1,292 matches
-
poetică a nuvelei Maison pour un mirage, 2003. Poeziile scrise în românește i-au fost publicate în revistele literare ale exilului și adunate ulterior în volumul Din urzeala ursitei, apărut într-un tiraj necomercial (Galateea, 2004). A publicat volumele de memorialistică Nori peste balcoane (Humanitas,1996), în versiune franceză Au balcon de l ’exil roumain à Paris (Harmattan, 1999), și Ceruri nomade (Humanitas, 1999), în versiune franceză La Roumanie revisitée (Harmattan, 2001); de asemenea, Avec de Gaulle en Roumanie (Éditions de
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
fost snopit în bătaie de anchetatorii jandarmeriei. Deși arestările au continuat până în ultima clipă - august 1944 -, mișcarea decimată a mai "vegetat" un timp. Cu ultimul val de arestați a căzut și Blatt (Balázs) Egon, născut în 1922; paginle sale de memorialistică, apărute în trecutul apropiat, conțin o adendă plină de învățăminte despre funcționarea mișcării. Tânărul bacalaureat s-a alăturat mișcării comuniste în 1943, iar, după un an, a fost primit în partid. Din 1943 s-a ascuns în Cluj sub nume
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
primit un prețios sprijin din partea multor ieșeni. Pentru bunăvoința cu care m-au ajutat, pentru materialele biografice și etnografice puse la dispoziție, le aduc pe această cale respectuoasa mea Acad.prof. Constantin Ciopraga caracterizează astfel episodul literar: „la Iași, fenomen semnificativ, memorialistica a avut întotdeauna zelatori pasionați, emulația a găsit aici teren favorabil de la marii cronicari până la Mihail Sadoveanu, până la Ionel Teodoreanu și ceilalți s-a conturat aici o proză subiectivă, lirică, tipic rememorativă, de observat așadar adâncimea sistematică și spiritualitatea
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
de la marii cronicari până la Mihail Sadoveanu, până la Ionel Teodoreanu și ceilalți s-a conturat aici o proză subiectivă, lirică, tipic rememorativă, de observat așadar adâncimea sistematică și spiritualitatea locului; a rodit aici ideea costiniană: «Nasc și la Moldova oameni»”. Memorialistica lui Ionel Maftei impresionează prin rigoarea cercetătorului în redarea principalelor episoade biografice. Evocarea unor basarabeni s-a menționat și în volumele anterioare publicate de Ionel Maftei, unele medalionae fiind, astfel, reeditate în volumul de față. Pentru biografiile adăugate în acest
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
restrânsă, o operă puțin cunoscută de contemporani. Ca și Mihail Kogălniceanu, Alecu Russo a militat pentru o literatură originală, inspirată de realitățile noastre și exprimată în limba vie a poporului. Alecu Russo a fost un scriitor realmente înzestrat și numai memorialistica sa, spre exemplu, ar justifica deplin locul pe care-l ocupă în istoria literaturii. Coexistă în scrierile sale memorialistice (Piatra-Teiului, Iașii și locuitorii săi în 1840, Soveja, dar mai cu seamă în Amintirile publicate în România literară, în 1855ă, prețuitorul
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
solfegiu ce au avut-o Academiile de muzică din România. Dintre toate caracterizările care i s-au făcut, cea mai plastică este a norei ei, Lili Teodoreanu, soția lui Ionel Teodoreanu, scriitoarea Ștefana Velisar-Teodoreanu (1897-1995), cea care în volumul de memorialistică Ursitul. Evocări, amintiri (1970) scria, printre altele: „ĂÎn timpul acesta, eu mă împrieteneam cu mama lui. Grație ei mă adusese tata în țară. Era o mare putere în făptura ei, cu fața netedă și palidă, ca o piatră scoasă din
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
puțin nu știm noi în acest moment că ar fi făcut-o!). Am ales să prezentăm patru personaje, semnificative, spunem noi, pentru istoria destinelor mărunte. Pe doi dintre ei i-am regăsit consemnați în documentele administrative, în presa ori în memorialistica primei părți a veacului al XX-lea, i-am numit aici pe Victor Eminescu, nepotul marelui poet, feciorul lui Matei Eminescu și al Mathildei Ilian din Brăila, ce se pregătea cu profesorul Garsou pentru a intra la Facultatea de Drept
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
asupra cărora ne-am oprit ne-au dezvăluit frământările și preocupările unor oameni obișnuiți: este vorba de patru personaje, semnificative, spunem noi, pentru istoria destinelor mărunte. Despre doi dintre ei am gasit informații în documentele administrative, în presa ori în memorialistica primei părți a veacului al XX-lea. Este vorba de Victor Eminescu, nepotul marelui poet, fiul lui Matei Eminescu și al Mathildei Ilian din Brăila, trimis de mama sa la Bruxelles pentru a se pregăti cu un profesor de acolo
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
XXX (1849), Administration Centrale de la Pasincrisie, Bruxelles, 1860. Regulamentul pentru esaminarea titlurilor și a capacităței medicilor, farmaciștilor, veterinarilor și móșelor din străinătate, câri cer dreptul a esercita în România, în "Monitorul Oficial", nr. 176, 12 / 24 august 1866. 2.2. Memorialistica Eminescu, Gheorghe, Amintiri, ediție critică de Gabriel Gheorghe, Editura Floare Albastră, București, 1995. 2.3. Presă Becescu, Florian I., Pseudo-Civilizației, în "Cronică", IV, 799, 9 februarie 1904, p. 2. Becescu, Florian I., Scrisóre din Bruxelles. Universitatea liberă, în "Cronică", IV
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
încă din 1978, periodicul anual Hierasus, a cărui titulatură devine, din 1999, Acta Moldaviae Septentrionalis. Articolele ce nu se limitează doar la investigarea localului, ci abordează și tematici de istorie națională sau universală se grupează pe secțiuni de arheologie, istorie, memorialistică, muzeografie, etnografie, fiind semnate de istorici și cercetători cu nume consacrate pe plan local: Paul Șadurschi, Emil Ioan Emandi, Gheorghe Amarandei, Ionel Bejenaru, Gheorghe Median, Ștefan Cervatiuc, Stela Giosan, dar și colaboratori din mediul academic, precum: Alexandru Zub, Ion Agrigoroaiei
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
bucureșteană au determinat transformarea acestei regiuni, de-a lungul secolelor, din (semi)centru de dominație în periferie subdezvoltată, cu industrie și comerț în declin, imprimând acestui colț de țară renumele de "loc în care nu se întâmplă nimic". Descrierile monografice, memorialistica, presa locală constată sau deplâng la unison atmosfera de încremenire, liniștea fiind cuvântul de ordine ce însoțește orice trimitere la provincia nordică. Totuși, nu putem ignora faptul că ritmul acestei vieți în surdină a favorizat formarea unor intelectuali de valoare
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
un folclorist"114. În amintirea elevilor se înscriu și alți profesori valoroși. Sașa Pană portretizează în autobiografia sa pe temperamentalul profesor de istorie, Tiberiu Crudu: "om cult, iubitor și cunoscător al folclorului", dar "iute de felul lui"115. De fapt, memorialistica celor formați pe băncile Liceului Ghica surprinde aceeași atmosferă de disciplină severă pe care tinerii elevi o detestă, dar pe care, la maturitate, (unii) o reconsideră benefică pentru perioada de instrucție. Evocând figura profesorului de limbă română, C. N. Iancu
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
tentația politică și imperiul creației Așa cum am arătat în prezentarea rolului socio-formator al liceelor, activitățile școlare și extrașcolare au marcat din plin viața de elev. Dar dacă anuarele abundă în descrieri ale serbărilor, excursiilor, conferințelor și șezătorilor literare, presa și memorialistica scot uneori la iveală și alte preocupări ale adolescenților implicați de timpuriu în chestiuni "politice". Astfel, tensiunea antisemită ce se resimte progresiv după unirea provinciilor, potențată și de grupările de extremă dreaptă, își face loc și în sălile de clasă
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și gimnaziale la Dorohoi, inițiază în târgul natal mișcarea și revista avangardistă Unu, în 1928, pe care o va muta ulterior în capitală. Colaborează cu articole și în presa dorohoiană, debutând în Gazeta Dorohoiului. Este autor de proză, lirică și memorialistică. 29. Mihail Grigore Poslușnicu (1871-1936), născut la Suceava, cu studii liceale și universitare la Iași, este profesor de muzică la Liceul "Laurian" din Botoșani, publicist și compozitor. În 1924 editează la Botoșani Revista profesorilor de muzică, colaborând cu articole de
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
A" (născută la sfârșitul anilor '50 ai secolului trecut) și "doamna B" (născută la începutul anilor '40). Ambele sunt licențiate în domenii umaniste, cunosc limbi străine, au călătorit în afara țării, sunt familiarizate cu aparițiile recente din domeniul istoriei, literaturii sau memorialisticii. Le desparte însă aproape o generație, ca și mediul de proveniență, cariera, reprezentările de sine, viața de familie, lecturile, capitalul de relații personale. Aproape totul. Investigația propusă se înscrie în orizontul "istoriei orale" a comunismului, așa cum s-a conturat în
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
propusă se înscrie în orizontul "istoriei orale" a comunismului, așa cum s-a conturat în ultimele decenii, mai ales prin interviurile publicate de Zoltán Rostás1 și Dan Lungu 2. Este și o invitație implicită la revizitarea unui alt gen de mărturie, memorialistica feminină a epocii, care aparține, de obicei, unor remarcabile și recunoscute scriitoare 3 (de profesie sau vocație). Dată fiind notorietatea și talentul acestor autoare, comparația cu persoanele intervievate aici este evident inegală, subminată de condițiile foarte diferite ale rememorării, înregistrării
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
că deciziile noastre sunt cu atât mai corecte cu cât sunt mai lipsite de emoții, este un mit. Oameni privați de emoționalitate în urma unor conjuncturi nefericite, s-au dovedit incapabili să ia decizii. Literatura, chiar și în varianta ei de memorialistică, oferă scriitorului dar și cititorului, acel deliciu al detaliului pe care filosofia dar și știința îl resping ca irelevant. Viața noastră particulară, propriile noastre reflexii, sunt irelevante pentru filosofie dar pentru noi sunt cel mai fertil sol care dezvoltă gândirea
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
diplomatice. Erau reliefate atitudinea puterilor beligerante, dimensiunile cauzelor naționale, implicațiile războiului asupra situației economice, politice, sociale și morale a statelor sau a societății europene în ansamblu. Aceste lucrări exprimau “convingerea contemporanilor evenimentelor despre sensul european al conflictelor”. Printre lucrările de memorialistică, aparținând istoriografiei britanice, contemporane evenimentelor relatate, amintim W. Wilkinson, An Account of the Principalities of Walachia and Moldavia, with various Political Observations relative to them, bine documentată și reflectând punctul de vedere britanic asupra chestiunii orientale. Pe alte dimensiuni se
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
foarte incertă azi) a oamenilor de bine se dovedesc cu nimic mai puțin numeroși ori mai puțin nocivi decât ipochimenele din tabăra celor pe care numai oameni „de bine” nu aveam motive să-i numim. Un simptom înspăimântător îl constituie memorialistica acestui moment. Că are ori nu ceva important de împărtășit lumii, că a ieșit ori nu încă dintr-o pubertate spirituală, că a înțeles ori nu ceva din întâmplările mai mari ori doar din cele mărunte prin care a trecut
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Cum eu părăseam România abia pe 24 iulie 1985, adică după nouă luni de la însemnările diaristului, acel „acum, când este exilat” al Domniei sale vorbește de la sine despre potlogăria la care se pretează. Există sute de exemple de acest fel în memorialistica românescă scrisă azi și datată ieri, alaltăieri ori chiar răsalaltăieri... Uneori, mă întreb dacă această industrie a falsei memorialistici nu este o reacție la constatarea, atât de adevărată, că pe timpul dictaturii nu ne-am învrednicit nici măcar de curajul literaturii de
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
este exilat” al Domniei sale vorbește de la sine despre potlogăria la care se pretează. Există sute de exemple de acest fel în memorialistica românescă scrisă azi și datată ieri, alaltăieri ori chiar răsalaltăieri... Uneori, mă întreb dacă această industrie a falsei memorialistici nu este o reacție la constatarea, atât de adevărată, că pe timpul dictaturii nu ne-am învrednicit nici măcar de curajul literaturii de sertar, curaj fie el practicat și sub forma unor simple note de jurnal. Însăilăm azi ceea ce ne iluzionăm că
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
o fac decât oamenii de proastă calitate. Oameni de bună calitate, ca Domnia sa și alți colegi de CC ori MAN, au altceva de făcut. Văd ceva mai mult decât neobrăzare în asemenea „memorialistică” și mă întreb ce ne va aduce memorialistica de mâine, produsă de vajnicii campioni ai corectitunii politice de azi. După 14 ani de la acel decembrie 1989, continuă să se găsească explicații și scuze pentru mai toată lumea - torționari, asasini, agenți KGB, membri ai Securității practicând poliție politică, informatori plătiți
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
nu-i mai fac unitate volumului. Rousseau sugerează că este guvernatorul unui copil, Emile, prezentând în cuprinsul acestei lucrări regulile privind creșterea și educarea acestuia. Opera este un adevărat tratat de pedagogie, dar, în același timp, și o lucrare de memorialistică, deoarece în numeroase paragrafe filosoful își deapănă propria biografie, punând-o în ,,gura” unor personaje. În cartea I, Rousseau se preocupă de prezentarea primilor trei ani din viața personajului principal, respectiv până la dobândirea vorbirii și expunerea principilor pedagogice de creștere
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
nu ca niște aripi cu inducții patetice, cu rezistență la schimbare și nou, ci ca o atmosferă însuflețită de o bogată trăire interioară, de sentimente adânc umane și de interes pentru natură, mediu, culoare, exuberanță, sensibil, disponibilitate. În literatură, de la memorialistica lirică și eseistica epistolară se ajunge la proza plastică, sugestivă ideologic și poetic, în special la Alecu Russo, la comediile lui Alecsandri, de la Farmazonul din Hârlău și Iorgu de la Sadagura la serialul Chirițelor. Nu rămâne niciun ungher din Iașul mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Florin Dobrinescu, Gh. Buzatu, Al. Duțu, D. Șandru, Sergiu Bolanovici, ș.a. din România, Anatol Petrencu, I. Șișcanu, E. Șișcanu, Ion Negrei, V. Văratec ș.a., din Republica Moldova, au elaborat lucrări de referință în aceste direcții prin lărgirea documentării în arhive, în memorialistică, în presă, prin relatările directe etc. Putem astăzi să reconstituim pe această bază (folosită și de noi) evoluția evenimentelor și să evaluăm, la realele dimensiuni, tragedia românilor “vinovați” de a se fi născut într-un teritoriu râvnit de Imperiul sovietic
DIN ISTORIA REFUGIULUI, 1940 - 1944. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Agrigoroaiei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1665]