1,562 matches
-
în țară se instaurează starea de urgență și formele de comunicare sunt blocate, cronicile reprezintă singura sursă de informații. Incursiunea în Jurnal recuperează anumite aspecte pe care emisiunile nu le pot cuprinde. Lectura simultană a discursului mediatic și a discursului memorialistic ne-a permis să intrăm în contact cu părerea completă pe care autoarea o are despre situația din țară. Pentru că realizarea artistică a Monicăi Lovinescu are loc în exil, am expus evoluția emigrării impuse politic și am determinat atributele generației
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
în care stilul Monicăi Lovinescu este determinat de contextul cultural lovinescian, am apelat la conceputul de anxietate a influenței, în direcția teoriei lui Harold Bloom. Urmărit astfel, am constatat o oarecare influență, atât în discursul critic, cât și în cel memorialistic. Primul și marele ei lector este Eugen Lovinescu. Ambii exegeți, fiecare în momentul și spațiul său, doresc impunerea unui model critic lipsit de confuzii ideologice, urmăresc sincronul cu literatura europeană, întrebuințează critica de întâmpinare, pătrund intuitiv în mijlocul textelor pentru a
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cititor, corectitudinea consemnării autorului sau a cărții la un anumit nivel rămâne de domeniul posterității. Contemporaneitatea lor constă în faptul că permit complinirea informațiilor. De-a lungul cercetării, am abordat opera Monicăi Lovinescu, în funcție de cele trei tipuri de discurs: critic, memorialistic și ficțional. Discursul critic ființează emisiunile reținute în Unde scurte. Doar o zecime din activitatea radiofonică face obiectul celor șase volume. Principiul după care se ghidează în selecția textelor este repetitivitatea și relevanța. Din arhivă, emisiunile dau senzația de recurență
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
prima se situează în istoria trăită de Monica Lovinescu și este intermediată de cronicile audio, de mijloace media, a doua este post-factuală și apare datorită tipăririi discursului media. Citind în paralel Jurnalul și La apa Vavilonului, am constatat că discursul memorialistic este dihotomic. La apa Vavilonului reflectă un stil opus normelor memorialisticii, deoarece ficțiunea intimă operează prin rememorare și interpretare a amintirilor, propunând atât o expunere biografică cât și o autoanaliză. Textele nu sunt scrise spontan, în imediata apropiere a evenimentelor
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Emanoil Marcu, Cuvânt înainte de Ioana Pârvulescu, Editura Humanitas, București, 2007. Etica neuitării, Antologie și prefață de Vladimir Tismăneanu, Editura Humanitas, București, 2008. La apa Vavilonului, Editura Humanitas, București, 2008. C. Convorbiri Corbea, Ileana, Florescu, Nicolae, Resemnarea cavalerilor. Reevaluări critice și memorialistice ale literaturii exilului, Editura "Jurnalul Literar", București, 2002. Gogea, Vasile, Voci în vacarm. Un dialog cu Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2010, http://www.memoria.ro/ books/voci in vacarm.pdf Jela, Doina, Interviu cu Monica Lovinescu ("La apa
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Unde scurte III, ed. cit., p. 6. 208 Monica Lovinescu, Jurnal. 1985-1988, ed. cit., p. 248. 209 Monica Lovinescu, Insula șerpilor. Unde scurte VI, Editura Humanitas, București, 1996, p. 6. 210 Ileana Corbea, Nicolae Florescu, Resemnarea cavalerilor. Reevaluări critice și memorialistice ale literaturii exilului, Editura "Jurnalul literar", București, 2002, p. 117. 211 Manolescu, Nicolae, Literatura română postbelică. Lista lui Manolescu, vol. III, Critica. Eseul, ed. cit., p. 162. 212 Northrop Frye, op .cit., pp. 23-24. 213 Paul Cornea, Interpretare și raționalitate, Editura
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
p. 211. 373 Monica Lovinescu, Jurnal 1985-1988, ed. cit., p. 104. 374 Monica Lovinescu, La apa Vavilonului, ed. cit., p. 692. 375 Monica Lovinescu, Jurnal 1985-1988, ed. cit., p. 18. 376 Ileana Corbea, Nicolae Florescu, Resemnarea cavalerilor. Reevaluări critice și memorialistice ale literaturii exilului, ed. cit., pp. 117-118. 377 Monica Lovinescu, Seismograme. Unde scurte II, ed. cit., pp. 60-61. 378 Monica Lovinescu, Pragul. Unde scurte V, ed. cit., p. 81. 379 Ibidem, p. 84. 380 Ibidem, p. 85. 381 Eugen Simion
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
în 1015 mi nute. Textele suport selectate pentru biletele de examen au o mare diversitate, constituind decupaje semnificative de 175- 250 de cuvinte, la prima vedere. Fragmentele pot fi selectate din texte ficționale (literare) sau nonficționale (text argumentativ, epis tolar, memorialistic, eseistic, juridic administrativ, jurnalistic, științific etc.). Textulsuport este însoțit de itemi semiobiectivi de tipul întrebărilor structurate. Primul item vizează situația de comunicare (elementele situației de comunicare, scopurile comunicării, tipul de text și organizare specifică, încadrare întrun stil funcțional, elemente de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
discursul/textul colocvial). Texte de graniță/de frontieră - literatura document și literatura de grad secund: jurnalele literare/intime/de călătorie, reportaje literare, amintiri, memorii, eseuri literare etc. - au caracteristici eterogene, combinând în proporții diferite cele două seturi de trăsături. Textele memorialistice, de exemplu, conțin însemnări asupra unor evenimente reale, deci atributul ficționalității este anulat. Amintirile vizează realul, dar acesta este remo de lat prin proiecții subiective ale memoriei afective; chiar dacă este nonfictivă, memoria listica presupune un act elaborat, de construire artistică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
emotivă (focalizată asupra emițătorului) și cea conativă (centrată pe receptorul mesajului); celelalte funcții se activează în mai mică măsură. Compunerile scrise în stilul colocvial sunt de tip epistolar (corespondența particulară: scrisoarea familială/amicală, cartea poștală, telegrama, invitația, felicitarea, biletul) sau memorialistic (amintirile, memoriile), de tip reflexiv (jurnalul, notița) ori gnomic (cugetări). În sfera comunicării orale, se folosesc în conversația particulară, uzuală - dialog/mo nolog cotidian: relatarea orală, povestirea, descrierea orală, conversația telefonică, dezbaterile spontane, urările, felicitările, toasturile, anecdotele etc. CARACTERISTICI: - este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de organizare textuală însumează „fabula“ („povestea“, „istoria“, șirul de întâmplări) și „discursul“ (textul, modalitățile narării) și este definitoriu pentru genul epic (romanul, nuvela, povestirea, basmul, schița, snoava, parabola, fabula, balada, poemul, epopeea; apare și în scrieri de graniță de tip memorialistic). Narațiunea este esențială în operele epice tradiționale, dar își pierde relevanța în epica modernă, devenind adesea un pretext. - Seria de evenimente (fabula, istoria) este definită prin temporalitate, fiindcă întâmplările au caracter durativ și se succed pe o axă temporală. Reperele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
pe o schemă compozițională clasică (momentele subiectului: expozițiunea, intriga, desfășurarea acțiunii, punctul culminant, deznodământul). Tipologia textelor narative are în vedere mai multe criterii: - Criteriul relației dintre realitatea obiectivă și realitatea artistică diferențiază poves tirea factuală, narațiune de evenimente reale (proza memorialistică - Viața ca o pradă de Marin Preda - sau jurnalul literar, Jurnalul fericirii de N. Steinhardt, de pildă, ambele creații fiind texte de graniță), de povestirea de ficțiune. Prin nararea unor evenimente fictive se transfigurează realul sau se imaginează „lumi posibile
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
existențialist, modernist sau postmodernist, romanul eroic de cel exotic, fantastic, mitic, satiric, parodic, al absurdului, romanulparabolă, eseistic sau comportamentist, antiromanul etc., romanul de tip balzacian de romanul stendhalian, tolstoian, dostoievskian, proustian etc. Alte criterii sunt: formula compozițională (roman de tip memorialistic sau epistolar, de tipul jurnalului, al cronicii, de tipul romanului în roman, al romanului cu sertare/romanul à tiroirs etc.), întinderea (roman epopeic, ciclic, romanfluviu) sau particularitățile discursului narativ. Acest ultim criteriu operează distincții pe mai multe niveluri, diferențiind romanul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
știe. Intransigent, polemic și dezinvolt, neliniștitul Cezar Ivănescu e poet de mărimea întâi, unul dintre cei mai valoroși ai acestor ani. ANA BLANDIANATRANSPARENȚE ȘI MISTER Patru decenii de creație!... Poezie, povestiri (Proiecte din trecut), un roman (Sertarul cu aplauze), eseistică, memorialistică. În momentul debutului editorial (1964), cu Persoana întâia plural, Ana Blandiana avea douăzeci și doi de ani. Dintre partenerii de generație, câțiva, reprezentativi Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ioan Alexandru, Cezar Baltag -, au părăsit între timp această lume. Remarcată imediat, diferențiată
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
clasice obiective". Prin Arta metafizică -, sintagmă lansată de Giorgio de Chirico se preconiza "relația structurală dintre elementele precis conturate și în sine banale și nesemnificative ale piesei care numai întreagă poate da efectul artistic". Marginalii la volume de versuri, pagini memorialistice ori de ficțiune (pe fundaluri felurite), monologuri și aforisme veritabile eșantioane de scriitură artistă constituie materia unei cărți de vădit rafinament: Zidirea (1978, reeditare întregită 2004). Eseistul cu imaginație glosează vioi despre "construcția" prin limbaj; termenul "zidire", străvechi, îi pare
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
au o situație economică, socială sau culturală deosebită. Este memorabilă, în acest sens, evocarea Cellei Delavrancea care, amintindu-și de asiduele preocupări ale lui Mateiu Caragiale de a-și demonstra cât mai convingător obârșia lui italiană, ne oferă câteva pagini memorialistice de o fină observație și ironie, care avertizează asupra periculozității unei exaltări a productivității imaginative, respectiv a unor trăiri în afara realului: „Uneori, mama îl poftea la dejun. După masă, rămânea cu noi. Se ocupa pe atunci de heraldică. Ne uluia
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
și chiar asumate drept legitime de mult mai numeroși cetățeni În comparație cu momentul instaurării comunismului. Represiunea impregnase cotidianul și nu mai ieșea În evidență; răul se banalizase, la capătul a două decenii de administrare a violenței, cu o rigoare științifică. Literatura memorialistică a foștilor deținuți politici 9 dezvăluie numeroase fațete ale brutalității acțiunilor Securității din primele ei două decenii de funcționare. „Câinilor o moarte de câine”, proclama o lozincă stalinistă, ilustrând duritatea politicii de teroare Îndreptate de autoritățile comuniste contra celor care
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
multe direcții analitice. Astfel, există o confruntare Între discursul istoriografic oficial, ideologizat, ce a indus timp de aproape 50 de ani o imagine negativă, de condamnare În virtutea luptei de clasă și a pericolelor reprezentate de „dușmanii orânduirii socialiste”, și discursul memorialistic și memorizator. Discursul de tip oficial - dincolo de structurarea sa internă, maniheistă - Încearcă să recompună un alt tip de memorie colectivă apelând la o serie de tactici discursive ce vizau amnezia, ocultarea prin rescrierea permanentă a istoriei, iar pe de altă
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
nu fi descoperite de autorități. Orice mărturie scrisă sau comunicată În anii comunismului era expusă descoperirii ei de către autorități: „Cât timp a durat scrierea acestui manuscris, circa 3 luni, am trăit mereu cu spaima În suflet”59. De altfel, producțiile memorialistice realizate În clandestinitate se intensifică după 1980 În condițiile În care generația de supraviețuitori ai rezistenței ajunsese la vârsta a treia, iar iminența sfârșitului biologic impunea necesitatea transmiterii memoriilor rezistenței și opresiunii. Acest aspect intră Însă În „urmărirea informativă” a
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
profilează definitiv memoria ca formă de opoziție și rezistență la comunism. Lucian Toader, jurist pensionar din Iași, compune un „roman autobiografic cuprinzând mai multe volume În care descrie perioada de detenție”; Borca Toader, profesor pensionar din Sighet, redacta un „material memorialistic cu conținut tendențios”60. Din perspectiva istoriografiei oficiale, fenomenul rezistenței anticomuniste a fost un subiect tabu până În 1989. Acest fenomen a fost, așa cum am arătat mai sus, ascuns de discursul triumfalist al istoriografiei comuniste, În sensul că socialismul victorios a
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
pur și simplu groaznice, deportații fiind nevoiți să-și construiască locuințele În teren deschis, cu materiale improvizate, să presteze munci istovitoare pentru o retribuție de mizerie - altfel spus, să suporte aruncarea În barbarie, după cum a reieșit dintr-o Întreagă literatură memorialistică și din numeroase interviuri de istorie orală publicate deja43, dar și din documentele Securității 44. Măsurile luate de autorități În mediul rural - În special cele de natură economică - au determinat proteste ale țărănimii, inclusiv În forma radicală a răscoalei. În
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
copilărie, am avut înclinație spre științele exacte și nu spre cele umaniste. Mărturie stă tocmai profesia mea de astăzi, de fizician. De aceea nu mi-am putut imagina nicicând că voi scrie o carte ce are ceva și din genul memorialistic. In plus în copilărie și adolescență nu am avut un jurnal. In situația mea, pe care o voi descrie într-o bună parte a acestei cărți, să ții un jurnal era un lucru foarte periculos. Faptul că nu am ținut
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
în 1015 mi nute. Textele suport selectate pentru biletele de examen au o mare diversitate, constituind decupaje semnificative de 175- 250 de cuvinte, la prima vedere. Fragmentele pot fi selectate din texte ficționale (literare) sau nonficționale (text argumentativ, epis tolar, memorialistic, eseistic, juridic administrativ, jurnalistic, științific etc.). Textulsuport este însoțit de itemi semiobiectivi de tipul întrebărilor structurate. Primul item vizează situația de comunicare (elementele situației de comunicare, scopurile comunicării, tipul de text și organizare specifică, încadrare întrun stil funcțional, elemente de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
discursul/textul colocvial). Texte de graniță/de frontieră - literatura document și literatura de grad secund: jurnalele literare/intime/de călătorie, reportaje literare, amintiri, memorii, eseuri literare etc. - au caracteristici eterogene, combinând în proporții diferite cele două seturi de trăsături. Textele memorialistice, de exemplu, conțin însemnări asupra unor evenimente reale, deci atributul ficționalității este anulat. Amintirile vizează realul, dar acesta este remo de lat prin proiecții subiective ale memoriei afective; chiar dacă este nonfictivă, memoria listica presupune un act elaborat, de construire artistică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
emotivă (focalizată asupra emițătorului) și cea conativă (centrată pe receptorul mesajului); celelalte funcții se activează în mai mică măsură. Compunerile scrise în stilul colocvial sunt de tip epistolar (corespondența particulară: scrisoarea familială/amicală, cartea poștală, telegrama, invitația, felicitarea, biletul) sau memorialistic (amintirile, memoriile), de tip reflexiv (jurnalul, notița) ori gnomic (cugetări). În sfera comunicării orale, se folosesc în conversația particulară, uzuală - dialog/mo nolog cotidian: relatarea orală, povestirea, descrierea orală, conversația telefonică, dezbaterile spontane, urările, felicitările, toasturile, anecdotele etc. CARACTERISTICI: - este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]