1,662 matches
-
după muzica fredonată, pentru ca ele să exprime ceea ce s-a dorit. Mă întorc acasă, au înflorit copacii. Mă întorc de la mirifica întâlnire cu poezia. Aurora primăverii își întinde veșmintele curate după atâta iarnă cu multă zăpadă și îmbracă cireșii și merii de crezi că ai în față frumoase mirese în noaptea nunții. Apele aleargă dansând printre pietre și cântă simfonia bucuriei. Încă ascult concentrat starea de grație a versurilor: Mulțumescu-ți, Doamne, lucri noapte, zi să mă pot în tine însumi oglindi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
reuși vreodată să mai fie împreună ? Speranță sfâșietoare, dar speranță ; „Ceux qui s’aiment et qui sont séparés peuvent vivre dans la douleur, mais ce n’est pas le désespoir ; ils savent que l’amour existe”, scrie Albert Camus (La mer au plus près, în L’été). În piesele acestea e vorba de dragoste împărtășită și definitivă, care umple o viață, o transfigurează și-i dă valoare absolută, transcendentă. Nu sunt comedii sentimentale, nici „drame de amor”, cu atât mai puțin
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
schijă. Dănuț plecă descumpănit și, ajuns în curte, o văzu iarăși pe soră-sa degustînd un găinaț proaspăt. Dă-o - ncolo, nici nu mai avea chef să o spună mai că-sii ! Aici toți aveau obiceiul ăsta. De exemplu, cînd mer gea în dosul casei să-și facă nevoile, nici nu apuca să termine să se șteargă cu frunzele de brustur, că găinile se și repezeau să ciugulească înfometate ce făcuse. În ceea ce-l privește pe Colț Alb, cîinele pe care
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
după cum cei mari sunt bine tratați, tot ei trebue să fie spre exemplu, mai curând pedepsiți. Richelieu. Justum ac tenacem, nec propositi virum, Nec civium ardor prava jubentium, nec instantis Vultus tyranni, mente quatit solida. (Horațiu) Les torrents impétueux, la mer qui gronde et s'élance, d'un peuple tumultueux, la fureur et l'insolence, des fiers tyrans la vengeance, n'ébranlent pas la constance, d'un coeur ferme et vertueux. Scolastica evului mediu, goală filosofie fără rost, se ținea totdeauna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu paie de săcară (Galiția!). În gară la Kolomeia flăcăi în strae albe și cu pălării cenușii. Vulturul polonez pe clădiri în gări, în vârf de catarguri. După Kolomeia așezări sărace. Cai slabi cu coastele aparente. Oiștea goală pe deoparte!! Meri înfloriți. La încrucișeri cu șosele în fața rampei închise, căruțe și gospodari care-și țin caii de bot, domolindu-i. Pământul lucrat arat de curând are o coloare foarte plăcută, o nuanță de roș închis, ca floarea ulmului între dungile verzi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cea adevărată. Pelerinagiu la moaștele sf. Ioan în ziua de sf. Gheorghe. Ștefan și cu Bogdan în amurg în grădina curții domnești ori la Castel vorbesc ca doi prietini despre trecut, despre visele și planurile lor... Ștefan a plantat singur "merii domnești" ș-acum se bucură de roada lor. Cum a crescut ș-a înflorit și a rodit livada, așa s-a întemeiat țara. În drumul lor ei se duc și-n munții Mazurilor cari ar fi urmași direcți ai vechilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
20 ruble pe an. Mai lucrează ca ajutor 150 de elevi de școală. Suprafața împărțită în: 71 ha. furaje 213 culturi dintre care Ha. 30 cereale 76 cartofi 62 legume restul diverse: 65 ha. pomi roditori 12 ha. căpșuni 6600 meri tineri vite de muncă 53 vaci (17 mulgătoare) 57 cai 48 porci 116 găini 20 oi 13 stupi albine 65 iepuri de casă dintre acestea unele sunt vite de muncă. Produsele se desfac în colhoz. Din produse se mai dă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
al exceselor extravagante și ca membru al partidului moderat constituțional și ca șef al grupului doctrinarilor, din care făcea parte și Guizot, inspirator al guvernului cu tendințe liberale al lui Decazes, ce reprezenta interesele claselor mijlocii. -SAINTE-BEUVE, CHARLES AUGUSTIN ăBoulogne-sur Mer, 1804-Paris, 1869). Critic și istoric literar, scriitor, profesor universitar. Aparține unei familii din vechea burghezie provincială atestată din secolul al XVI-lea. După studii clasice strălucite se înscrie în 1823 la medicină, la care renunță pentru activitatea lite rară. Ajunge
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
-s tocmai puține. Iar dacă aruncăm privirea peste pălan până mai în spatele curții, încolo către grădină, o să observăm, după cum și statistica ne informează, că țăranul din Cârțișoara mai dispune de nu mai puțin de 6790 de pomi pe rod, pruni, meri, peri, vișini și oarece cireși, din care tot omul are, și ce așeza în pătul pe iarnă, și din ce-și face magiunul, dulcețurile și siropurile, dar mai ales rachiul dat de două ori la fiert ca să stârnească la o
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
scutescu numai acei ce sunt funcționari ai Statului”. Iată și numele celor chemați la oaste pentru a instrui leatul: „Steria Atanasie, Giurcăneanu Ion, Nică Gheorghiu, Enachi V. Enăchescu, Ion Cosivan, Alixandru Frunzescu, Costache Vasiliu, Baican Ilie, Drosu Ion (toți caporali). Meri Acri Vasile, Munteanu Gheorghe, Camariu Anton, Ianuși Ștefan, Frențescu Dumitru, Gheorghe Mihalachi, Patrași Ioje, Bostan Ștefan, Antonică Dumitru, Biru Cosma și Haidan Gheorghe (toți soldați), Ralea Radu (sublocotenent), Ștefănescu Sterian (sergent major), Timofti Enache, Ionescu Gheorghe (sergenți) și Gheran Bulgarschi
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
fructiferi. El își amintește: „Aerul de la schitul acesta este foarte sănătos, apele de asemenea foarte sănătoase și ușoare, un izvor mare curgând în apropiere, iar alte câteva izvoare mai mici cu apă asemănătoare din belșug. Era și o livadă cu meri, până la cincisprezece soiuri mari și diferite, o mulțime nemăsurată de pruni cu prune foarte mari și foarte dulci, iar nucii, care se aflau în fiecare grădină, rodeau din belșug multe nuci mari.”<footnote Vezi Paisie Velicikovski, „Autobiografia și Viețile unui
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
să-i aburesc, așa cum zice neoargoul. Am privit muți ceea ce a urmat: o așezare omenească sub stânci: corturi, cotețe, palate cu turnulețe. Toate locuite de oameni. Între ele, nici un drum, nici o cărare, nici o separație. Sate lungi, vechi, cu livezi de meri. De mirare că nu s-au împărțit și ele după pohta ce a pohtit-o fiecare inițiator privat, ca să arate ca un cioarece peticit: două pogoane de cânepă, unul de sfeclă, grâu cu maci, iarăși mere, porumb de mături. Unele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
atacat și a dat la fund un vas ce ducea proviant la Constantinopole pentru armata englezului, care debarcase acolo, ca să pornească pe urmă la Crimeea, că începuse războiul cu rusul. Când ne-au prins, era o noapte neagră ca acuma ; mer geam cu vânt bun la Samos. Din urmă venea nu vas mare. După formă și iuțeală bănuiam noi că-i o fregată străină. Goneam noi din toate puterile, dar la urmă tot ne-a ajuns. Cine sunteți voi ?» ne-a
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
mystique, se sont livrés à des violences de tout genre, confirmant le proverbe: - Chassez le naturel, il revient au galop. Une mère, une femme criait: - „Si un enfant de telle nation maudite était là, je le ferais jeter à la mer!”. Le bateau de la haine conduisant tant d’êtres qui avaient vécu la grande catastrophe sans comprendre malgré la vision de la mort, la voie de vérité à suivre, traversait les flôts, bouleversant la sérénité de l’Océan dit Pacifique. Dans un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
abordând elemente ale mitologiei populare pe care le-a tradus în compoziții, în care subiectul narativ este dominat de rigorile unei elaborate construcții cromatice bine elaborate: Născut pe strada Nicoriță, Momente de extaz, la Ciric, Eminescu într-o livadă de meri la Țicău, Eva, mireasa lui Massai, Hareta. Dintre expozițiile personale cele mai importante au fost acelea organizate la sala Kalinderu, București în 1969, sala Apollo, București în 1970, Galeriile de Artă „Cupola”, Iași în 1973, 1980, 1983, 1987, 1989, 1994
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
să-l ajut la efectuarea statelor, la diverse lucrări de cancelarie și nu în ultimul rând mă ținea la răscrucea întâlnirii cu revizorul Moldoveanu, cum s-a și întâmplat. Zice revizorul: "No bine, văd că ai scris bun, vrei să meri cu mine să scriem într-un condei?" și-am mers. Avea un suflet minunat dincolo de nervi și tracasări. La 1 octombrie s-a eliberat un post la Spasca, o comună din partea de est a județului, spre hotarul cu județul Cetatea
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
mai știe cum. Drumul a durat patru zile. Tovarăși de drum, gazde de treabă, moldoveni sau ucrainieni. și iată-mă la revizorul Ion Moldovanu din păcate proaspăt înlocuit cu un favorit al senatorului țărănist Zibștein, unul Draganov. Vorba lui Moldoveanu "meri unde te-o îndrepta Dumnezeu". Iar în loc de îndreptare m-am pomenit, după zile de foame și frig, bolnav rău. M-am dus la spitalul din Tighina, m-a consultat doctorul Ceapă, un om de lipit la rană care, alături de medicație
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
inginerului N.Constantinescu. I-am spus că locuitorii sunt de-ai lui, bulgari de obârșie de la Cișmeaua Văruită, că am făcut planul, pichetarea și gropile pentru puieți și că împreună cu sătenii așteptăm un semn de bunăvoință de la domnia sa, semn care meri să se cheme. și gata. Dumnezeu cu mila. De înțeles ne înțelegeam mai bine cu sătenii decât cu colegii. Iar asta pentru că, fiind izolați și la distanță unii de alții, ne întâlneam foarte rar. și iar mintea pe moațe
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
aruncând ba cu un baros, ba cu o bară de metal de la unul la altul. E o veselie... Și vântul suflă și parcă râde și el. Mai vine o coloană pierdută printre tufișurile dinspre pădurea de vis-a-vis de livada de meri. Acum s-au sprijinit de foișor și luminați de soare par o adunare de oameni înțelepți care se întreabă cum s-ar putea rezolva problema țânțarilor ce-ar putea deranja liniștea distinșilor și înalților oaspeți. Și măgarul Ionel, de origine
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
ani. Rânduri semnificative ne sunt lăsate despre tatăl său, veteran al războiului din 1877-1878 și primar al satului Bogata. Un detaliu interesant îl oferă despre Iorgu Vasiliu, primarul din Sasca pe care Mihail Sadoveanu îl transpune în episodul de la Doi Meri din romanul "Baltagul" sau prefectul Aduțu Isăcescu și institutoarea Zulnica Isăcescu, parodiați de Caragiale în Zoe și Tipătescu din "O scrisoare pierdută". Poate surprinde atașamentul țăranului moldovean față de fostul domnitor Alexandru Ioan Cuza, la un sfert de veac de la îndepărtarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
examenelor de perfecționare susținute cu succes la Iași, la definitivat în 1911, gradul II în 1915 și gradul I în 1926. Din memoriile lui Gheorghe Rădășanu reiese preocuparea sa pentru pomi și pomicultură "și care în dragostea lui pătimașă pentru meri și peri a umplut satul Bogata de pomi" (p.72) dar și pentru apicultură. Un capitol aparte este dedicat satisfacerii stagiului militar în anii 1906-1907. Din păcate Gheorghe Rădășanu nu pomenește nimic de evenimentele sociale din 1907 pe care le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Culegerea fructelor"68, "Păstrarea fructelor"69, "Trebi de făcut primăvara"70, "Vânzarea fructelor"71, "Dușmanii și boalele fructelor"72, "Despre ocrotirea rănilor de pomi pe timp de iarnă"73. Materialele sale erau diverse; de la recomandări pentru achiziționarea de soiuri de meri de la cele mai bune pepiniere din țară, la modul de altoire, de creștere, de întreținere a pomilor, până la valorificarea lor. Articole despre horticultură a publicat și în alte reviste: "Calendarul sătenilor", ""Neamul românesc pentru popor", "Duminica poporului", condusă de Simion
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
activitate, preciza: "Dacă vestitului sat pomicol Rădășeni i-au trebuit generații întregi ca să ajungă azi o grădină imensă de pomi roditori, apoi satului Bogata i-a fost de ajuns doar viața de dascăl a lui Gh. N. Rădășanu"77. Articolul "Merii din dumbrava minunată" scris de Graziela Vîntu, în cotidianul "România liberă" din 9 iunie 1967, ne înfățișează opera acestui învățător astfel: "pensionarul Gh. N. Rădășanu este socotit de către cei din partea locului drept decan al învățăturii despre livezi; el e unul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cele mai răspândite bogății vegetale ale dealurilor din împrejurimi. De atunci încoace, de când, tânăr învățător, se reîntoarce în satul său natal, Bogata, și-a deprins treptat consătenii cu miracolul "hultuoanelor" altoirile dezvoltând nobile însușiri în ființa cu roade acre a merilor autohtoni 78. Un alt articol interesant este al dr. ing. Teodot Groza, directorul "Stațiunii experimentale pomicole" Fălticeni, publicat sub titlul: Gh. Rădășanu unul dintre pionierii pomiculturii fălticenene, în "Revista de horticultură și viticultură" în care arată cum acest învățător a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
luat perna? Toți au zis că nevasta sergentului că ea a pus băetu pe perni. Și primar al comunei Sasca din care făcea parte și Bogata era Iorgu Vasiliu, pe care Mihai Sadoveanu [6] îl pomenește cu crâșma la doi meri în romanul Baltagul. Și poruncește mamei să se aplece și s-o bată primarul cu biciu. Și atunci Alexandra Loluță, țigan și vătăjel 15 zice: "Stați oameni buni, nu bateți femeia degeaba, asta-i fată de gospodar, n-a furat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]