5,977 matches
-
Rădăuți (fost comandant legionar) sau Nicolae Cobîlaș, astfel că Bogdanovici nu a avut succes în a le obține sprijinul ori acordul. La jumătatea lui august 1948, din inițiativa lui Bogdanovici, s-a format un grup care urma să redacteze un memoriu în numele tuturor legionarilor, înaintat Înaltului Prezidiu, Guvernului și Comitetului Central, prin care solicitau să fie reintegrați în societate în schimbul angajamentului că vor renunța la orice fel de activitate politică. Din grupul de redactare ar fi făcut parte, pe lângă Cobîlaș și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
avertizase pe Bogdanovici de inutilitatea demersului, dar supraviețuitorii spun că acesta nu era băgat în seamă de către vârfurile legionare (fapt dovedit și de analizarea celor care au acceptat să i se alăture de la început, persoane mai degrabă șterse), așa încât, deși memoriul pare să fi existat 3, după toate probabilitățile el a fost doar prezentat celorlalți șase de către Bogdanovici. Nu trebuie uitat nici faptul că anchetele din procesul Țurcanu, din care am extras această declarație a lui Cobîlaș, urmăreau să acrediteze ideea
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
nici prin Pitești, nici prin Gherla, avea să fie condamnat în procesul Țurcanu. O informație importantă o oferă indirect Pafnutie Pătrășcanu, care își aduce aminte în timpul anchetei că Bogdanovici i-a mărturisit că în luna octombrie 1948 a făcut un memoriu adresat unui comisar, în care explica motivele pentru care dorea să facă „reeducare”. În urma acestui memoriu ar fi început vânzoleala în jurul Sucevei, care a primit vizite inclusiv de la București în legătură cu reeducarea 1. Se pare că acum a sesizat și Eugen
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
o oferă indirect Pafnutie Pătrășcanu, care își aduce aminte în timpul anchetei că Bogdanovici i-a mărturisit că în luna octombrie 1948 a făcut un memoriu adresat unui comisar, în care explica motivele pentru care dorea să facă „reeducare”. În urma acestui memoriu ar fi început vânzoleala în jurul Sucevei, care a primit vizite inclusiv de la București în legătură cu reeducarea 1. Se pare că acum a sesizat și Eugen Țurcanu (destul de retras și afectat de arestarea sa până la acea dată) oportunitatea de a se face
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și ar fi fost concepută de Cobîlaș, Țurcanu, Dan Dumitrescu, Nicolae Pâslaru, Alexandru Bogdanovici, Vladimir Tăutu, Alexandru Mărtinuș și alții 3. Cu punerea în practică au fost însărcinați Bogdanovici, Țurcanu, Gherase, Daneș, Tudor Popescu și Mărtinuș, care ar fi conceput memoriul către CC al PMR. Una dintre acțiuni a fost izolarea vârfurilor legionare, inclusiv a lui Cobîlaș, pentru a nu le face probleme în acțiune, dar, în realitate, scopul izolării ar fi fost acela de a le permite să conducă din
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
aibă rolul de a-l implica pe Cobîlaș în proces, cu atât mai mult cu cât Cobîlaș însuși afirmă în declarațiile sale că a intrat în conflict cu Bogdanovici din cauza insistențelor acestuia. În luna octombrie 1948, Bogdanovici a redactat un memoriu în care explica autorităților motivele pentru care dorește să pornească o acțiune de „reeducare”, memoriu în urma căruia închisoarea din Suceava a început să fie vizitată de înalți oficiali. Totuși, restul detenției în acest penitenciar și l-a petrecut cu timide
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
cât Cobîlaș însuși afirmă în declarațiile sale că a intrat în conflict cu Bogdanovici din cauza insistențelor acestuia. În luna octombrie 1948, Bogdanovici a redactat un memoriu în care explica autorităților motivele pentru care dorește să pornească o acțiune de „reeducare”, memoriu în urma căruia închisoarea din Suceava a început să fie vizitată de înalți oficiali. Totuși, restul detenției în acest penitenciar și l-a petrecut cu timide încercări de a convinge îndeosebi pe liderii celor închiși de necesitatea unei schimbări de atitudini
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
declarații incerte în timpul anchetării de la Râmnicu Sărat. Printre ele, informația că pe la jumătatea lui august 1948, la inițiativa lui Bogdanovici, dar cu aprobarea anchetatorului Ciupagea și a lui Bălăceanu, s-ar fi format un grup care urma să redacteze un memoriu în numele tuturor legionarilor, înaintat Înaltului Prezidiu, Guvernului și Comitetului Central, prin care să se ceară redarea lor societății în schimbul angajamentului că vor renunța la orice fel de activitate politică. Din acest grup de redactare ar fi făcut parte, pe lângă Cobîlaș
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
că vor renunța la orice fel de activitate politică. Din acest grup de redactare ar fi făcut parte, pe lângă Cobîlaș și Bogdanovici, Remus Daneș, Aurel Gherase, preotul Nicolae Pâslaru, Oltea Manoliu și Viorica Pârnac. Cobîlaș adaugă că a avertizat că memoriul este inutil, dar ceilalți erau de altă părere, astfel încât a fost scris. Înainte de a fi fost semnat, memoriul ar fi fost luat de anchetatorul Blehan 2. Se ridică mai multe semne de întrebare asupra veridicității informației, în primul rând datorită
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
pe lângă Cobîlaș și Bogdanovici, Remus Daneș, Aurel Gherase, preotul Nicolae Pâslaru, Oltea Manoliu și Viorica Pârnac. Cobîlaș adaugă că a avertizat că memoriul este inutil, dar ceilalți erau de altă părere, astfel încât a fost scris. Înainte de a fi fost semnat, memoriul ar fi fost luat de anchetatorul Blehan 2. Se ridică mai multe semne de întrebare asupra veridicității informației, în primul rând datorită perioadei menționate. În august 1948, Cobîlaș se afla în plină anchetă la Suceava și e puțin probabil ca
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
în afara inițiatorului Bogdanovici), are natura de a servi intereselor anchetatorilor lui Cobîlaș din Râmnicu Sărat, care urmăreau să arate că acțiunea de la Pitești s-a realizat la ordinul unui închipuit comandament legionar. Dacă este adevărat că s-a redactat un memoriu, e aproape sigur că el a fost scris numai de Bogdanovici și cel mult supus discuției cu celelalte persoane. Atitudinea celorlalți era însă potrivnică lui Bogdanovici, după cum afirmă și Cobîlaș în declarație. Cobîlaș știa că Bogdanovici își începuse tatonările la
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
amintește că un cutremur care a avut loc în anul 15 în Asia Mică, distrugând 12 orașe: Sades, Efes, Magnesia etc. Prima societate seismologică din lume a luat ființă la Tokyo, în anul 1866. În 1760, J. Michel publica un memoriu, din care rezultă legătura directă dintre cutremure și propagarea undelor seismice în pământ. Cutremurul catastrofal din provincia chineză Sansi, la 23 ianuarie 1556, a produs moartea a 800.000 de oameni. Pe locul al doilea, se situează cutremurul din orașul
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
modificarea Legii Electorale, cu privire la alegerea deputaților și senatorilor din 24 martie 1932 146 18. „Jos războiul! Trăiască pacea!”, articol redacțional, Femeia muncitoare, nr. 12, din aprilie 1932 148 19. „Maternitatea conștientă”, Femeia muncitoare, nr. 12, din aprilie 1932 151 20. „Memoriu adresat consiliului internațional al femeilor de pe lângă Liga Națiunilor, Geneva. Femeile române din Basarabia protestează împotriva masacrelor de la Nistru” șChișinău, 17 aprilie 1932ț 154 21. „Legea dezrobirii noastre civile”, Ziarul nostru, nr. 4, aprilie 1932 158 22. Alexandrina Gr. Cantacuzino, „Un
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
1932. 18. Articolul redacțional „Jos războiul! Trăiască pacea!”, publicat în Femeia muncitoare, nr. 12 din aprilie 1932. 19. Articolul „Maternitatea conștientă”, publicat în Femeia muncitoare, nr. 12 din aprilie 1932. 20. Femeile române din Basarabia protestează împortiva masacrelor de la Nistru. Memoriu adresat Consiliului Internațional al Femeilor de pe lângă Liga Națiunilor, Geneva, șChișinău, 17 aprilie 1932ț. 21. Articolul „Legea dezrobirii noastre civile”, apărut în Ziarul nostru, nr. 4, aprilie 1932. 22. Un apel al Grupării Femeilor Române, semnat de Alexandrina Gr. Cantacuzino, președinta
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
dr. Petre Tomescu, care a prezidat dezbaterile de la „Casa femeii”, a remarcat prestigiul și considerația de care se bucurau asociațiile de femei în toată țara și a dat asigurări că guvernul va ține seama de doleanțele femeilor, cuprinse într-un memoriu adresat direct șefului statului. Readucerea teritoriilor răpite de Rusia sovietică între granițele țării și reinstaurarea autorităților civile românești pe aceste teritorii, în anii 1941-1942, au fost privite cu satisfacție de opinia publică democratică. Organizațiile de femei au venit în sprijinul
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Noi vom începe o vie propagandă în favoarea acestor cereri drepte și umane care, odată realizate, vor ușura viața atât de trudită a mamelor proletare. Femeia muncitoare. Buletinul Uniunii Femeilor Muncitoare din România, anul II, nr. 12, aprilie 1932. 20TC "20" Memoriu adresat consiliului internațional al femeilor de pe lângă Liga Națiunilor, Genevatc "Memoriu adresat consiliului internațional al femeilor de pe lângă Liga Națiunilor, Geneva" Femeile române din Basarabia protestează împotriva masacrelor de la Nistru Reprezentantele femeilor române din întreaga Basarabie reunite în următoarele societăți: 1) Consiliul
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
și umane care, odată realizate, vor ușura viața atât de trudită a mamelor proletare. Femeia muncitoare. Buletinul Uniunii Femeilor Muncitoare din România, anul II, nr. 12, aprilie 1932. 20TC "20" Memoriu adresat consiliului internațional al femeilor de pe lângă Liga Națiunilor, Genevatc "Memoriu adresat consiliului internațional al femeilor de pe lângă Liga Națiunilor, Geneva" Femeile române din Basarabia protestează împotriva masacrelor de la Nistru Reprezentantele femeilor române din întreaga Basarabie reunite în următoarele societăți: 1) Consiliul național al femeilor române, 2) Gruparea femeilor române, 3) Asociația
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Militare, pentru a-l transfera la Procuratura Militară Oradea, deoarece Nistor nu voia să se mute În altă garnizoană. Întrucât funcția vacantă oferită avea un nivel de retribuție mult mai mic decât cea anterioară, ofițerul a refuzat și, printr-un memoriu adresat ministrului de Interne George Homoștean, a solicitat să fie numit Într-o funcție de conducere În care să nu-i scadă prea mult retribuția. Direcția Cadre și Învățămînt din MI a hotărât, după o discuție prealabilă cu ofițerul, să-i
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Înconjurat de foști agenți secreți sovietici, eliberați din Închisoare și rămași În România, și, prin Însăși natura activității sale informative, trebuia să fie În permanentă legătură cu autoritățile sovietice. La rândul său, Vasile Luca, așa cum el Însuși dezvăluia Într-un memoriu redactat În timpul detenției, făcuse legătura cu serviciile secrete sovietice până În momentul când devenise Secretar General al Frontului Național Democratic. Din pricina rolului covârșitor jucat de structurile informative sovietice În procesul de comunizare a Europei de Est, era de Înțeles că atât
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Ivașcu, identificând pasaje ce păreau a fi laudative la adresa fascismului. Pe baza acestora, el a fost condamnat pentru crime de război, În ciuda depozițiilor, ca martori În proces, ale unor intelectuali cunoscuți (Iorgu Iordan, George Călinescu). Toate acestea sunt menționate În memoriul trimis Anei Pauker de mama criticului, În care aceasta Încearcă să demonstreze nevinovăția fiului său. Memoriul ajunge la Minister chiar În perioada Îndepărtării Anei Pauker, așa că acesta nu are urmări. George Ivașcu rămâne În Închisoare până În 1954. George Enescu nu
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
condamnat pentru crime de război, În ciuda depozițiilor, ca martori În proces, ale unor intelectuali cunoscuți (Iorgu Iordan, George Călinescu). Toate acestea sunt menționate În memoriul trimis Anei Pauker de mama criticului, În care aceasta Încearcă să demonstreze nevinovăția fiului său. Memoriul ajunge la Minister chiar În perioada Îndepărtării Anei Pauker, așa că acesta nu are urmări. George Ivașcu rămâne În Închisoare până În 1954. George Enescu nu i-a scris În mod direct Anei Pauker, dar sursele autorului indică faptul că s-ar
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
ai Iluminismului și „Iluminismul nu e revoluționar sau nu preferă metode revoluționare”. Petiționarii români din Transilvania anului 1791, cu toate că anunță metamorfoza pașoptistă, „nici ei nu sunt revoluționari” (D. Prodan). Contele Teleki cu atât mai puțin. În biblioteca sa intră celebrul memoriu colectiv, Supplex Libellus Valachorum, apoi și operele lui Micu, Șincai, Maior; mai mult, ele formează obiect de studiu pentru cancelar când împăratul îi solicită un referat. Dialogul cu intelectualii români, cei ce îi apreciază „profunda sa știință”, „inima sa străină
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Supplex-ului este amintit de nouă ori - argument din care rezultă aplicarea rețetelor rousseauiste. O mențiune se cuvine: în cazul Școlii Ardelene, contractul este mutat de pe planul social pe cel politic, aplicat fiind la raporturile locale și la propriile interese. „Deducția memoriului românesc trimite de-a dreptul la textul Contractului social al lui Rousseau” - scrie David Prodan după o analiză comparată a celor două texte. Să trecem la conținut. Un străin, precizează însuși Rousseau în considerațiile asupra Poloniei, nu poate da decât
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
din Cluj: „De Auctore Horany Memoriae Hungarorum, Part. II, pag. 227”. Fiu de preot din Mănăștur, consilier al Cancelariei aulice din Viena, Iosif Meheși a contribuit direct la redactarea actului politic fundamental al populației române din Transilvania. Îndelungata pregătire a memoriului a necesitat un studiu atent al multor cărți istorice și filosofice, context în care opera lui Cantemir putea fi mai mult decât încurajatoare, putea să se transforme într-un argument de valoare, util în definirea noțiunii de națiune română. Cu
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
dans l’Antiquité de Platon à saint Augustin”, În Le Point Théologique nr. 45 (Le Pardon). În special E. Lövestam, Spiritus Blasphemia, Eine Studie su Mk 3,28 sq., Scripta Minora, Lund, 1968, reluat și comentat de Laurence Picard, În memoriul din 1994 (vide mai sus). Evanghelia după Ioan: „Deși a făcut atâtea semne/minuni În fața lor, ei tot nu credeau” (12,38-40). Aceeași interpretare este propusă de Teognost, Înaintea lui Origen. Să mergem cu logica până la capăt: Isus Însuși blasfemiază
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]