În minte începea să i se contureze
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
a putut fi identificată. Tot ce se știe despre ea e că avea În jur de douăzeci de ani, păr lung de culoare Închisă...“ Se Întrerupse și Îi aruncă o privire speriată lui Lucas: - „Și că se numea Mary, conform medalionului gravat pe care-l avea la gît!“ - Uită-te la dată, exclamă el. 5 iunie 1968. La 5 iunie a avut loc prima crimă pe insulă. Cea asupra fratelui dumitale, Gildas. - Treizeci și cinci de ani mai tîrziu, zi cu zi. Lucas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Lucas o expedie imediat pe Annick, fără să-i mai dea precizări suplimentare. - Îți amintești de portretul strămoșului familiei Kersaint, de la castel? Cel care, pare-se, era șeful jefuitorilor vasului Mary Morgan, Erwan-Marie de Kersaint... În tablou, el poartă un medalion gravat cu același semn, sînt sigură! Lucas Îi adresă un mic salut admirativ, puse iar mîna pe cariocă și scrise PM sub al șaselea menhir. 22 Pierre-Marie de Kersaint arborase o Înfățișare mîndră cînd intrase vioi În biroul În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
strînse tare. - Este exact, răspunse sobru Arthus, fără să arate nici o urmă de tulburare. Bătrînul Îi făcuse să aștepte destul de mult, așa că Marie profită ca să-l conducă pe Lucas să vadă portretul strămoșului care purta Într-adevăr la gît un medalion gravat cu un semn identic cu acela de pe ultimul menhir. Arthus Îi măsură din ochi cu semeție. - Într-o familie ca a noastră, este de neconceput să lăsăm să se știe că fiul meu era un laș care refuza să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
arunc măcar o privire camerelor care zăceau pe jos și m-am Îndreptat spre faleză. Era ora fluxului și primele valuri se zdrobeau deja ca o spumă de recife, la douăzeci de metri mai jos. Am dus instinctiv mîna la medalionul pe care-l aveam În jurul gîtului. Pe el era gravat un cerc Înconjurat de liniuțe perpendiculare. M-am gîndit la Erwan de Kersaint, strămoșul meu, care dăduse naștere fără voia lui unei alte generații de jefuitori de corăbii. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
aceia care voiseră doar să se joace. Dacă măcar ar fi simțit remușcări mai apoi. Dar nu, profitaseră de banii nelegiuirii lor. M-am gîndit la aceea care Își sfîrșise viața acolo, cu treizeci și cinci de ani În urmă. Am deschis medalionul pe care Îl recuperasem odată cu dosarul necunoscutei din Molène și am strecurat Înăuntru o minusculă fotografie care nu mă părăsise vreme de treizeci și cinci de ani. O poză făcută de Sean. Belfast, 1967. Am contemplat chipul acelei femei pe care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
lume. Fusese suficientă o singură privire Într-un pub Înecat În fum și zgomot. O simplă privire. Abia o secundă, cel mult două. Îmi zîmbise, eu Îi răspunsesem. Iar existențele noastre se schimbaseră. Pusesem să-i fie gravat prenumele În interiorul medalionului și așteptam să-l pot recupera oficial pe al meu pentru a-l Înscrie alături de al ei. Vreme de treizeci și cinci de ani, nu se scursese nici măcar un ceas, un minut, o secundă fără să mă gîndesc la ea. Și la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
mă lipsise o dată mai mult de cei pe care Îi iubeam. Am privit Încă o clipă chipul palid pe care cea mai mică rază de soare Îl umplea de pistrui, pletele lungi și brune, imenșii ochi verzi și am Închis medalionul. Zgomotul valurilor care se spărgeau cu putere de recifele din golful jefuitorilor de corăbii mi-a dat amețeală. Am fost atunci ispitit să mă duc după ea. Era de ajuns să fac un pas Înainte și totul s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
cînd Îl auzi pe Lucas declarînd că era inutil să mai continue căutările. Scotoci mașinal În buzunar și dădu peste obiectul rotund și neted pe care Ryan i-l strecurase În palmă chiar Înainte de a sări. Îl scoase și contemplă medalionul: pe aurul neted era gravat un soare, identic cu acela care Împodobea ultimul mehir, singurul care nu picurase sînge. Marie se gîndi că ultimul gest al lui Ryan fusese de a-i transmite acea bijuterie care Îi revenea În mod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
micul dejun, cunoscu un soi de șaizecioptist breton care conducea atelierul de acuarelă. Era Paul Le Dantec, fratele actualului director al Locului, și făcea parte din nucleul inițial de fondatori. Cu tunica lui indiană, cu barba lungă, căruntă, și cu medalionul În formă de triskel la gât, evoca de minune o blajină preistorie baba. La cincizeci și cinci de ani trecuți, bătrâna epavă ducea acum o existență pașnică. Se trezea În zori, se plimba pe dealuri, observa păsările. Apoi se așeza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
curiozității și a libidoului. Însă rochia aceea verde era departe de a fi provocatoare. Decolteul îngust (îl văzuse atunci când ea intrase și se așezase la masă), nu permitea privirii decât contactul cu lănțișorul de aur de care fusese agățat un medalion oarecare. Spatele femeii nu era gol, astfel încât niciun bărbat din încăpere nu-și putea plasa un virtual deget arătător între omoplați, pentru a coborî, apoi, încetul cu încetul, prelungind și amplificând satisfacția, înspre mijloc, către locul magic în care ar
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
a) Vatra satului: în perioada 2000-2002, pe teritoriul suburbiei s-a descoperit întâmplător o monedă bizantină din bronz, emisă de împăratul Iustin II (565-578) între anii 573-574. În stare bună de conservare, piesa este perforată, probabil cu scopul purtării ca medalion. Cercetare necunoscută. Piesa se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui (nr. inv. 2735). Bibliografie: Butnariu et alii 2007, p. 95, poziția 1. 149. Dolhești (comuna Dolhești), județul Iași a) Teritoriul comunei: în 1881-1882 cetățeanul P. Gașpar a descoperit
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
loc În sertar. „N-o să scrii tu așa ceva nici Într-o sută de ani.“ Ceea ce era cât se poate de adevărat. Am pus poeziile la poștă și după câteva săptămâni am primit un plic cu o scrisoare și cu un medalion de argint pe care erau Încrus- tate o pană, o călimară și o carte. obținusem o menținune la Festivalul de Național de Poezie „Costache Conachi“ din Tecuci. Am pus medalionul În cutiuța cu comori, alături de un ou de prepeliță, o
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
am primit un plic cu o scrisoare și cu un medalion de argint pe care erau Încrus- tate o pană, o călimară și o carte. obținusem o menținune la Festivalul de Național de Poezie „Costache Conachi“ din Tecuci. Am pus medalionul În cutiuța cu comori, alături de un ou de prepeliță, o aripă de libelulă cam ruptă pe margini, o piatră verde găsită pe malul Dunării și de Domojo, bățul cu chip de drac cu care bunicul lui Adi speria noaptea stafiile
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
loc în sertar. „N-o să scrii tu așa ceva nici într-o sută de ani.“ Ceea ce era cât se poate de adevărat. Am pus poeziile la poștă și după câteva săptămâni am primit un plic cu o scrisoare și cu un medalion de argint pe care erau încrustate o pană, o călimară și o carte. Obținusem o menținune la Festivalul de Național de Poezie „Costache Conachi“ din Tecuci. Am pus medalionul în cutiuța cu comori, alături de un ou de prepeliță, o aripă
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
săptămâni am primit un plic cu o scrisoare și cu un medalion de argint pe care erau încrustate o pană, o călimară și o carte. Obținusem o menținune la Festivalul de Național de Poezie „Costache Conachi“ din Tecuci. Am pus medalionul în cutiuța cu comori, alături de un ou de prepeliță, o aripă de libelulă cam ruptă pe margini, o piatră verde găsită pe malul Dunării și de Domojo, bățul cu chip de drac cu care bunicul lui Adi speria noaptea stafiile
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
Carmina. O știam vag - fusese colegă de an cu noi, dar se lăsase de facultate. Era parcă și mai slăbuță, îmbrăcată cu o fustă roșie plisată și cu un tricou verde, iar la gât purta un lănțișor de argint cu medalion cu Fecioara maria. Ochii, pe care îi ținea întredeschiși, ca și cum ar fi fost pe punctul să adoarmă sau ar fi fost într-un fel de transă, și gura cu buze foarte subțiri și palide, arătau ca niște tăieturi negre spre
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA MIGUEL DE UNAMUNO ÎNSEMNĂRI PENTRU UN TRATAT DE COCOTOLOGIE Traducere, note și postfață de Carmen BULZAN Prefață de Teodor DIMA INSTITUTUL EUROPEAN 2011 Cuprins Medalion Miguel de Unamuno. Viața ca o confesiune (Teodor Dima) / 9 Însemnări pentru un tratat de cocotologie / 13 Pentru o păsărică / 47 În loc de epilog, Unamunococotolog? / 53 Fotografii / 59 Notă asupra traducerii / 65 Bibliografie / 67 Pajaritas de rima Miguel de Unamuno Pajaritas
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]