13,191 matches
-
de la Bratislava, Cehoslovacia (“Bratislavska Lyra”) și conduce de asemenea către premii, la Creație, melodiile cărora le dă viață la festivalul de la Mamaia (“Of, inimioară”, “Ai plecat râzând”). În paralel, este tot mai solicitată de alți compozitori, interpretând cu succes melodii de Alexandru Mandy (“Masa tăcerii”, “Romanța dragostei”) și Cornel Fugaru (“De ce?”), împreună cu acesta din urmă efectuând mai multe turnee în străinătate. La cea de-a III-a ediție a “Cerbului de aur”, care a avut loc între 3 și
Povestea (?i... pove?tile!) continu? (V) by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83417_a_84742]
-
detaliu, căci trebuia să fac o figură frumoasă lângă marii interpreți americani. Pentru această seară deosebită compozitorul George Grigoriu îmi pregătise în primă audiție o piesă minunată, “Câtă dragoste”, care s-a bucurat de mare succes. Am mai cântat atunci melodii de Edmond Deda, Paul Urmuzescu, George Grigoriu, Temistocle Popa, Alexandru Mandy, dar și piese din repertoriul internațional, în limba franceză și engleză. Experiența dobândită în nenumăratele turnee efectuate între anii 1965 și 1969 în Rusia, Bulgaria, Israel, Belgia, Olanda, Polonia
Povestea (?i... pove?tile!) continu? (V) by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83417_a_84742]
-
și de o vibrație evocativă și emoțională impresionantă. Ceea ce m-a emoționat a fost faptul că violoncelul suna realmente ca o orchestră, o orchestră compactă , cu voci soliste ale unor instrumente încă deabia atunci de noi auzite, o muzică, cu melodii și dansuri. Instrumentul răsuna ca un aparat muzical multisonor, și cu nimic din ce știam că-i este tradiția. Cred că aici este locul să aduc mulțumiri Forumului Cultural Austriac de la București, sponsorul acestui regal instrumental și componistic.
Un violoncelist de excepție by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83405_a_84730]
-
dar e clar că au dreptate din plin cei care afirmă că nu poți asculta și decide fără cusur atunci când trebuie să alegi 12 titluri din aproape 160, în numai 2 zile! Calculați ce înseamnă să audiezi 80 de melodii într-o zi: mai poate oare judeca obiectiv un jurat în asemenea condiții? Așa încât unii chiar se întreabă dacă piesele lor au fost cu adevărat ascultate, neexistând nici o transparență. Mai grav este că nici nu se știe CINE a făcut
Varz? ? la TVR by Ana-Maria SZABO () [Corola-journal/Journalistic/83389_a_84714]
-
în TVR în prezent, el a uitat că anul trecut spunea că “Eurovision e un fel de “Miss Piranda”“!): “Paula Seling și Ovi pleacă la Copenhaga!”. Firească frustrarea tuturor... Să ne înțelegem: TVR poate stabili chiar și fără concurs o melodie care să reprezinte România, regulamentul i-o permite. Dar atunci când purcede la o întreprindere atât de amplă, când ia bani pentru înscriere și pentru SMS-uri, iar inaliștii își plătesc din buzunar (!) trasportul și cazarea, e obligată la o transparență
Varz? ? la TVR by Ana-Maria SZABO () [Corola-journal/Journalistic/83389_a_84714]
-
venite din partea omului de radio Andrei Partoș, care susține că “Miracle” prea ar aduce izbitor cu “Neon Lights” (Demi Lovato) și “Glorious” (piesa de anul trecut a Germaniei, cântată de Cascada). O acuză similară de “inspirație” a fost adusă și melodiei “One more time”. Coarnele “Cerbului” Afundată în datorii până în gât, TVR vrea plătirea acestora de întregul popor și își permite să angajeze numeroși comentatori cu nume pe sume fabuloase. Mai mult, zice că ar vrea să reia și “Cerbul de
Varz? ? la TVR by Ana-Maria SZABO () [Corola-journal/Journalistic/83389_a_84714]
-
tot cu secvențe filmate, ca la Monica Anghel... Dar cei de la TVR au, vizibil, probleme de memorie și informare, dacă înseși cele două domnișoare PR scriu fără să le tremure mâna că invitații de onoare au “readus în memoria publicului MELODIILE lor premiate la acest festival”, care era unul de Interpretare și nu de creație...
Varz? ? la TVR by Ana-Maria SZABO () [Corola-journal/Journalistic/83389_a_84714]
-
de aur” (de ce oare nu se mai transmite pe micul ecran? Bilă neagră pentru organizatori...), Matilda Pascal Cojocărița l-a reeditat parțial la Deva, împreună cu soțul ei, dirijorul și violonistul Ștefan Cigu, în repertoriu figurând și titluri vechi, de pe albumul “Melodii de-atunci, cântate acum”, dar și romanțe noi, lansate în concursul de creație la Târgoviște. Adevărat recordman al “Crizantemei” (din cele 46 de ediții a participat la 30!), tenorul Florin Georgescu a dominat scena cu vocea sa, abordând și romanțe
Parfum de crizanteme by Fulvia MIcu () [Corola-journal/Journalistic/83416_a_84741]
-
au petrecut într-o podgorie și în două trenuri, aranjate special pentru videoclip: o întreagă desfășurare de forțe, cu peste 150 de persoane implicate, dar și locomotive, vagoane, macarale. ANYA și MATTEO - lansează un nou single, “În ochii mei”, o melodie de dragoste. Piesă a fost compusă de băieții de la Deepside Deejays, iar la scrierea textului a participat și Matteo. ECATERINEși DIMA - ne amintesc de primă iubire odată cu lansarea single-ului “Zi cu soare”, acordurile pariziene ale piesei prind viața într-
Duete by Dan CHIRIAC () [Corola-journal/Journalistic/83434_a_84759]
-
1929 - Ploiești, când nu era încă student la Conservator), urmate de canonul Aliluia, de fuga la 2 voci Bogații au sărăcit..., de un heruvic și un chinonic (toate datate 1930), urmate de Liturghia psaltică (1935), de Variațiunile libere asupra unei melodii bizantine din sec. XIII (1939), de Sonata bizantină (1940) și apoi depășirea momentului ce a urmat presupusei distrugeri a primei versiuni a celui dintâi dintre oratorii și înlocuirea, într-un timp record, a întregii substanțe melodice din secolele XIII - XIV
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
sporirea atașamentului celui ce a dat numele filarmonicii ploieștene - la a cărei ctitorire a contribuit din plin - pentru ceea ce eminentul său dascăl, George Breazul, numea „muzica bisericească străbună”. Este vorba despre prelucrarea polifonică a troparului Paștilor - Hristos a înviat...- după melodia tradițională pe glasul II și despre Rugăciunea inimii, scrisă pentru gruparea religioasă Rugul aprins, creație aparent surprinzătoare pentru orizontul muzicianului și care a ajuns în Muntele Athos, prin unul dintre reprezentanții mișcării spirituale de la Mănăstirea Antim, regretatul părinte nonagenar, Petronie
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
unei consultari populare prin votul publicului, prin mesaje telefonice sms accesibile inclusiv publicului austriac prezent în fața micilor ecrane. Favorita asistenței a fost violonista norvegiană Eldbjorg Hemsing, de 18 ani, o apariție cuceritoare fluturând un păr blond care unduia în acordurile melodiilor "Fanteziei Carmen" din opera lui Georges Bizet. De aprecierea juriului dar și a publicului s-au bucurat inclusiv evoluțiile tinerilor soliști din Anglia și din Slovenia, evoluând la pitorescul instrument care este muzicuța cromatică cu schimbător și - respectiv - la saxofon
"Eurovision Young Musicians" by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8479_a_9804]
-
americani buni atât cât au fost capabili. Eu așa văd mai corect: jazz în România. Jazz-ul românesc are mari posibilități de a deveni o muzică foarte interesantă pentru că are la bază folclorul, care este foarte bogat, ca sonorități, ca melodii, ca ritmuri. Dar în special izvorul melodic. Mă refer la un folclor stilizat, la care se adaugă ritmuri tradiționale interpretate cu swing, ceea ce poate fi foarte aproape de interpretarea unui bun instrumentist american (de jazz). [...] Bineînțeles că este bine să ne
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
Henderson) și Stella By Starlight (Washington/Young) demonstrau prima dată ascultătorilor din Europa occidentală calitățile lui Iancy Körössy. În primul rând, armoniile predominant disonante, înșirate (ca altădată, în Varșovia anului 1961) sub formă de invenție ce excludea, în pasaje consistente, melodia. Totul puternic ritmizat, captând întreaga atenție, menținând partea a doua a improvizației pe tema proprie „Sorrow” în registrul de interferență mediu-grav al pianului, cu o pulsație ritmică ajunsă la incandescență. Dar, cu Stella By Starlight, Körössy intra prima dată<footnote
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
deosebit de cel anterior prin lirismul melodic abstract al basului lăsat singur, prin acordurile și melodica dezlânate ale pianului, prin comentariul a-ritmic al tobelor cărora li se cer sonorități atipice, mai degrabă familiare climatului muzicii moderne europene, accentuiază distanțarea față de melodia clasică de jazz de la care s-a pornit. Distanțare sporită de creșterea tensiunii muzicale prin revenirea la polifonia sonoră și intensificarea progresivă a ritmului. Totul ajuns la paroxism, de unde Körössy întoarce nava spre țărm, impunând din nou bateristului pulsația uniformă
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
țărm, impunând din nou bateristului pulsația uniformă, intens swingată. Agitația free se menține prin survolarea rapidă a întregii claviaturi, și după re-expunerea temei, prin coda la fel de cluster-izată. În mod dorit, dar surprinzător de ingenios, ultimul acord este cel concluziv, din melodia lui McHugh. Originalitatea discului comentat aici, s-a vădit încă din titlul-declarație: Identification. Iancy Körössy dovedise pe parcursul primelor patru piese, cine este. Dar muzicianul de jazz atât de puternic legat de melodica, armoniile și ritmurile folclorului românesc a înțeles atunci
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
atuùl său cel mai puternic este noutatea, ineditul zonei etno-culturale ce-i aparține. Demonstrația cea mai importantă începe în piesa a V-a, firesc, odată cu redarea temei generatoare: Hora de la Viziru. La fel de antrenantă ca în piesele comentate (acum, și din cauza melodiei românești de dans, originară din zona Brăilei), menținându-se în stilul bop, raportarea improvizației pe claviatură la melodica oriental-românească este clară încă de la început, într-o secvență melodică scurtă. Körössy rămâne în preferatul său registru mediu unde, de data asta
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
românești de dans, originară din zona Brăilei), menținându-se în stilul bop, raportarea improvizației pe claviatură la melodica oriental-românească este clară încă de la început, într-o secvență melodică scurtă. Körössy rămâne în preferatul său registru mediu unde, de data asta, melodia intens ritmată îl duce cu gândul pe ascultătorul român la sonoritatea țambalului, iar ascultătorului din alte spații etno-culturale îi lasă o impresie puternică de inedit. Urcarea în registrele acut și supra-acut ale pianului înseamnă aceeași înălțare în tăriile libertății melodico-armonice
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
elită (Dan Mândrilă, Ștefan Berindei, Alexandru Imre, Johnny Răducanu, Wolfgang Güttler, Eugen Gondi) cu specificul și exigențele freejazz-ului autentic. Iancy Körössy în Lumea Nouă Muzica americană a fost, este și va rămâne cea mai frumoasă muzică din lume, pentru că toate melodiile pe care le numim standard, fac parte din operete și spectacole de revistă cu cele mai reușite armonizări, cele mai sofisticate. Ele rămân totdeauna moderne.<footnote lex Vasiliu - Convorbire cu Iancy Körössy. Înregistrare audio, iulie 2007 footnote> Datorită recomandării lui
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
a avut mediul propice unei existențe dedicate exclusiv muzicii. Acolo s-a întîmplat, în 1972, un eveniment muzical: recitalul pe care a fost invitat să-l susțină la Universitatea din Atlanta. Programul a fost conceput cu grijă. Variațiunile spontane pe melodia la modă în primii ani ai deceniului 1971 - ’80 Love Story de Francis Lay, au reprezentat primul gest de captare a bunăvoinței publicului. A fost mai mult. Melodia romanțioasă, pe care ne-o reamintim, i-a inspirat lui Iancy Körössy
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
Universitatea din Atlanta. Programul a fost conceput cu grijă. Variațiunile spontane pe melodia la modă în primii ani ai deceniului 1971 - ’80 Love Story de Francis Lay, au reprezentat primul gest de captare a bunăvoinței publicului. A fost mai mult. Melodia romanțioasă, pe care ne-o reamintim, i-a inspirat lui Iancy Körössy un torent de idei, exprimate ad libitum cu o delicatețe, cu o forță dramatic-expresivă, cu o strălucire tehnică impresionante, de factură romantic-chopiniană. Deși recitalurile de la București au atras
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
Eugen Ciceu și Richard Oschanitzky - Iancy Körössy avea deschiderea spre toate genurile, și tehnica instrumentală dublă: potrivită deplin cântului jazzistic și cântului academic. Al doilea moment de captatio benevolentiae a fost improvizația<footnote Körössy prefera formula „variațiuni spontane” footnote> pe melodia pop americană, la fel de cunoscută, Raindrops, de Burt Bacharach, trecută, ca într-o partidă de badminton, de la paleta lui Mozart la paleta lui Beethoven. Un stol de idei melodice sprințare, zburătăcite pe claviatură spre a lua respirația ascultătorului. Momentul următor s-
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
stil. De parcă și-ar fi propus o refacere a istoriei muzicii de la Bach și Mozart la modernii jazz-ului american, Körössy s-a oprit în următoarele 6’23’’ în epoca romantismului. Introducerea meditativă, închegată dintr-o succesiune de acorduri, expunerea melodiei lirice, ornamentată cu ghirlande de figurații ce vădesc, iarăși, tehnica pianistică desăvârșită, oferă climatul variațiunilor de o extrovertită factură romantică. Dacă ar fi fost posibil, Schubert, Schumann, Chopin, Rahmaninov l-ar fi ascultat atunci cu atenție, și poate că nu
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
glumă ca o punte ce îndrumă ascultătorul de la retorica romantismului, spre sonoritățile aglutinate, la fel de pletoase, din ultimul act al spectacolului avangardei muzicale (reamintesc, Körössy cânta la Universitatea din Atlanta într-o seară a anului 1972). Motivul inspirator a fost preacunoscuta melodie de spectacol revuistic și temă pentru improvizatorii de jazz Tea for Two, de Vincent Youmans. Nefiind expusă în forma originală, melodia rămâne ușor de recunoscut cînd „scapă” imediat în „hățișurile” free. De altfel, improvizând astfel, Körössy brodează cu umor pe
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
muzicale (reamintesc, Körössy cânta la Universitatea din Atlanta într-o seară a anului 1972). Motivul inspirator a fost preacunoscuta melodie de spectacol revuistic și temă pentru improvizatorii de jazz Tea for Two, de Vincent Youmans. Nefiind expusă în forma originală, melodia rămâne ușor de recunoscut cînd „scapă” imediat în „hățișurile” free. De altfel, improvizând astfel, Körössy brodează cu umor pe frânturi din ideea lui Youmans, sporindu-i savoarea prin ritmul de vals. Totul este un dans aparent dezarticulat, fluxul sonor vădește
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]