1,871 matches
-
suficient prin plasarea sa în registrul acut, dinamizarea ritmică ( ) și reaparițiile sale ulterioare în contextul discursului. Pauzele situate în debutul motivelor dobândesc funcții expresive la nivelul imaginii conceptuale, limitând în mod deliberat forța de pregnanță a acestora prin deplasarea unităților melodice în raport cu structura metrică sau timpul tare al acesteia. Deopotrivă, Debussy apelează și la efectul diferențierii timbrale a motivelor prin repartizarea acestora în registre diferite, aspect care se dovedește invariabil pe parcursul celor trei reeditări survenite în evoluția discursului. Léon Vallas va
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
diferite, aspect care se dovedește invariabil pe parcursul celor trei reeditări survenite în evoluția discursului. Léon Vallas va semnala posibila corespondență dintre tema cântecului popular Au clair de la lune și motivul introductiv al preludiului, care pare să metamorfozeze până la deformare linia melodică originară. La nivelul limbajului armonic, organizarea discursului sonor prin separarea elementelor constitutive în registre distincte va fi suplimentată de o distribuire diferențiată a sistemelor cromatic și diatonic, expuse în juxtapunere sau suprapunere. Afirmația motivului introductiv surprinde prin rezonanța stranie a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
planul acordului respectiv. Prezența ultimelor două acorduri cu septimă în poziția răsturnării întâi, cu implicita disonanță a secundelor proiectată în vârful acestora, amplifică aspectul enigmatic al imaginii sonore evocate. Această impresie devine unanim resimțită o dată cu apariția ulterioară a unei linii melodice predominant cromatice (desfășurată în sens descendent), precum și prin aportul sonorității disonante a intervalului de cvartă mărită plasat în debutul celui de-al treilea motiv, realimentând în mod evident stridența sonoră. Astfel, asistăm la un ritual magic șoptit de rezonanțele misterioase
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de discurs generată de aglomerarea țesăturii (dublarea acordurilor). Reeditarea unității tematice conservă structura anacruzică a motivelor, juxtapuse de această dată unei pedale armonice inițiale de do# major cu septimă mică. Paul Roberts indica înlocuirea penultimului sunet - fa# -, conținut de linia melodică a arabescului măsurii 6, cu , argumentând modificarea solicitată cu mărturia unei copii a primei ediții de preludii ce aparținuse compozitorului, în care această rectificare ulterioară apare marcată de însuși Debussy. Analiza comparată a celor două ediții utilizate, evidențiază menținerea sunetului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
metrice de 9/8, care prin lărgirea spațiului de discurs favorizează extinderea dimensiunilor articulației motivice. Aceasta reprezintă o conjunctură excepțională a limbajului debussyst, construit cu prioritate prin reiterarea aproximativ identică a unor motive scurte și concise. Noua ipostază a motivului melodic preia configurația originară a expunerii în octave, adiționând acesteia o nouă linie melodică care evoluează paralel, la interval de terță. Acesta va fi ulterior contrapunctat de o evoluție „în oglindă” a vocilor mediane ce expun o parafonie de acorduri cu
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
articulației motivice. Aceasta reprezintă o conjunctură excepțională a limbajului debussyst, construit cu prioritate prin reiterarea aproximativ identică a unor motive scurte și concise. Noua ipostază a motivului melodic preia configurația originară a expunerii în octave, adiționând acesteia o nouă linie melodică care evoluează paralel, la interval de terță. Acesta va fi ulterior contrapunctat de o evoluție „în oglindă” a vocilor mediane ce expun o parafonie de acorduri cu terță mare și septimă mică, echilibrând astfel configurația țesăturii superioare. Folosirea pedalei de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
unei versiuni rezumative a temei de vals, în care timpii tari ai măsurii apar adesea anticipați de un amplu arpeggiato concluzionează secțiunea mediană odată cu restabilirea mișcării lente a introducerii (mouvement). Secțiunea finală a preludiului debutează cu scurte intervenții ale arabescului melodic introductiv, apelând inițial la o retimbralizare a sonorității sale prin schimbarea de registru. Coda (Plus lent) readuce în prim-plan motivul acordic introductiv, proiectat pentru prima dată în tonalitatea de bază fa# major. Ulterior, ipostaza răsturnării I a articulației motivice
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
corespondență cu imaginea vizuală a „oglindirii”, atribut esențial al mediului acvatic. Aluziile la apă, la valurile și ondulările acesteia le recunoaștem deopotrivă în ascensiunea amplă a acordurilor măsurilor 3 și 5, căreia i se juxtapune mersul descendent al unor motive melodice în zig-zag, îmbogățite de multiple iluminări politonale, ca sugestie sonoră a lumii acvatice supuse permanentei metamorfoze dictate de circuitul natural. În același plan noțional, asocierea acordurilor cluster cu rezonanța cvartei mărite produce o sonoritate neutră, privată de contururi distincte, menită
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a motivului secțiunii secunde plasat în finalul părții introductive va constitui o soluție inspirată în demersul compozițional al realizării unei tranziții coerente spre episodul următor. Scriitura imprimă evidențierea acesteia printr-o țesătură rarefiată a discursului (desfășurat pe o singură linie melodică), subliniată interpretativ (en dehors) și supusă deopotrivă noii modificări agogice ce survine în contextul avansării (Retenu). Pedala de rezonanță ar trebui folosită, în exclusivitate, cu scopul marcării expresive a ultimelor două sunete ale măsurii 31. Însoțită de o nouă revenire
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a tonalității anunțate anterior. Debussy evită în mod intenționat rezonarea sunetului corespondent cvintei perfecte a lui pentru a contura un cadru armonic general, aparținând acordului mărit de ( va fi atins doar în mod pasager de celula cromatică descendentă a liniei melodice superioare). Tema recurge la secvențarea cu o cvintă mărită ascendentă a versiunii anticipative, precum și la modificarea calității intervalului de secundă care va succeda repetiția sunetului din măsura 30, procedând la diminuarea intervalului și astfel, generând o redimensionare a imaginii estetice
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
supus acestei reiterări secvențate), variația fiind produsă de vocile inferioare ale discursului (măsurile 38 - 39), ce amplifică țesătura originară. Astfel, discursul celor cinci linii evolutive (excluzând planul static al registrului grav) va împleti cu măiestrie traseele „rezumative” ce dublează linia melodică principală cu cele două planuri ale ostinato-ului ritmico melodic. Avansarea spre cea de-a treia secțiune (C) se realizează cu aceeași implicare a momentului de tranziție, de această dată într-o „rememorare” meditativă (Le double plus lent) a motivului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ale discursului (măsurile 38 - 39), ce amplifică țesătura originară. Astfel, discursul celor cinci linii evolutive (excluzând planul static al registrului grav) va împleti cu măiestrie traseele „rezumative” ce dublează linia melodică principală cu cele două planuri ale ostinato-ului ritmico melodic. Avansarea spre cea de-a treia secțiune (C) se realizează cu aceeași implicare a momentului de tranziție, de această dată într-o „rememorare” meditativă (Le double plus lent) a motivului tematic secund. Funcția sa de liant, îndeplinită la nivelul structurii
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
prezență constantă de-a lungul întregii secțiuni dezvoltătoare, proiectate într-un caracter liber Rubato, un peu au-dessous du mouvement (puțin sub tempo-ul mișcării). Secvențată de pe fa# și cu preponderență dublată la interval de terță mică (sau intervalul enarmonic), linia melodică a aceluiași motiv cu note repetate doucement marqué (marcat cu blândețe) plasată în prim-planul registrului acut, determină retragerea ostinato-ului într-un fundal sonor al discursului. Efectul amplu al pedalei de rezonanță, asociat celui de surdină, va facilita realizarea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
revenire a tonalității de început (re major), recurge la o prezentare sintetică a materialelor tematice principale, apelând la o recurență a ordinii de apariție. Astfel, distingem reafirmarea motivului secund într-o ipostază similară celei exprimate de momentul tranziției (plasând linia melodică pe același ton de și operând doar o modificare de registru), suprapusă unui „comentariu” de natură cromatică în planul inferior al discursului și unui bruiaj constant produs de ostinato-ul ritmico-melodic al secundei mari sol - la. Motivul cromatic plasat, în
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
coeziunea elementelor de limbaj componente în edificarea aceleiași concepții directoare și a caracterului său impunător: utilizarea unui ritm desfășurat cu preponderență în valori mari de durată ( ); expresia tempo ului lent Grave (cu recomandarea nivelului metronomic de ); mersul treptat al liniei melodice principale, proiectată într-o dinamică de f sonore, în spațiul rezonant al registrului grav; suprapunerea acordurilor masive din planul superior al discursului; amplificarea progresivă a țesăturii sonore până la coexistența a patru linii evolutive distincte; sensul divergent al avansării planurilor din
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
augmentarea semnificativă a nivelului dinamic (cresc. molto - f - cresc.), determină un efect sonor de masivitate. Solicitarea insistentă de a marca sunetele liniei principale cu un atac tenuto implică tratarea acestora ca entități cu o egală pondere în contextul ansamblului traseului melodic. Astfel, acea prețiozitate și înfumurare a personajului evocat va decurge dintr-o rezonare clară, lipsită de echivoc, a sunetelor (în fapt, aspect corespondent caracterului „lipsit de îndoieli” al lui Pickwick) și cu o folosire adecvată a pedalei de rezonanță (efectele
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
imnului, ce le regăsim în registrul grav al țesăturii. O nouă etapă în desfășurarea narativă ne propune un moment de divertisment, o relaxare evidentă a atmosferei anterioare (Peu à peu animé - pp léger), determinată de apariția surprinzătoare a unei linii melodice ce înlănțuie cu insistență formule ritmice punctate ( ), imprimând un caracter amuzant acestui material tematic. Animația planului median va fi atenuată de expresia stranie a două motive scurte expuse în sens contrar (pentru a echilibra evoluția de ansamblu a discursului), precum și
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
introductiv (măsura 4 - planul superior) pe fundalul revenirii aceleiași frenezii difuzate de natura celui de-al doilea material tematic. O dată cu această avansare se produce o modulație la cu treapta a IV-a urcată, iar secvențarea melodico-ritmică operată la nivelul liniei melodice superioare determină ulterior evoluția spre . În planul viziunii compoziționale de ansamblu, expresia ritmului punctat pare investită cu o funcție esențială în contextul acumulărilor dinamice majore. Argumentul afirmației îl constituie însăși plasarea și utilizarea sa insistentă în momentele decisive ale construcției
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ca element vital în 266 demersul acumulării tensionale majore a punctului culminant (più f - ff - cresc.). Secțiunea finală debutează cu aceeași melodie amabilă în fa major, brusc întreruptă de expresia unei intervenții discrete, ce surprinde prin caracterul străveziu al discursului melodic expus în pp lointain et léger (îndepărtat și ușor). Tendința pentatonică a unui re major imprevizibil desconspiră autorul acestor imagini sonore, ce reușiseră printr-o prelungită evoluție în spațiul „îngust” al diatonicului să disimuleze identitatea acestuia. Dar, accentul violent (mf
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
inspirat al juxtapunerii de contraste. Hommage à S. Pickwick Esq. P.P.M.P.C. operează o modificare de stare în raport cu preludiile precedente, îndeplinind în același timp și rolul de interludiu înaintea „trilogiei” finale ce se anunță. IV.10. Canope (Canopă) Printr-o simplitate melodică stilizată, Canope reînvie ritualul magic al unei procesiuni funerare, ale cărei glasuri surde par izvorâte din liniștea timpurilor pierdute în istorie. În pofida opțiunii denominative la care face apel Debussy, viziunea acestei asocieri de imagini nu ne propune o simplă descriere
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
secunda „oglindirii” supreme, a privilegiatei Regăsiri de sine. Expresia temei introductive relevă dimensiunea unei simplități ce transcende spre o remarcabilă esențializare. Acea distilare a limbajului decurge din aspectul monoritmic al debutului și spațiul restrâns al scării pentatonice descrise de linia melodică superioară a acordurilor, care avansează în acalmia unei mișcări lente (Très calme et doucement triste - foarte calm și ușor trist cu recomandarea nivelului metronomic de ). Instabilitatea evoluției armonice determinată de frecventa pendulare între modal și tonal (re minor și re
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
jocul dinamic al juxtapunerii diferitelor registre anunță apariția secțiunii mediane (Animez un peu). Discursul acesteia imprimă o ușoară activare avansării sonore, ce pare să corespundă proiecției pentru o clipă a acelei civilizații pe care Timpul îi încremenise Chipul. Reluarea ideii melodice a celui dintâi „bocet” va păstra atât configurația ritmico melodică originară, cât și registrul inițial al acesteia. De altfel, o analiză atentă a evoluției de ansamblu a preludiului va confirma acest fapt, devenit o caracteristică esențială valabilă la nivelul ambelor
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
celui dintâi „bocet” va păstra atât configurația ritmico melodică originară, cât și registrul inițial al acesteia. De altfel, o analiză atentă a evoluției de ansamblu a preludiului va confirma acest fapt, devenit o caracteristică esențială valabilă la nivelul ambelor exprimări melodice expuse în stil recitativ (prima melopee măsurile 7, 9, 20, 22 și cea de-a doua melopee - măsurile 11, 13, 30, 32). Alunecările descendente în , conturând linia melodică a unei scări de șapte sunete (aluzie directă la gama pelog a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
confirma acest fapt, devenit o caracteristică esențială valabilă la nivelul ambelor exprimări melodice expuse în stil recitativ (prima melopee măsurile 7, 9, 20, 22 și cea de-a doua melopee - măsurile 11, 13, 30, 32). Alunecările descendente în , conturând linia melodică a unei scări de șapte sunete (aluzie directă la gama pelog a muzicii de gamelan), cu o vădită nuanță orientală (prezența secundei mărite și a intervalului său enarmonic), finalizată cu o prelungită staționare pe sunetul , par să evoce imobilitatea unor
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
melopee (Plus lent, très doux et très expressif) ce se pierde progresiv (très lent, encore plus doux) în rezonanța aceluiași do major. În finalul preludiului, Debussy propune un adevărat studiu despre frumusețea vibrantă a sunetului în sine, prin plasarea arabescului melodic în prelungirea ecoului acordului de do major. Distorsionarea acustică astfel creată comunică sugestia vizuală a tulburării, a destrămării imaginii revelatoare. La nivel interpretativ, sunetul re din vârful acordului de încheiere necesită o subliniere dinamică suplimentară în scopul de a fi
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]