1,340 matches
-
comunale). Există apoi o clasificare economică. Ea distinge impozitele în funcție de: 1) Resursele economice în: a) impozit pe venit și pe profit; b) impozit pe consum (TVA, accize); c) impozitul pe avere (patrimoniu); 2) Actorii economici, în: a) impozite ce grevează menajele; b) impozite ce grevează firmele; c) impozite ce grevează produsele (TVA, accize) 3) Obiectul impozitului, în: a) impozite ce afectează economiile; b) impozite ce afectează asigurările; c) impozite ce afectează bunurile imobiliare; d) impozite ce afectează veniturile; Mai sunt clasificări
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
alocuri: apă curentă, căldură, baie etc. Totuși, numeroase efecte perverse au apărut. Două sunt binecunoscute. Primul se manifestă în marile aglomerări urbane, unde firmele de construcții lucrează în zone relativ apropiate de centru, locuințele fiind atunci ocupate în majoritate de menaje cu resurse relativ ridicate. Ele beneficiază astfel de un ajutor public ce era destinat altora. Aceasta pune degetul pe al doilea efect pervers: rămîn încă numeroase per-soane care locuiesc în condiții foarte precare sau fără domiciliu fix; pare deci evident
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
administrațiile joacă astăzi un rol decisiv în amortizarea conjuncturii. Menținînd, chiar dacă într-un mod imperfect, veniturile bolnavilor, pensiile, indemnizațiile șomerilor, sistemul de protecție socială a devenit esențialmente un mijloc de a menține la un anumit nivel veniturile și deci consumul menajelor; În continuare, prin măsuri explicit conjuncturale, s-a umplut de conținut însăși noțiunea de reglare conjuncturală. Principala misiune a politicilor economoce este astăzi aceea de a lua măsuri contra-ciclice, adică decizii care evită supraîncălzirea sau recesiunea, cînd vreuna din cele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
inferior celui al variabilelor de referință (vârstă, venituri, CSP, moștenireă dar superior altor variabile sociodemografice ale modelului (origine socială, diplomă, alcătuirea familiei, etc.Ă. O familie nerăbdătoare, va dispune în medie de un patrimoniu cu 40% inferior celui al unui menaj prevăzător comparabil. Un menaj egoist în familie va fi, la rândul său, în medie mai puțin bogat cu 33% decât un menaj altruist. În schimb, impulsivitatea pare să nu exerseze nici o influență asupra patrimoniului. Regresiile pornind de la poziționarea liberă pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]
-
de referință (vârstă, venituri, CSP, moștenireă dar superior altor variabile sociodemografice ale modelului (origine socială, diplomă, alcătuirea familiei, etc.Ă. O familie nerăbdătoare, va dispune în medie de un patrimoniu cu 40% inferior celui al unui menaj prevăzător comparabil. Un menaj egoist în familie va fi, la rândul său, în medie mai puțin bogat cu 33% decât un menaj altruist. În schimb, impulsivitatea pare să nu exerseze nici o influență asupra patrimoniului. Regresiile pornind de la poziționarea liberă pe scări duc la concluzii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]
-
etc.Ă. O familie nerăbdătoare, va dispune în medie de un patrimoniu cu 40% inferior celui al unui menaj prevăzător comparabil. Un menaj egoist în familie va fi, la rândul său, în medie mai puțin bogat cu 33% decât un menaj altruist. În schimb, impulsivitatea pare să nu exerseze nici o influență asupra patrimoniului. Regresiile pornind de la poziționarea liberă pe scări duc la concluzii similare, cu eforturi toruși mai puțin semnificative. Patrimoniu net în funcție de caracteristicile individuale 140 120 100 80 60 40
[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]
-
schimb, impulsivitatea pare să nu exerseze nici o influență asupra patrimoniului. Regresiile pornind de la poziționarea liberă pe scări duc la concluzii similare, cu eforturi toruși mai puțin semnificative. Patrimoniu net în funcție de caracteristicile individuale 140 120 100 80 60 40 20 0 menaj menaj menaj menaj menaj menaj menaj mediu aventuros prudent nerăbdător prevăzător egoist altruist în în familie familie Sursă: Arrondel, Verger, și Masson (2004Ă Autorii ajung și la concluzia că scorurile de preferință temporală și de altruism familial (contrar celor cu privire la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]
-
impulsivitatea pare să nu exerseze nici o influență asupra patrimoniului. Regresiile pornind de la poziționarea liberă pe scări duc la concluzii similare, cu eforturi toruși mai puțin semnificative. Patrimoniu net în funcție de caracteristicile individuale 140 120 100 80 60 40 20 0 menaj menaj menaj menaj menaj menaj menaj mediu aventuros prudent nerăbdător prevăzător egoist altruist în în familie familie Sursă: Arrondel, Verger, și Masson (2004Ă Autorii ajung și la concluzia că scorurile de preferință temporală și de altruism familial (contrar celor cu privire la atitudinea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]
-
pare să nu exerseze nici o influență asupra patrimoniului. Regresiile pornind de la poziționarea liberă pe scări duc la concluzii similare, cu eforturi toruși mai puțin semnificative. Patrimoniu net în funcție de caracteristicile individuale 140 120 100 80 60 40 20 0 menaj menaj menaj menaj menaj menaj menaj mediu aventuros prudent nerăbdător prevăzător egoist altruist în în familie familie Sursă: Arrondel, Verger, și Masson (2004Ă Autorii ajung și la concluzia că scorurile de preferință temporală și de altruism familial (contrar celor cu privire la atitudinea față de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]
-
să nu exerseze nici o influență asupra patrimoniului. Regresiile pornind de la poziționarea liberă pe scări duc la concluzii similare, cu eforturi toruși mai puțin semnificative. Patrimoniu net în funcție de caracteristicile individuale 140 120 100 80 60 40 20 0 menaj menaj menaj menaj menaj menaj menaj mediu aventuros prudent nerăbdător prevăzător egoist altruist în în familie familie Sursă: Arrondel, Verger, și Masson (2004Ă Autorii ajung și la concluzia că scorurile de preferință temporală și de altruism familial (contrar celor cu privire la atitudinea față de risc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]
-
nu exerseze nici o influență asupra patrimoniului. Regresiile pornind de la poziționarea liberă pe scări duc la concluzii similare, cu eforturi toruși mai puțin semnificative. Patrimoniu net în funcție de caracteristicile individuale 140 120 100 80 60 40 20 0 menaj menaj menaj menaj menaj menaj menaj mediu aventuros prudent nerăbdător prevăzător egoist altruist în în familie familie Sursă: Arrondel, Verger, și Masson (2004Ă Autorii ajung și la concluzia că scorurile de preferință temporală și de altruism familial (contrar celor cu privire la atitudinea față de risc și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]
-
exerseze nici o influență asupra patrimoniului. Regresiile pornind de la poziționarea liberă pe scări duc la concluzii similare, cu eforturi toruși mai puțin semnificative. Patrimoniu net în funcție de caracteristicile individuale 140 120 100 80 60 40 20 0 menaj menaj menaj menaj menaj menaj menaj mediu aventuros prudent nerăbdător prevăzător egoist altruist în în familie familie Sursă: Arrondel, Verger, și Masson (2004Ă Autorii ajung și la concluzia că scorurile de preferință temporală și de altruism familial (contrar celor cu privire la atitudinea față de risc și la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]
-
nici o influență asupra patrimoniului. Regresiile pornind de la poziționarea liberă pe scări duc la concluzii similare, cu eforturi toruși mai puțin semnificative. Patrimoniu net în funcție de caracteristicile individuale 140 120 100 80 60 40 20 0 menaj menaj menaj menaj menaj menaj menaj mediu aventuros prudent nerăbdător prevăzător egoist altruist în în familie familie Sursă: Arrondel, Verger, și Masson (2004Ă Autorii ajung și la concluzia că scorurile de preferință temporală și de altruism familial (contrar celor cu privire la atitudinea față de risc și la impulsivitateă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]
-
temporală și de altruism familial (contrar celor cu privire la atitudinea față de risc și la impulsivitateă au o putere explicativă semnificativă referitoare la modul nepotrivit de a face economii de care suferă anumiți indivizi în momentul ajungerii la pensie. Ei arată că menajele nerăbdătoare și menajele puțin altruiste sunt suprareprezentate printre menajele care au acumulat un patrimoniu foarte insuficient în momentul rămânerii la pensie. Concluzie Studiul lui Arrondel, Verger și Masson este interesant pentru că leagă două enigme microeconomice importante -puternicile disparități de patrimoniu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]
-
altruism familial (contrar celor cu privire la atitudinea față de risc și la impulsivitateă au o putere explicativă semnificativă referitoare la modul nepotrivit de a face economii de care suferă anumiți indivizi în momentul ajungerii la pensie. Ei arată că menajele nerăbdătoare și menajele puțin altruiste sunt suprareprezentate printre menajele care au acumulat un patrimoniu foarte insuficient în momentul rămânerii la pensie. Concluzie Studiul lui Arrondel, Verger și Masson este interesant pentru că leagă două enigme microeconomice importante -puternicile disparități de patrimoniu între menaje și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]
-
față de risc și la impulsivitateă au o putere explicativă semnificativă referitoare la modul nepotrivit de a face economii de care suferă anumiți indivizi în momentul ajungerii la pensie. Ei arată că menajele nerăbdătoare și menajele puțin altruiste sunt suprareprezentate printre menajele care au acumulat un patrimoniu foarte insuficient în momentul rămânerii la pensie. Concluzie Studiul lui Arrondel, Verger și Masson este interesant pentru că leagă două enigme microeconomice importante -puternicile disparități de patrimoniu între menaje și insuficiența în materie de economii pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]
-
și menajele puțin altruiste sunt suprareprezentate printre menajele care au acumulat un patrimoniu foarte insuficient în momentul rămânerii la pensie. Concluzie Studiul lui Arrondel, Verger și Masson este interesant pentru că leagă două enigme microeconomice importante -puternicile disparități de patrimoniu între menaje și insuficiența în materie de economii pentru pensiede eterogeneitatea preferințelor. Alte caracteristici individuale pot de asemenea influența acumularea patrimonială. Studii americane (Ameriks et al., 2003Ă consideră astfel că dincolo de preferințele individuale, ceea ce determină cel mai mult suma veniturilor este capacitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]
-
firmei lor. După ce au observat că indivizii care au asistat la seminarii de formare erau în același timp mai bine plătiți și mai bine educați, Lusardi a trecut la o regresie a raportului bogăție/venit permanent asupra diferitelor caracteristici ale menajelor. El a constatat că, toate celelalte date fiind egale, educația financiară în firmă sporește foarte semnificativ raportul de bogăție al familiilor, fie că este luată în considerare numai bogăția financiară (+17,6%Ă sau bogăția totală incluzând economiile plasate în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]
-
6%Ă sau bogăția totală incluzând economiile plasate în fondurile de asigurări pentru pensie (+20,5%Ă. Efectul este cel mai sensibil pentru familiile care au un nivel de educație slab și/sau un venit modest. Pentru cele 25% de menaje reprezentând familiile cele mai sărace, formarea financiară în firmă dopează în medie cu 78,7% bogăția financiară (aproape nulă altfelă și cu 32,7% bogăția netă incluzând asigurările. Impactul formării financiare în firmă asupra bogăției menajului Eșantion complet Nivel de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]
-
Pentru cele 25% de menaje reprezentând familiile cele mai sărace, formarea financiară în firmă dopează în medie cu 78,7% bogăția financiară (aproape nulă altfelă și cu 32,7% bogăția netă incluzând asigurările. Impactul formării financiare în firmă asupra bogăției menajului Eșantion complet Nivel de educație slab Nivel de educație ridicat 25% 20% 15% 10% 5% =% Bogăție financiară Bogăție totală (cu pensiiă Concluzie Studiul lui Lusardi păcătuiește prin absența indicațiilor asupra anilor trecuți de când individul de referință pentru familie a urmat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]
-
familiile pot de asemenea prefera să amâne schimbarea adresei. Interesându-se de factorii structurali și conjuncturali ai mobilității rezidențiale, Debrand și Taffin (2005Ă au făcut sinteza ultimelor cinci anchete Logement (1984-2002Ă efectuate de INSEE. Pornind de la variabile referitoare la caracteristicile menajelor, cele ale locuinței și cele ale mediului economic, ei au modelizat probabilitatea de a fi schimbat locuința în ultimii 4 sau 5 ani dinainte de o anchetă. Variabilele ce descriu familiile care au fost alese sunt numărul de persoane din familie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]
-
din familie, dacă este vorba de un cuplu, diploma și vârsta persoanei de referință, dacă persoana respectivă are un loc de muncă ți dacă ambii membri ai familiei lucrează (persoana de referința și partenerul activi ocupațiă și în sfârșit veniturile menajului. Variabilele descriind locuința sunt raportul dintre locatari și aceasta, suprafața și mărimea unității urbane. În sfârșit, variabilele descriind mediul economic sunt nivelul construcției pe ansamblul perioadei luate în discuție, rata șomajului și indicele prețurilor locuințelor vechi în Franța metropolitană în mijlocul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]
-
proprietarii sunt mai activi decât chiriașii dar că la nivel global zonele cu populația relativ în vârstă prezintă simultan o puternică rată de proprietate și o puternică rată de șomaj. În sfârșit, este remarcabil că cea mai mare activitate a menajelor proprietare prevalează și în interiorul locuinței în sine. Proprietarii nu precupețesc nici un efort pentru a menține starea bună, a decora după propriul gust și a-și înfrumuseța locuința. South și Spize (1994Ă confirmă că propritatea în raport cu locația demultiplică munca acasă a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]
-
de criminali mărunți, transvestiți, dependenți de droguri, terchea-berchea și indivizi cu talente disfuncționale constituiau o versiune deviantă a undergroundului psihedelic, o generație anti-love. Renumita Factory 1 a lui Warhol era celula de bază a culturii pop moderne - o combinație de menaj comun, criminali mărunți, azil pentru cei fără adăpost, atelier pentru artiști, club swinger, studio de film și cantină comunală pentru săraci, o societate la nivel micro a inadaptaților și a indivizilor excedentari, a dandy-ilor și a celor avizi de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
și subțiri și dinții albi mărunți, avea aerul unui țingău. Venea pe la Sia în fiecare seară cam pe la aceeași oră, când știa că e mai liberă. De altfel, fata luase de la început bunul obicei să nu ajute pe Lina la menaj. Leneșă de felul ei, hotărâse pe Lică că "tanti" nu trebuia învățată rău. De lucrat nu lucra, ținea în mână aceeași cârpă de olandă înnegrită, în care înfigea acul când Lina se cam încrunta. Se plictisea acolo cu patronii. Aștepta
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]